Rusia a lansat un atac cu rachete balistice asupra Kievului, soldat cu doi morți și 21 de răniți. Un bloc de nouă etaje și o importantă instalație energetică au fost lovite, iar autoritățile ucrainene susțin că aliații nu au transmis avertismente înainte de atac.

Rusia a atacat Kievul cu rachete balistice în noaptea de marți spre miercuri. Atacul a provocat distrugeri într-un cartier rezidențial, la doar câteva momente după declanșarea alarmelor de raid aerian, potrivit Kyiv Independent, citat de Mediafax.

Consilierul prezidențial Dmitro Litvin le-a declarat jurnaliștilor că aliații nu au transmis avertismente timpurii privind lansarea rachetelor, pentru a doua zi consecutiv. Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat că nu au primit astfel de informații în niciuna dintre cele două zile.

Un bloc de nouă etaje, lovit de o rachetă rusească

O rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială cu nouă etaje din districtul Desnianskii al capitalei, unde a izbucnit un incendiu de proporții, a anunțat primarul Kievului, Vitali Klitschko.

Cel puțin două persoane au murit, iar alte 21 au fost rănite în urma atacului asupra clădirii.

Dintre persoanele rănite, 16 au fost spitalizate, iar patru se află în stare gravă, potrivit primarului.

Un locuitor al orașului, Maksim, a declarat pentru Kyiv Independent că el și partenera sa au fost nevoiți să se refugieze pe coridorul clădirii, înainte de a ajunge într-un adăpost. Ferestrele locuinței fuseseră sparte de o explozie produsă în apropiere.

„Totul s-a întâmplat foarte repede. Nici măcar nu am înțeles ce se petrecea”, a povestit acesta.

Alarmele aeriene au fost declanșate și în unele zone din regiunile Liov, Volînia și Ivano-Frankivsk, din vestul Ucrainei, departe de linia frontului, din cauza amenințării unor atacuri cu rachete rusești.

Zelenski: principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-un mesaj publicat pe X, că principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică, în special centrala CHPP-4, una dintre cele mai importante instalații energetice ale Kievului.

Potrivit acestuia, centrala a fost lovită, iar o clădire rezidențială a fost, de asemenea, avariată. Echipele de intervenție au acționat pentru stingerea incendiului izbucnit în urma atacului.

Zelenski a confirmat că Ucraina nu a primit avertismente timpurii din partea aliaților.

„Sistemele noastre au detectat aceste rachete abia când se aflau deja foarte aproape de Kiev”, a transmis președintele ucrainean.

Liderul de la Kiev a avertizat că, potrivit informațiilor serviciilor de informații ucrainene, Rusia pregătește noi lansări de rachete balistice.

El a susținut că Moscova nu respectă declarațiile președintelui Statelor Unite și continuă să atace infrastructura energetică, deși Ucraina a sprijinit un armistițiu în acest sector.

„Este absolut nedrept ca ei să ne distrugă infrastructura energetică, iar Ucraina să nu primească nici măcar avertismente timpurii privind lansările de rachete balistice”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean a cerut comunității internaționale să nu rămână tăcută și Statelor Unite să vadă ce se întâmplă și cine este responsabil pentru continuarea războiului.

Ucraina susține că nu a primit avertismente din partea aliaților

Consilierul prezidențial Dmitro Litvin a descris lipsa avertismentelor prealabile din partea aliaților drept o situație neobișnuită.

Forțele Aeriene ucrainene au confirmat că Rusia a lansat rachete balistice asupra Kievului.

„Nu au fost primite informații de la parteneri privind lansările de rachete de pe teritoriul inamic”, nici pe 12, nici pe 13 octombrie, au transmis acestea.

SUA ar fi amenințat cu suspendarea schimbului de informații

Cu doar o zi înainte, surse citate de Kyiv Independent au afirmat că administrația Trump i-ar fi amenințat pe înalții oficiali militari și guvernamentali ucraineni cu retragerea sprijinului acordat Ucrainei. Potrivit publicației, măsura ar urmări protejarea rafinăriilor de petrol rusești.

Amenințările ar fi vizat inclusiv suspendarea schimbului de informații și a mecanismului PURL.

„I-au sunat pe toți oficialii militari de rang înalt și i-au amenințat”, a declarat un oficial ucrainean pentru Kyiv Independent.

„Le spun tuturor că vor opri atât schimbul de informații, cât și PURL”, a adăugat acesta.

Cunoscută sub denumirile populare de „copacul împotriva foametei” sau „banana cu steroizi”, planta Enset hraneste peste 20 de milioane de etiopieni. Deși este o cultură rezistentă la secetă și extrem de productivă, planta rămâne aproape necunoscută în afara Africii de Est, deși ar putea asigura hrana pentru peste 100 de milioane de oameni.

În alimentație ne axăzm pe orez, grâu și porumb, iar cercetătorii spun că privim în direcția greșită și că ignorăm o adevărată comoară alimentară, scrie CNN.

Este vorba despre Enset, o plantă spectaculoasă care poate crește până la 10 metri înălțime. Deși se rudește îndeaproape cu bananierul, fructele sale nu se pot mânca. Sunt tari și pline de semințe negre, motiv pentru care mulți o numesc „banana falsă”.

Miza acestei plante nu stă în fructe, ci în tulpina ei uriașă și în rădăcina subterană. Din ele se obține o pulptă amidonoasă din care comunitățile locale prepară pâine și terciuri hrănitoare.

Părțile suculente ale plantei sunt zdrobite și fermentate în gropi subterane timp de câteva luni sau chiar ani. Din masa obținută se prepară kocho, o pâine tradițională etiopiană, dar și bulla, o pulbere amidonoasă folosită pentru găluște și terci.

Sunt de ajuns 60 de plante pentru a asigura hrana unei familii de cinci persoane timp de un an întreg.

Spre deosebire de cerealele clasice care trebuie semănate anual, ensetul este o plantă perenă, rezistentă la secetă și boli.

Un studiu din 2021 arată că suprafața de cultivare ar putea fi extinsă de 12 ori în Africa Subsahariană, oferind hrană pentru încă 111,5 milioane de oameni.

De ce nu s-a răspândit la nivel global?

Răspândirea ensetului în afara Etiopiei a fost frânată de o serie de factori istorici, culturali și tehnologici. Etiopia își protejează cu strictețe patrimoniul botanic și reglementează dur exportul de resurse genetice vegetale.

Procesul de recoltare și prelucrare este realizat în prezent manual, în special de femei.

Riscul de a pierde o cultură a viitorului

Deși Enset este o opțiune excelentă pentru adaptarea la schimbările climatice, cererea este în scădere. Un studiu realizat de Grădinile Botanice Regale din Kew în colaborare cu Universitatea din Addis Abeba arată că 60% dintre fermierii din sud-vestul Etiopiei și-au redus suprafețele cultivate cu enset în favoarea unor culturi comerciale precum grâul sau porumbul.

Profesorul universitar Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, este prima opțiune pentru funcția de ministru al Educației în viitorul guvern care urmează să fie propus de premierul desemnat Luca Niculescu, potrivit unor surse politice apropiate negocierilor.

Informația a fost confirmată de surse politice implicate în discuțiile privind formarea noului Executiv.

Luca Niculescu urmează să depună oficial la Parlament lista propunerilor pentru funcțiile de miniștri joi.

Cine este Sorin Costreie

Sorin Costreie este profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Din noiembrie 2025, acesta ocupă funcția de consilier al președintelui Nicușor Dan pentru educație și cercetare.

Anterior, Costreie a fost consilier onorific al fostului ministru al Educației, Daniel David. De asemenea, a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Educației Naționale și Cercetării, în perioada octombrie 2016 – ianuarie 2017.

Numele său s-a aflat și pe lista de opțiuni a premierului desemnat Eugen Tomac pentru conducerea Ministerului Educației. Însă acesta și-a depus mandatul, iar guvernul pe care urma să îl formeze nu a mai ajuns să fie supus votului Parlamentului.

Pe cine ar putea înlocui la Ministerul Educației

Dacă propunerea se va concretiza, iar noul guvern va primi votul de încredere al Parlamentului, Sorin Costreie îl va înlocui la conducerea Ministerului Educației și Cercetării pe Mihai Dimian, ministrul aflat în prezent în funcție.

Deocamdată, informația privind candidatura lui Costreie reprezintă o opțiune susținută de surse apropiate negocierilor, iar numirea oficială depinde de decizia premierului desemnat și de procedurile de învestire a noului guvern.

Scenariul alegerilor anticipate intră tot mai apăsat în discursul partidelor, în pline negocieri pentru Guvernul Luca Niculescu. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a dezvăluit marți seară că social-democrații au început deja pregătiri organizatorice pentru eventualitatea unui scrutin înainte de termen. Grindeanu spune însă că anticipatele ar fi un scenariu „de nedorit” pentru România și atrage atenția că, până în acest moment, Președinția nu a anunțat oficial intenția de a dizolva Parlamentul.

Sorin Grindeanu a comentat, marți seară, la România TV, informațiile potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar putea recurge la dizolvarea Parlamentului dacă negocierile pentru formarea Guvernului Luca Niculescu eșuează.

Liderul PSD a remarcat că informațiile au apărut pe surse și că nu există, deocamdată, un anunț oficial al Administrației Prezidențiale în acest sens.

„A fost un anunț, un comunicat de la Președinție? Nu. Apropo, sursele sunt toate prezente în același timp. Ceea ce, de regulă, indică o linie, ca să zicem așa. Sper să știți că nu. Dacă e să vorbim de alegeri anticipate, vreau să vă spun ceea ce am spus și eu în ședința Biroului Permanent Național al Partidului Social Democrat și imediat după, în conferința de presă. E un scenariu care pare de nedorit. Chiar e de nedorit pentru România, pentru economie, pentru că ar însemna, cel mai devreme undeva în februarie, să avem alegeri anticipate, fără rectificare, fără buget, cu un guvern interimar până atunci, cu lipsa unei decizii și cu lucrurile care pot să derapeze și mai mult. Deci eu cred că, pentru România, acest scenariu nu e unul potrivit”, a spus Sorin Grindeanu.

Grindeanu: Anticipatele ar putea deveni imposibil de evitat

În ciuda costurilor pe care le-ar presupune o asemenea variantă, liderul PSD admite că alegerile anticipate sunt o posibilitate constituțională și că, în anumite condiții, s-ar putea ajunge la un punct în care scenariul să nu mai poată fi evitat.

„Da, da, e unul constituțional, în schimb. E un scenariu care e prevăzut sau e o posibilitate prevăzută de Constituție, o posibilitate pe care, la un moment dat, s-ar putea să nu o putem evita”, a declarat Grindeanu.

PSD a început pregătirile pentru eventuale alegeri anticipate

Sorin Grindeanu a dezvăluit că partidul a declanșat deja pregătiri interne pentru eventualitatea organizării alegerilor anticipate.

„Eu vă asigur, în ceea ce ne privește, că vom fi pregătiți, Partidul Social Democrat. De altfel, am și dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care țin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu”, a spus liderul PSD.

Grindeanu a vorbit și despre efectul pe care perspectiva dizolvării Parlamentului l-ar putea avea asupra actualilor parlamentari, care s-ar vedea puși în situația de a intra din nou în campanie înainte de încheierea mandatului.

„Să fii parlamentar, de orice formă, și om politic, bănuiesc că nu-i foarte comod să afli la jumătatea mandatului că te înhami iară la o poveste, iară la o campanie, iară la o cheltuială și ai și nesiguranța că poate nu mai ești la premianți, poate se trage linia deasupra ta și poate mandatul tău parlamentar se va termina mai repede decât ți-ai făcut planurile. E posibil și acest lucru. Doar că eu cred că răspunsul la întrebarea voastră sau la anunțul meu de astăzi, mai devreme, cred că trebuie privit într-un context mai larg”, a mai afirmat Sorin Grindeanu.

Scenariul dizolvării Parlamentului intră în calculele partidelor

Discuțiile despre anticipate s-au intensificat pe fondul informațiilor potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar lua în calcul dizolvarea Parlamentului dacă Guvernul Luca Niculescu nu reușește să obțină votul de învestitură. Potrivit informațiilor apărute pe surse, șeful statului ar putea recurge la această variantă dacă negocierile pentru formarea unei majorități eșuează.

Constituția prevede posibilitatea dizolvării Parlamentului dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În actuala criză politică, Guvernele propuse de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan au fost deja respinse de Parlament.

Înaintea unei eventuale dizolvări, președintele trebuie să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare. Îndeplinirea condițiilor constituționale îi oferă șefului statului posibilitatea de a dizolva Parlamentul, fără ca această măsură să devină automată.

Contraamiralul de flotilă Constantin Ciorobea intervine după ce două nave au fost lovite de drone în apropierea coastelor Bulgariei. Acesta spune că acțiunile sunt o încălcare gravă a traficului naval și vorbește despre măsuri care trebuie luate urgent.

Două nave lovite. Una s-a scufundat

O navă comercială care naviga din România spre Turcia s-a scufundat marți, 13 octombrie, în Marea Neagră, în urma unui atac cu dronă produs în apropierea coastelor Bulgariei. Membrii echipajului au reușit să abandoneze vasul AZOV CONCORD și s-au refugiat pe plute de salvare.

Un alt cargou, CHELSEA 3, aflat sub pavilion maltez, a fost avariat în urma unui atac produs tot în apropierea coastelor Bulgariei. Membrii echipajului au fost evacuați, fiind raportate și persoane rănite.

„Văd o mișcare ciudată”

„Din păcate vedem extinderea acțiunilor acestora de luptă pe toată suprafața Mării Negre, mai multe pe coasta dinspre Turcia, Bulgaria, România. Cine are interes? Federația rusă. Vedem și din loviturile de săptămânile trecute. Una dintre nave avea cereale din Ucraina.

Acum vad o mișcare chiar ciudată. O navă plecata din Turcia spre Republica Moldova, dar pavilion maltez.

Deci este o ingerință a Federației Ruse, dacă se dovedește că Federația Rusă a lovit nava, în traficul internațional ți în libertatea de navigație. Deci o încălcare foarte gravă a dreptului maritim internațional.

Pentru că nava sub pavilion maltez nu are nicio treabă cu războiul.

Trebuie identificat cui aparțin dronele. Cine le-a lansat. Trebuie un sistem de supraveghere NATO să fie întărit, din aer, daca se poate și pe mare. Trebuie discutat la consiliul de securitate al ONU.

Dacă atacatorul nu se identifică, trebuie cerut sprijinul pentru identificarea atacatorului.

Dacă nu sunt probe evidente, va fi greu pentru că Federația Rusă va nega.”, a spus Constantin Ciorobea la B1 TV.

Navă plecată din România, scufundată

O navă comercială care naviga din România spre Turcia s-a scufundat marți, 13 octombrie, în Marea Neagră, în urma unui atac cu dronă produs în apropierea coastelor Bulgariei.

Membrii echipajului au reușit să abandoneze vasul AZOV CONCORD și s-au refugiat pe plute de salvare, fiind recuperați de o altă navă civilă aflată în zonă.

Nava de transport general AZOV CONCORD, care arbora pavilionul statului Saint Kitts și Nevis, se afla în tranzit din România către Turcia atunci când a fost lovită și s-a scufundat. Plecase din portul Brăila sâmbătă, 10 octombrie, la ora 12:34, potrivit datelor de monitorizare AIS consultate de Mediafax pe platforma VesselFinder. Vasul se îndrepta spre portul Izmir din Turcia, unde era programat să ajungă pe 14 octombrie.

Nava, construită în 2008, are și un trecut legat de războiul din Ucraina: în iunie 2022, a devenit prima navă comercială străină care a părăsit portul Mariupol după ocuparea orașului de către forțele ruse.

Un alt cargou, CHELSEA 3, avariat

Nava de mărfuri generale „Chelsea 3”, sub pavilion maltez, a fost lovită de o dronă aeriană în Marea Neagră, la aproximativ 15 mile marine de oraşul de coastă bulgar Biala, a anunţat marţi biroul de presă al Administraţiei Regionale din Varna.

Toţi cei 15 membri ai echipajului au fost evacuaţi. Marinarii au fost aduşi la Varna la bordul unei nave a Poliţiei de Frontieră bulgare. Conform informaţiilor preliminare, nu s-au înregistrat victime.

Incidentul a avut loc marţi, în jurul orei 02:00. Nava se deplasa din Turcia spre Republica Moldova.

La 6 octombrie, două nave au fost atacate cu drone maritime şi aeriene în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră, fapt care a determinat-o pe preşedinta Iliana Iotova să convoace Consiliul Consultativ pentru Securitate Naţională.

Bucharest General Mayor Ciprian Ciucu said on Tuesday that he intends to establish the Bucharest Destination Management Organisation (DMO) by the end of the year, arguing that the Romanian capital has so far lacked a coherent tourism promotion strategy.

„Until now, Bucharest has not had a coherent promotion strategy, and through this Destination Management Organisation we are bringing together representatives of the hotel industry, travel agencies, transport operators and the Horeca sector. The organisation’s main objective will be to develop a strategy backed by a clear budget for promoting Bucharest,” Ciucu told AGERPRES during a debate on the creation of the DMO.

According to the mayor, the organisation will be funded primarily from the city tax paid by tourists visiting Bucharest. A draft may be submitted to the General Council within the next few weeks, with the goal of securing approval by the end of the year.

Acting Minister of Economy, Digital Transformation, Entrepreneurship and Tourism Irineu Darau said similar efforts are under way at national level to establish a national DMO.

„In my view, this is perfect synchronisation to ensure that a national DMO can operate efficiently and provide a unified strategy. We have hundreds of local DMOs in the process of being registered, but I believe regional DMOs and the Bucharest DMO are essential for the effectiveness of the national organisation,” Darau said.

Ciucu stressed that the Bucharest DMO would not be controlled by the City Hall and should be led by a professional with credibility in the industry.

„It will have a considerable budget and I don’t want it politicised. The municipality will have veto rights and oversight over the budget because we are talking about significant amounts of money. Bucharest, especially its central area, will change dramatically for the better through upcoming urban regeneration projects. It is important to have a clear action plan,” the mayor wrote on Facebook.

The Bucharest City Hall said the founding members are proposed to include the National Association of Travel Agencies, the Romanian Hotel Industry Federation, the Romanian Hotels and Restaurants Employers’ Organisation, the Federation of Romanian Tourism Employers, universities through an association and cultural organisations.

The organisation will have a general assembly made up of founding members, which will appoint a board of directors. An executive director with recognised expertise and professional standing in the industry will be responsible for implementing the management strategy.

The DMO will function as a promotion agency, running campaigns, including on social media, and developing partnerships. Its role will be to establish a unified national and international branding and visibility strategy aimed at increasing both the number of tourists and the length of their stay in Bucharest.

The new structure will not organise events and will not replace museums or travel agencies.

According to the municipality, the Bucharest DMO should become operational by winter, or at the latest by spring, after which it will complete its internal organisation.