Victor Ciutacu a taxat dur valul de critici apărut în spațiul public în urma preluării conducerii interimare a Televiziunii Române de către Sorina Matei. Jurnalistul de la România TV a subliniat că, dincolo de orice resentimente personale, profesionalismul noii șefe de la TVR nu poate fi pus la îndoială.

Citește și: Victor Ciutacu, după ce averea Mirabelei Grădinaru a devenit publică: „Ia gândiți-vă ce lider de partid doritor de înalte funcții politice mai trăiește oficial în concubinaj?”

Victor Ciutacu: „Am refuzat acum 20 de ani dregătoria asta”

„Ironia sortii face ca, la numirea ei cu titlu de interimat la conducerea TVR, Sorina Matei sa ia nu o ranga-n dinti, cum m-a primit ea cand am intrat in cladire la Romania TV, ci toate uneltele de gradina la un loc.

Viata e rotunda, vorba lui Vanghelie. OK, am lucrat o vreme in aceeasi statie tv, ne-am judecat, a pierdut, a achitat daunele (infime, ca eu nu-s Oana Gheorghiu) instantaneu, povestea s-a inchis. Nu se va repara definitiv niciodata, e ca la fractura, dar macar nu mai doare asa tare.

Dar, pe bune, sa vad opinii virulent scrise si sa ascult grohaituri inepte despre capacitatea profesionala a Sorinei e prea mult. Si de la cine? De la niste limbrici care ori n-au trecut, ori n-au lasat vreo dara prin meserie asta. Bai, milogilor, femeia asta chiar stie meserie. Pentru ca, dincolo de pasiune si de gramatica, pe care voi nu le aveti la voi, a facut-o si a invatat-o de jos.

A vrut si a putut sa ajunga la varful unei institutii prabusite? Bravo ei! Ce-o sa faca acolo? Ma lasa rece. Am refuzat acum 20 de ani dregatoria asta. Pentru ca, intre altele, interesul meu pentru TVR e egal cu zero…

P.S. Uitasem disclaimerul ca-s si amic cu Adriana Saftoiu. Pe care habar n-am de ce nu o pot tagui„, este mesajul scris de Victor Ciutacu pe rețelele sociale.

Judecătorul Cristian Deliorga a insistat pe faptul că deplasarea la Mykonos nu a avut nicio legătură cu atribuțiile sale de serviciu. Magistratul a precizat, de asemenea, că singurul pasager pe care l-a cunoscut a fost Victor Ponta, cu care a colaborat în perioada în care acesta din urmă era procuror.

„Deplasarea a fost doar de câteva ore, nu a fost vorba despre o vacanță. A avut caracter strict privat și nu a fost legată de exercitarea atribuțiilor mele constituționale. Nu am utilizat fonduri publice, bugetare sau resurse ale Curții Constituționale pentru această călătorie de o zi. Costurile au fost suportate integral din surse private, anume de către Camera de Comerț și Industrie a României.

Nu a existat nicio invitație oficială din partea unei instituții publice sau a unui partener de afaceri în relație cu mandatul meu. Nu am discutat și nu am abordat nicio cauză sau temă aflată pe rolul Curții Constituționale în legătură cu această deplasare.

Detaliile privind organizarea și costurile unei deplasări private țin de sfera vieții private, în măsura în care nu există o obligație legală de declarare ori o legătură cu exercitarea funcției publice.

Resping orice asociere între această deplasare și exercitarea atribuțiilor mele constituționale. Înțeleg interesul legitim al presei și voi răspunde oricăror aspecte care privesc efectiv exercitarea mandatului meu„, a declarat judecătorul Cristian Deliorga pentru România TV

Reamintim că deplasarea a avut loc pe data de 8 iulie cu un avion privat care a decolat de pe Aeroportul Băneasa cu destinația Mykonos. Aeronava a fost operată de compania Toyo Aviation, a cărei bază de date a fost spartă de un hacker. La bord figurau 13 pasageri.

Citeste si Fostul ministru al Muncii Florin Manole, explicaţii despre deplasarea cu avionul privat în Mykonos: Delegaţia economică a fost organizată de CCIR care a acoperit şi toate costurile

Lista obținută de NewsCenter.ro cu cei 13 pasageri de la bordul avionului privat din 8 iulie 2026:

• Petre-Florin Manole, ministrul Muncii;
• Cristian Deliorga, judecător al Curții Constituționale;
• Victor Ponta, fost prim-ministru;
• Nicolae Bănicioiu, fost ministru al Sănătății;
• Ovidiu Ioan Silaghi, fost ministru al Transporturilor;
• István-Loránt Antal, senator UDMR;
• Bogdan Stelian Mîndrescu, directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București;
• Gruia Stoica, proprietarul grupului Grampet;
• Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României;
• Gabriel Daraban, director comercial al companiei de stat Oil Terminal;
• oamenii de afaceri Florin Cârstocea și Ion Virgil Lixandru;
• Marius Cătălin Croitoru, președintele Tribunalului Constanța

Naba Salem a vorbit sincer despre problemele medicale prin care a trecut în ultimele luni de zile. Vedeta a descris calvarul din această vară, dar și progresele importante pe care le-a făcut pe drumul spre vindecare.

Naba Salem revine la Insula Iubirii în sezonul 10 în calitate de „ispită din culise”, un rol în premieră care îi oferă acces secret la ceremoniile focului și culisele emisiunii.

Citește și: FOTO Naba Salem seamănă izbitor cu mama ei: „E albă și blondă, are 50 de ani. Toată lumea crede că e sora mea”

„Este o premieră la Insula Iubirii și mă bucur tare mult să fac parte încă o dată din acest proiect, doar că din alt rol. Sunt ispita din culise de această dată. Este ceva ce nu s-a mai întâmplat până acum. Am acces la toate bonfire-urile, deci, contrar modului în care am fost anul trecut, a fost o provocare pentru mine.

Niciun concurent nu a știut că sunt acolo. În schimb, ispitele au știut, și cele masculine, și cele feminine, pentru că intram în fiecare casă. Ce crezi, găseam eu momente să storc informații de la fiecare. Fiți cu ochii pe noi!”, a dezvăluit Naba pentru Spynews.ro.

Naba Salem: „Nu vreau să mă operez”

În această vară, bruntea s-a concentrat pe recuperarea medicală, care este una de lungă durată, estimată de medici la o perioadă de până la doi ani pentru refacerea coloanei.

Deși s-a confruntat cu momente critice în care nu se mai putea ridica din pat sau merge, vedeta a înregistrat progrese și se poate deplasa din nou.

„Trebuie să-mi continui recuperările. La mine durează… În ce stadiu sunt? Momentan am putut să umblu. Deci nu puteam nici să umblu, nu mai puteam să mă ridic din pat la un moment dat.

Mi-au dat 18 luni până la 24 de recuperare pentru coloană, ca să nu mă operez, pentru că nu vreau să mă operez. Dar pot să zic că mi-am făcut prieteni foarte buni în domeniul medicinei toată vara”, a mai spus Naba Salem.

Aria verificărilor diferă în funcție de produs și de scopul evaluării. Un laborator poate certifica un generator de numere aleatorii, un joc, un motor de joc, o platformă sau anumite componente ale sistemului, în funcție de ceea ce solicită autoritatea competentă și de jurisdicția pentru care este realizată evaluarea.

Ce cere cadrul românesc

În România, normele metodologice fac o distincție importantă între certificarea tehnică și autorizarea activității. Articolul 138 prevede că operatorul care solicită autorizație pentru jocuri de noroc la distanță trebuie să dețină certificarea software-ului sau a platformei de joc, realizată de o societate specializată care deține licență clasa a II-a emisă de ONJN. Separat, operatorul trebuie să prezinte un audit tehnic al sistemului informatic, efectuat tot de o societate specializată cu licență clasa a II-a.

Prin urmare, ar fi prea simplu să spunem că legislația românească impune același test individual, în aceeași formă, pentru fiecare joc înainte de listarea pe o platformă. Cerința expresă din normele verificate privește certificarea software-ului sau platformei, iar aria concretă a evaluării depinde de produsul și sistemul analizat.

Tot normele prevăd că anumite modificări ale programului informatic care pot afecta modul de acordare a premiilor, fluxurile financiare sau transmiterea automată a datelor pot fi implementate numai după obținerea unei noi certificări și aprobarea prealabilă a Comitetului de supraveghere al ONJN.

RNG-ul este una dintre componentele care pot fi testate

Pentru jocurile în care rezultatul este determinat digital, generatorul de numere aleatorii, cunoscut drept RNG, este una dintre componentele centrale ale evaluării tehnice.

În standardul GLI-19, laboratorului independent i se cere să examineze codul algoritmilor care joacă un rol critic în rezultatul aleatoriu final. Analiza poate urmări surse de bias, erori de implementare, cod malițios sau parametri nedeclarați care ar putea influența aleatorietatea și corectitudinea jocului.

Evaluarea poate include și teste statistice ale rezultatelor produse de RNG. Acestea urmăresc, printre altele, dacă distribuția valorilor corespunde modelului intenționat și dacă există independența statistică cerută între rezultate. Tipul exact de teste este ales în funcție de RNG și de utilizarea sa în produsul analizat.

Este importantă însă formularea corectă: un RNG certificat nu devine „garantat aleatoriu” în orice context posibil. Certificarea arată că mecanismul analizat a fost testat pentru respectarea cerințelor și standardului aplicabil, în aria concretă a evaluării.

Laboratorul poate merge până la codul sursă

Evaluarea tehnică nu se limitează neapărat la observarea jocului din exterior. GLI solicită, pentru anumite categorii de software trimis spre analiză, codul sursă complet, documentația RNG, tabelele de plată, configurațiile rolelor și calculele matematice asociate produsului. Lista exactă depinde de tipul de produs și de evaluarea solicitată, iar GLI precizează chiar că nu toate elementele sunt necesare în toate cazurile.

În cazul testării RNG, producătorului i se pot solicita aplicația folosită pentru generarea datelor, parametrii și regulile jocului, documentația codului sursă și instrumentele prin care pot fi colectate rezultatele pentru analiză.

Aceasta este una dintre diferențele importante dintre o verificare tehnică și simpla utilizare a produsului: laboratorul poate analiza mecanisme pe care interfața nu le arată utilizatorului.

Regulile și software-ul trebuie să se potrivească

O altă zonă relevantă este corespondența dintre ceea ce declară jocul și ceea ce execută efectiv software-ul. Dacă regulamentul stabilește anumite combinații, premii sau condiții de funcționare, implementarea trebuie să respecte configurația aprobată și documentația relevantă.

În România, regulamentul jocului trebuie să conțină o descriere amănunțită a jocurilor oferite participanților și să fie disponibil în limba română pe platforma operatorului licențiat. Modificările termenelor, condițiilor sau regulamentului sunt, de asemenea, supuse aprobării Comitetului de supraveghere al ONJN.

Din acest motiv, documentația vizibilă pentru utilizator și software-ul din spate nu sunt două lumi complet separate. Regulile declarate trebuie să fie compatibile cu produsul oferit.

Pot fi verificate și integrarea și securitatea

Un joc sau un motor de joc poate funcționa corect în mediul producătorului, dar produsul final ajunge să interacționeze cu o platformă, baze de date și alte sisteme.

În funcție de tipul certificării, laboratoarele pot verifica și asemenea componente. Pentru România, eCOGRA listează între serviciile oferite testarea și certificarea jocurilor, certificarea platformelor, testarea RNG, audituri ale sistemelor de management al securității informației și evaluări de cybersecurity.

Din nou, aceste servicii nu trebuie prezentate ca o listă obligatorie de teste efectuate asupra fiecărui joc. Ele reprezintă tipuri de evaluări care pot face parte din proces, în funcție de produs, scop și cerințele autorității sau jurisdicției.

Cadrul românesc cere separat auditarea tehnică a sistemului informatic al operatorului. Raportul trebuie să includă informații privind arhitectura sistemului, integritatea bazei de date, stocarea și criptarea informațiilor și sistemele de protecție a datelor.

Certificarea laboratorului nu este autorizarea ONJN

Această diferență merită subliniată. Laboratorul independent realizează evaluarea tehnică pentru care este acreditat sau autorizat. ONJN este autoritatea care aplică cadrul românesc și gestionează licențierea și autorizarea activităților reglementate.

Faptul că un produs sau o platformă a primit o certificare tehnică nu înseamnă, de unul singur, că operatorul are dreptul să ofere servicii în România. Certificarea reprezintă o componentă a cadrului de conformitate, nu un înlocuitor pentru licență sau autorizație.

În același timp, normele cer ca entitățile care realizează certificarea software-ului/platformei și auditul tehnic prevăzute de art. 138 să dețină licență clasa a II-a emisă de ONJN.

Standardele GLI sunt repere tehnice, nu legea în România

O altă precizare necesară ține de sursele folosite pentru explicarea procesului. Standardele GLI oferă un cadru tehnic detaliat pentru testarea RNG-urilor, software-ului și sistemelor interactive și sunt utilizate în numeroase jurisdicții. GLI precizează, de exemplu, că GLI-19 este folosit pentru evaluarea sistemelor interactive și că aria testării depinde de standardele adoptate de jurisdicția relevantă.

Ele nu devin însă automat legislația României doar pentru că sunt standarde cunoscute în industrie.

Pentru cerințele obligatorii aplicabile operatorilor din România, reperul rămâne legislația românească și cadrul ONJN. GLI și eCOGRA sunt utile aici pentru a explica cum poate arăta tehnic un proces de testare și certificare, nu pentru a înlocui normele locale.

Un joc certificat nu devine predictibil

Certificarea tehnică poate fi interpretată greșit și în sens opus. Faptul că un RNG a trecut testele aplicabile nu înseamnă că rezultatele unei sesiuni scurte trebuie să urmeze un anumit tipar. Tocmai testarea independenței și impredictibilității urmărește ca rezultatele să nu poată fi deduse simplu din ceea ce s-a întâmplat anterior.

O serie în care un anumit simbol nu apare sau, dimpotrivă, apare de mai multe ori nu este suficientă pentru a concluziona că software-ul funcționează incorect.

Certificarea verifică produsul în raport cu standardul, metodologia și aria de testare stabilite. Nu oferă utilizatorului o metodă pentru anticiparea următoarei runde. Toate produsele Vlad Cazino sunt testate și certificate.

De la testarea tehnică, la un ecosistem european

Vlad Cazino face parte din FDJ UNITED, grup european activ în loterii, betting și gaming. Site-ul oficial al grupului include Vlad Cazino în divizia Online Betting & Gaming, alături de alte branduri care oferă pariuri, poker și jocuri de casino în piețele unde aceste activități sunt reglementate local.

Legătura cu subiectul este una firească: într-un ecosistem digital care reunește numeroși furnizori, jocuri și platforme, partea nevăzută de utilizator include procese tehnice de integrare, testare și conformitate.

Pentru utilizatorul din România, însă, dimensiunea grupului nu schimbă principiul de bază: activitatea oferită local trebuie să respecte cerințele și cadrul de reglementare aplicabile în România.

Ceea ce apare pe ecran este doar finalul procesului

În spatele unui joc digital pot exista mai multe niveluri de verificare. În funcție de produs și de certificarea solicitată, pot fi analizate RNG-ul, codul sursă, documentația matematică, regulile, integrarea în platformă sau elemente de securitate.

Nu toate aceste teste sunt însă obligatoriu aplicate, în aceeași formă, fiecărui joc. Aria evaluării depinde de produs, de certificarea solicitată și de cerințele jurisdicției.

În România, cerința legală esențială verificată aici este certificarea software-ului sau platformei și auditul tehnic al sistemului informatic de către entități specializate cu licență clasa a II-a ONJN.

Rolul laboratorului este să verifice conformitatea tehnică în limitele evaluării sale. Rolul autorității este să stabilească și să aplice cadrul în care activitatea poate fi oferită legal.

Joc responsabil

Jocurile de noroc sunt destinate exclusiv persoanelor care au împlinit 18 ani și implică risc financiar. Certificarea tehnică a software-ului nu elimină posibilitatea pierderilor și nu transformă rezultatele aleatorii într-o sursă predictibilă de venit.

Iar această situație va mai dura o perioadă. Până când bobocii vor primi manuale, ministrul Educației, Mihai Dimian, a găsit o soluție pentru ca nici ei, nici profesorii de la clase să nu piardă vremea. Iar soluția este reprezentată de… recapitulări.

Elevii de clasa a IX-a au început școala fără manuale

Ministrul Educației spune că, deși licitația a fost accelerată, totuși a început mai târziu decât era preconizat. În acest moment, nu există încă un contract semnat pentru noile manuale.

Dimian spune că bugetul a fost publicat în Monitorul Oficial pe 27 martie, iar documentația pentru achiziția manualelor a fost transmisă pentru publicare a doua zi. Editurile au avut apoi nevoie de timp pentru elaborarea noilor manuale, în acord cu programele și cerințele din caietul de sarcini.

Citeste si O profesoară de română a făcut parada modei în prima zi de școală. Cum și-a etalat silueta în sala de clasă

„Un proces de achiziție de manuale (…) nu durează doar trei-patru luni prin licitație, pentru că ai nevoie de elaborarea manualului, evaluarea manualului”, a explicat ministrul, potrivit Mediafax.

Pentru unele discipline, au fost depuse chiar și 9, 10 sau 11 manuale, iar evaluarea acestora a durat din a doua jumătate a lunii iunie până la mijlocul lunii august. Ministrul susține că întreg procesul a fost accelerat și că, astfel, a fost posibil ca procedura să fie finalizată în șapte luni în loc de cele 10 luni estimate inițial.

Soluția găsită de ministrul Educației

Ministrul Mihai Dimian spune că profesorii au primit recomandări, ghiduri și materiale metodologice, astfel încât să poată avea activitate cu elevii la clase în primele săptămâni, până vor ajunge manualele în școli. Totodată, dascălii vor putea folosi și manualele vechi, în format fizic sau digital, pentru temele care se regăsesc și în vechile programe.

Citeste si Rezultate PISA 2025. Dezastru: România, printre ultimele țări din UE la Citire, Matematică și Științe

Ministerul estimează că în a doua jumătate a lunii septembrie ar putea fi semnate contractele pentru noile manuale. Dacă nu apar contestații, după semnarea contractelor elevii vor putea intra măcar în posesia variantelor digitale.

Sorina Matei o va înlocui pe Adriana Săftoiu la conducerea interimară a Televiziunii Publice. O rocadă similară se produce și la vârful Radioului Public, unde Robert Schwarz va fi înlocuit de Răzvan Dincă, numit la propunerea PSD.

„Am o idee în ce m-am băgat și cred că e și o provocare profesională, pentru că, la TVR, au fost propuși oameni cu susținere politică. S-a creat în societate această imagine a TVR-ului, ca o mașinărie, în care lucrurile merg în funcție de cum doresc partidele politice și nu cum ar trebui să funcționeze o instituție de presă.

Am avut mai multe discuții astăzi și timp de gândire. Fac această meserie de mulți ani, e o poziție și de management. A fost o decizie și personală. În primul rând, vreau să fie jurnalism acolo„, a declarat Sorina Matei, potrivit Gândul.ro.

Conducerile celor două instituții media trebuie reorganizate după ce Curtea Constituțională a declarat, pe 29 aprilie, neconstituționale numirile făcute de Parlament în noiembrie 2025.

Săptămâna trecută, CCR a publicat motivările, iar din acel moment mandatele actualelor conduceri ale TVR și Radio România au încetat.

Conducerile interimare au mandat până când Parlamentul reia procedura și numește noile Consilii de Administrație.

Cine este Sorina Matei

Jurnalista Sorina Matei și-a început cariera în presa scrisă, lucrând la Jurnalul Național între anii 1997 și 2003. Ulterior, a făcut trecerea către televiziune, activând din septembrie 2003 ca reporter și coordonator al secției Politic la Antena 1 și Antena 3.

Parcursul său în televiziune a continuat la posturile B1TV, România TV și Digi24, iar cel mai recent proiect al său a fost la Aleph News, unde a realizat emisiunea „Off/On the Record”.