Dincolo de problema autonomiei, mașinile electrice ar avea, în opinia criticilor, și un dezavantaj legat de durata de viață a bateriei, devenit adevărat mit. Astfel, susțin unii, bateriile se degradează atât de repede, încât investiția într-un astfel de vehicul nu pare a fi una chiar oportună.

Experții demolează însă acest mit, pe baza informațiilor culese de la 22.700 de mașini și actualizate acum.

Concret, Geo Tab a analizat mașini electrice din 21 de modele diferite. Pentru baterie, degradarea medie măsurată este de 2,3 la sută pe an, ceea ce ar lăsa bateria medie la circa 81,6 la sută din capacitatea inițială după opt ani. Pe baza ritmului observat, compania estimează o durată medie de viață de aproximativ 13 ani sau chiar mai mult.

Potrivit realizatorilor acestei cercetări, o mașină care avea 400 de kilometri autonomie când era nouă ar ajunge teoretic la circa 326 de kilometri după opt ani, dacă ar urma exact media studiului. În practică, degradarea diferă mult în funcție de model, chimia bateriei, temperatură și modul în care este folosit vehiculul.

Citește și Șoferul prins la Sinaia cu numere de înmatriculare diplomatice false este celebrul hacker român „Virus”, vânat de FBI și NASA. Sistemul inteligent montat pe mașină pentru a nu fi depistat i-a surprins pe polițiști

Autoturismele incluse în studiu s-au descurcat mai bine decât vehiculele multifuncționale și utilitarele ușoare: circa 2 la sută degradare anuală pentru mașinile normale, față de 2,7 la sută pentru categoria mai grea.

Important pentru durata de viață a bateriei nu este cât conduci, ci cum o încarci, arată același studiu. Mașinile care folosesc rar încărcarea rapidă DC au înregistrat o degradare medie de circa 1,5 la sută pe an, iar cele care utilizează frecvent stații rapide și puteri de peste 100 kW pot ajunge la 3 la sută pe an, ceea ce înseamnă o diferență importantă.

Se estimează că o baterie încărcată predominant la puteri mai mici poate păstra aproximativ 88 la sută din capacitate după opt ani. În scenariul cu utilizare frecventă a încărcării rapide de mare putere, cifra poate coborî spre 76 la sută.

Asta nu înseamnă că încărcarea rapidă trebuie evitată, ci să fie folosită atunci când este necesară, nu automat la fiecare încărcare, recomandă cei de la Geo Tab, potrivit libertatea.

(sursa foto: thunderplus)

Citește și VIDEO Mașină în flăcări în Pasajul Băneasa. Autoturismul în care se aflau trei persoane a explodat, iar pasajul a fost închis

Majoratul a trecut de la o petrecere de apartament sau în oraş cu prietenii la un eveniment în care se implică părinţii, bunicii şi rudele bogate, iar cadourile vin cel mai adesea la plic într-o valută de largă circulaţie pentru că leul românesc suferă grav de inflaţie în această perioadă.

În 2026, în tot mai multe orașe din țară, majoratul a căpătat aerul unei mini-nunți, cu restaurant rezervat, ținută de gală, listă de invitați și, mai ales, plicul cu bani devenit aproape obligatoriu.

Tendința este confirmată de discuții tot mai frecvente în comunitățile locale, unde părinți și tineri compară sumele oferite la petrecerile de 18 ani cu cele întâlnite, până de curând, exclusiv la nunți. În multe cazuri, suma considerată „de bun-simț” a ajuns între 700 și 1.000 de lei per invitat, existând însă și cazuri în care s-au oferit 1.200 sau chiar 1.500 de lei, iar pentru cupluri, sumele au urcat, ocazional, până la 1.800-2.000 de lei, cifre care, cu doar câțiva ani în urmă, ar fi părut nepotrivite pentru un eveniment de acest tip.

Salariile profesorilor, majorate prin noua lege a salarizării. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru: „Reașază plata cu ora la un venit mai rezonabil, oferă o grilă în care te duci cu salariul profesorului de la 25 de ani la un nivel cât de cât acceptabil”

Explicația vine, în bună parte, chiar din formatul ales de tot mai multe familii: petreceri organizate la restaurant, cu meniu complet, muzică live sau DJ și zeci de invitați, practic, aceeași structură de costuri ca la o nuntă modestă. Iar acolo unde există un cost real al mesei per invitat, apare, aproape automat, și presiunea socială de a-l „acoperi” prin darul oferit, exact ca la nuntă.

Nu toată lumea privește cu ochi buni această evoluție. Există voci, printre părinți și invitați deopotrivă, care consideră că majoratul ar trebui să rămână, în esență, o petrecere aniversară obișnuită, iar decizia de a-l transforma într-un eveniment extravagant ține de alegerea familiei sărbătoritului, nu de o normă socială impusă tuturor. În aceeași discuție, mulți subliniază că suma oferită în plic ar trebui să rămână una rezonabilă, adaptată posibilităților financiare ale fiecărui invitat, nu un standard rigid impus de amploarea evenimentului.

Fenomenul depășește, de fapt, simpla discuție despre sume de bani. El reflectă o schimbare mai amplă în modul în care generația actuală de tineri și părinții lor raportează evenimentele de familie la statutul social. Dacă în trecut majoratul era, în primul rând, un moment de tranziție simbolică spre viața de adult, marcat discret, în prezent tot mai multe familii aleg să-l transforme într-o declarație publică de reușită și apartenență socială, vizibilă prin amploarea petrecerii și, implicit, prin suma pe care invitații simt nevoia s-o ofere pentru a nu părea „insuficienți”.

Cât e darul de nuntă în 2026. Câți bani le lasă românii mirilor: ”Le-am dat în euro că voiau să-și ia apartament”

Această presiune are însă și un revers: pentru mulți invitați, adesea colegi de liceu sau prieteni tineri, fără venituri proprii sau cu venituri modeste, suma de 700-1.000 de lei cerută, informal, pentru un singur eveniment poate reprezenta un efort financiar considerabil, greu de justificat pentru aniversarea unui adolescent.

Comparativ cu darul de nuntă, o tradiție veche, cu reguli sociale bine stabilite de-a lungul timpului, adaptate în funcție de relația cu mirii, oraș și tipul de eveniment, darul de majorat este un fenomen mult mai recent și mai puțin standardizat. Tocmai de aceea, sumele variază mult mai haotic de la un caz la altul, iar discuțiile despre „cât se cuvine” să se ofere rămân, deocamdată, mai degrabă informale, purtate în grupuri de WhatsApp sau la cafea între părinți, decât reglementate de o normă socială clară, așa cum se întâmplă în cazul nunților.

Rămâne de văzut dacă tendința se va consolida în anii următori, transformând majoratul într-un eveniment cu reguli la fel de bine definite ca nunta, sau dacă va rămâne un fenomen limitat la anumite orașe și cercuri sociale, fără să devină o normă națională.

Primar Valerică din Argeș, petrecere cu maneliști la majoratul fiicei și mașină de lux cadou: „Atâta răutate… 80.000 de euro a costat”

A rămas celebru primarul Valerică Spirea din Poiana Lacului, Argeș, care i-a făcut cadou fiicei sale la majorat o mașină care valoarează cel puțin 120.000 de euro. Este greu de spus de unde a avut primarul unei comune atât de mulți bani, iar declarația lui de avere arată că veniturile necesare pentru un astfel de cadou nu există.

Imaginile de la petrecere, virale pe internet, arată că primarul nu a avut cheltuieli doar cu mașina, ci și cu organizarea evenimentului. Majoratul a fost, de fapt, o petrecere extravagantă, cu focuri de artificii, la care au cântat artiști populari ai momentului, despre care se știe că încasează onorarii pe măsura notorietății, între ei Vlăduța Lupău și Bogdan de la Craiova.

„Am o singură fetiță, înțelegeți? Am o singură fetiță… Nu știu care e problema că am făcut un majorat”, a declarat la vremea respectivă Valerică Spirea. El spune că mașina pe care i-a făcut-o cadou fiicei sale nu este așa de scumpă precum s-a vehiculat și nici nu este nou. „80.000 de euro. Vă arăt factura, nu știu de ce se umflă așa (suma – n.n.)”, spune el.

Primarul susține că mașina nu este nouă, că are în bord aproape 20.000 de km. Când a fost întrebat de unde a avut bani să cumpere o mașină atât de scumpă, primarul a explicat: „Eu am avut un accident de vânătoare, sunt singurul caz din România care s-a judecat cu Blaser (producător de arme de vânătoare – n.n.) și am cerut despăgubiri 2 milioane de euro pentru că am rămas cu sechele pe viață, am fost tăiat, operat”.

Însă Valerică Spirea recunoaște că nu a primit aceste despăgubiri și că suma care i s-a acordat rămâne confidențială. Dar menționează că suma pe care a încasat-o este „mult mai mult” decât cea cheltuită cu majoratul fiicei sale.

Primarul menționează că nici petrecerea nu a fost așa costisitoare și că a plătit 5.000 de euro pentru onorariul Vlăduței Lupău și 8.000 de euro pentru Bogdan de la Ploiești.

De majorat, şi-a făcut cadou de majorat injecţii cu acid şi era să îşi piardă buza 

Şi pregărtirea de majorat costă bani, dar poate costa şi sănătate. Injecția cu acid hialuronic a atins un vas de sânge, iar buza fetei de 17 ani s-a umflat și s-a învinețit. „Putea să ajungă la necroză de buză, ceea ce înseamnă că partea respectivă de buză moare și atunci singura soluție este să fie excizată”, explică Florian Bodog, medic specialist în chirurgie plastică.

Spitalul nu avea substanța care dizolva rapid acidul, așa că a urmat o cursă contra-cronometru prin tot orașul. Medicii au găsit soluția salvatoare la o clinică particulară. Adolescenta strânsese bani ca să își facă un cadou în avans pentru majorat. 800 de lei plătise pentru intervenția de coșmar.

Pentru procedura de mărire a buzelor, fata de 17 ani a decis să vină aici. Într-un loc unde, cel puțin pe internet, spunea că funcționează un salon de dermopigmentare, adică se tatuează sprâncene sau buze. Oficial, însă, nu apare în evidențele Direcției de Sănătate Publică Bihor. Așa că nu este clar ce activitate se desfășura, de fapt, în acest spațiu. După incident, paginile de pe rețelele de socializare au fost șterse, iar locul pare pustiu.

Proprietara salonului își făcea reclamă online de cel puțin 5 ani

Oricum, medicii nu recomandă mărirea buzelor în cazul tinerelor sub 18 ani nici cu acordul părinților, pentru că la acea vârstă trăsăturile sunt încă în formare. Între timp, polițiștii au început ancheta. Proprietara salonului de tatuaj își făcea reclamă pe internet de cel puțin cinci ani cu proceduri de înfrumusețare. Deși nu avea autorizația și pregătirea necesară, era căutată mereu.

„Procedura aceasta nu este o procedură periculoasă dacă este făcută de o persoană calificată. […] Să afle ce i se injectează, să primească pașaport, fiecare produs are serie și i se înmânează un pașaport și să știe cine îl injectează și ce calificare”, spune medicul specialist în chirurgie plastică Florian Bodog. Înainte de a-și lăsa viața în mâinile unui doctor, pacienții îl pot verifica online pe site-ul Colegiului Medicilor.

Procesul de remediere a problemelor apărute la sursa de alimentare cu apă a municipiului Pitești continuă în ritm alert. Subprefectul județului Argeș, Dragoș Predescu, a anunțat o nouă etapă crucială desfășurată în Lacul Budeasa, unde s-a intervenit direct în adâncime pentru curățarea zonei de preluare a apei brute înainte ca aceasta să intre în stația de tratare.

În cursul zilei de astăzi, o echipă de scafandri utilitari a coborât la o adâncime de aproximativ 10 metri. În urma inspecției vizuale a amplasamentului, aceștia au constatat că o porțiune a grătarelor din zona de captare era colmatată, motiv pentru care s-a acționat imediat prin procedura de barbotare pentru îndepărtarea depunerilor.

Operațiuni complexe și deversări controlate

Această operațiune vine în continuarea altor măsuri tehnice adoptate în ultimele zile. Pentru a facilita intervenția și a combate modificarea parametrilor apei brute din zona de captare, au fost efectuate deversări controlate din acumularea Vidraru și din Lacul Vâlcele.

De asemenea, timp de trei zile consecutive — sâmbătă, duminică și luni —, în zona de captare s-a acționat prin spălări hidraulice, intervenția de astăzi completând aceste demersuri prin activitatea scafandrilor în adâncime.

Mulțumiri publice și monitorizare continuă

Reprezentantul Instituției Prefectului a transmis mulțumiri publice tuturor structurilor implicate în gestionarea acestei situații complexe:

„Vreau să le mulțumesc public specialiștilor de la Apele Române, Hidroelectrica, ISU Argeș, Apa Canal 2000 și DSP pentru efortul depus în aceste zile, pentru colaborare și pentru intervențiile realizate pentru remedierea situației.”

Fiind vorba despre o intervenție tehnică de amploare, ce presupune măsurători, monitorizare permanentă și acțiuni succesive, echipele de specialiști rămân pe teren pentru a aduce parametrii apei brute din lac la valorile normale.

Analize extinse la sursă și la consumatori

Pentru reevaluarea stării apei, astăzi și mâine sunt programate noi serii de prelevări și analize de laborator. Probele vor fi recoltate atât din Lacul Budeasa, direct din zona de captare, cât și de la rețeaua de distribuție către consumatori, oferind o imagine clară asupra evoluției parametrilor de calitate.

Carambol cu șapte mașini pe A2. Circulaţia rutieră a fost restricţionată luni pe sensul spre Bucureşti, iar valorile de trafic sunt ridicate, astfel că s-au format coloane de maşini între localităţile Murfatlar şi Valea Dacilor.

Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, pe autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, la kilometrul 190, în zona localităţii Valea Dacilor, judeţul Constanţa, s-a produs un accident rutier în care au fost implicate șapte autovehicule, pe sensul de mers către Capitală. Nu sunt victime.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că pe autostrada A 2 București – Constanța, la kilometrul 190, în zona localității Valea Dacilor, județul Constanța, s-a produs un accident rutier în care au fost implicate 7 autovehicule, fără victime, pe sensul de mers către capitală.

Circulația rutieră este restricționată pe banda 2 a direcției Constanța – București, desfășurându-se pe prima bandă și cea de urgență, valorile de trafic fiind ridicate, fiind formată coloană de autovehicule între localitățile Murfatlar și Valea Dacilor.

Vezi și Doi frați din Vaslui, de 17 și 19 ani, au murit înecați la Olimp. Veniseră pe litoral pentru a munci

Două maşini în care se aflau şapte persoane s-au ciocnit duminică dimineață în Constanța, la ieșire din localitatea Amzacea spre Comana. În urma accidentului, cinci persoane vor fi transportate la spital. Printre cei care vor ajunge la spital se află şi doi minori cu politraumatisme, au afirmat reprezentanţii ISU Dobrogea. A fost chemat şi elicopterul SMURD.

”Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că pe DN 38 Agigea-Negru Vodă, în apropierea localității Comana, județul Constanța, a avut loc un accident rutier în care au fost implicate două autovehicule, soldat cu rănirea a șapte persoane, ce sunt conștiente și cooperante”, a transmis și Infotrafic.

Citește și Carnagiu pe autostradă în Ungaria. 12 morţi şi cel puţin 10 răniţi într-un accident în care a fost implicat un autocar polonez

Dezastrul infrastructurii din județ continuă să facă victime pe bandă rulantă! Drumul Județean 703 H – botezat de șoferi „Drumul Groazei” și lăudat pompos de șeful Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, ca fiind o „alternativă” la Valea Oltului – a bifat zilele trecute al patrulea incident grav în care sunt implicați turiști străini. Punctele critice pline de gropi adânci și porțiunile unde carosabilul stă să se surpe au transformat acest traseu într-o adevărată ruletă rusească.

Poliția tace, gropile lucrează: Turiștii străini, culeși de pe carosabil pe DJ 703 H

Bilanțul din ultimele săptămâni pe acest drum lăsat în paragină este de-a dreptul catastrofal pentru imaginea turismului din Argeș:

• Doi motocicliști germani au fost puși la pământ în urmă cu două săptămâni din cauza denivelărilor accentuate.
• O familie de spanioli a rămas cu mașina în drum după ce și-a rupt roata într-o groapă adâncă.
• A venit rândul unei familii de olandezi, sosită să exploreze România cu autorulota, să cadă în capcana de pe DJ 703 H.

La nici un kilometru de la intrarea pe drumul județean, olandezii au reușit să evite primele cratere, dar n-au mai avut nicio șansă în zona traversării unui pârâu. Prin „grija” IPJ Argeș și a CJ Argeș, pe drum nu există nici măcar un indicator de avertizare care să le semnaleze șoferilor halul fără de hal în care se află carosabilul!

Autorulota a lovit în plin o groapă uriașă cu roata din dreapta față. Singurul lor noroc a fost că rulau cu viteză redusă, iar parapetul metalic de protecție a oprit vehiculul care intrase in balans să se răstoarne direct în pârâu. Speriați, turiștii au oprit să evalueze pagubele: pragul și aripa dreaptă praf, iar janta distrusă complet.

S-au întors din drum când au aflat ce-i așteaptă!

Avertizați de ceilalți participanți la trafic că greul de-abia începea și că pe traseu există sectoare unde riscă efectiv să se răstoarne din cauza denivelărilor severe și a surpărilor, olandezii n-au mai stat pe gânduri: au întors autorulota pe loc și și-au reconfigurat traseul, fugind mâncând pământul din județul Argeș!

Reclama lui Mînzînă și grija Poliției Argeș coșmarul turiștilor!

Așa arată „alternativa” la Valea Oltului promovată de conducerea Consiliului Județean Argeș! În loc de drumuri moderne și sigure, le oferim vizitatorilor străini aventuri de supraviețuire, iar IPJ Argeș pare să fi uitat că are în atribuții obligarea administratorului drumului să semnalizeze sau să închidă sectoarele periculoase. Până când Mînzînă și șefii din poliție vor găsi de cuviință să pună un amărât de panou de avertizare, DJ 703 H rămâne cea mai eficientă metodă de a alunga definitiv turiștii din Argeș!

Sute de migranți care au pătruns recent în enclava spaniolă Ceuta au protestat duminică pe o plajă din oraș, cerând autorităților să le acorde azil și să nu îi trimită înapoi în Maroc.

Migranții fac parte din grupul de aproximativ 5.000-8.000 de persoane care au rămas în Ceuta după trecerea masivă a frontierei de acum două săptămâni, potrivit Reuters. Atunci, peste 72.000 de persoane au ajuns în mica enclavă nord-africană, cu o populație de aproximativ 80.000 de locuitori. Cei mai mulți dintre ei s-au întors voluntar în Maroc în zilele următoare, conform Mediafax.

Cei rămași în Ceuta trăiesc în condiții precare, în special pe plaja El Trampolin sau la periferia orașului, în așteptarea unei soluții care să le permită să ajungă în Spania continentală.

Protestatarii au afișat steaguri ale Spaniei și pancarte pe care scria „Vrem azil”, „Nu vrem să ne întoarcem în Maroc” și „Și noi suntem oameni”. Ei au scandat, printre altele, „Suntem obosiți” și „Avem nevoie de o soluție”.

Madridul exclude, în general, rămânerea în Ceuta

Ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a declarat în această săptămână că migranții care au intrat ilegal în enclavă nu vor putea rămâne în Ceuta, nu vor putea călători spre Spania continentală și nu vor primi statut legal, cu excepția unor cazuri rare de vulnerabilitate extremă.

Între timp, serviciile locale sunt supuse unei presiuni tot mai mari.

Enrique Roviralta, șeful Colegiului Medicilor din Ceuta, a declarat că personalul medical este epuizat și a criticat răspunsul lent al guvernului central. Potrivit acestuia, au apărut cazuri de diaree infecțioasă și râie, în timp ce numărul rănilor asociate violențelor, inclusiv fracturi nazale și plăgi provocate prin înjunghiere, este în creștere.

Ministrul Sănătății, Mónica García, a respins însă afirmațiile potrivit cărora serviciile medicale din Ceuta s-ar fi prăbușit, recunoscând în același timp că acestea sunt supuse unei presiuni considerabile.

Mulți dintre migranții marocani spun că au plecat din cauza condițiilor economice și a salariilor mici, inclusiv persoane cu studii și calificări profesionale.

Printre cei care cer azil se află și persoane care au parcurs mii de kilometri pentru a ajunge în Europa.