George Popescu se află la cel de-al doilea mandat de primar în fruntea comunei Sulița. La alegerile locale din anul 2020 a candidat din partea PMP, formațiune condusă la nivel național de Eugen Tomac, consilierul președintelui Nicușor Dan.

Relația dintre cei doi a depășit acum zona politică, Eugen Tomac devenind nașul celui de-al treilea copil al familiei Popescu, scrie Botoșăneanul.

Botezul lui Alexandru a avut loc la Biserica „Sfântul Nicolae” din Sulița, într-un cadru restrâns, după care Eugen Tomac a transmis public un mesaj, vorbind despre bucuria de a deveni nașul copilului.

„Am primit, cu recunoștință, bucurie și emoție, binecuvântarea de a deveni nașii lui Alexandru. Îi dorim să crească frumos, cu sănătate, bunătate, curaj și înțelepciune, să se bucure de fiecare etapă a vieții și să aibă parte de o viață senină, plină de bucurii și împliniri, alături de oameni care să-l iubească și să-l inspire”, a precizat Eugen Tomac.

Soția lui Eugen Tomac a optat pentru o rochie midi într-o nuanță delicată de roz pudrat, una dintre cele mai elegante și versatile culori pentru un eveniment de zi. Rochia are o croială lejeră, cu talia ușor marcată, care evidențiază silueta într-un mod discret și feminin. Partea inferioară este realizată din pliuri fine, ce conferă ținutei fluiditate și un plus de eleganță la fiecare pas.

În partea superioară, designul este minimalist. Materialul ușor, cu aspect diafan, completează imaginea unei apariții rafinate. Ținuta Dianei Postică a fost accesorizată cu sandale negre cu barete și toc mediu.

Cine este soția lui Eugen Tomac

Diana Postică sunt căsătoriți de mai mulți ani, au împreună doi copii și în ciuda statutului lui public Eugen Tomac și-a ținut familia departe de ochii publicului.

Diana Postică s-a născut în Bender, Republica Moldova, și este de profesie avocat. Ea a lucrat de-a lungul timpului la cabinetul fostului primar al Bucureștiului, Adrian Videanu, și la biroul actualei senatoare PNL, Roberta Anastase, în perioada când aceasta era președinte al Camerei Deputaților.

Soția lui Eugen Tomac a mai fost avocat în Baroul București și a deținut calitatea de acționar la Confluențe EST SRL, firmă care se ocupa de editarea revistei Confluențe

La Engie, Diana Postică a fost numită în august 2021, în locul lui Ștefănel Dan Marin, fost vicepreședinte PMP și actualmente consilier local la Sectorul 4 al Bucureștiului. În 2022, soția lui Eugen Tomac a renunțat la funcție și a devenit viceconsul la Secția consulară a Ambasadei României din Regatul Belgiei. În prezent, soția lui Eugen Tomac este viceconsul la Ambasada României de la Bruxelles.

Potrivit declarației de avere din 2024, Eugen Tomac deține împreună cu soția sa (Diana Postică) două locuințe în Belgia – un apartament de 95,73 de metri pătrați chiar în capitala Bruxelles și o casă de 352 de metri pătrați în Charleroi.

Cuplul Tomac-Postică deține și două terenuri – unul în județul Constanța (1.300 de metri pătrați) și un altul în Neamț (3.886 de metri pătrați), cumpărate în perioada 2022-2023. Soții Tomac mai dețin un apartament de 54 de metri pătrați în București și trei autoturisme.

La capitolul venituri, Eugen Tomac a menționat, în aceeași declarație de avere, salariul de 93863.22 de euro pe an de la Parlamentul European, în timp ce soția sa a încasat 29.526 de euro și 22.538 de lei în calitate de angajat al Ministerului Afacerilor Externe. În 2022, Diana Postică a fost numită viceconsul la Bruxelles.

Recent, eurodeputatul desemnat premier de Nicuşor Dan a avertizat că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție în contextul actual. Eugen Tomac, ca şi preşedintele Nicuşor Dan, nu este adeptul alegerilor anticipate în actualul context politic. „Și, evident, dacă partidele nu vor înțelege că jocul politic se poate încheia printr-un compromis rezonabil, atunci această opțiune rămâne pe masă. Totuși, nu este de dorit în momentul de față.

Vezi și Eugen Tomac, consilierul lui Nicuşor Dan: Alegerile anticipate ar prelungi instabilitatea

După doi ani de tensiune politică și electorală, să împingi din nou țara într-o nouă campanie electorală mi se pare destul de riscant. Nu pentru că nu ar fi democratic, ci pentru că, în contextul crizei economice, al tensiunilor din societate și al războiului care produce efecte inclusiv pe teritoriul României, prelungirea crizei politice va avea consecințe economice puternice. Pe piața de capital, banii nu mai pleacă după luni sau ani de analiză, ci printr-un simplu click.”

Eugen Tomac susține că România are nevoie de o reformă administrativă profundă, bazată pe digitalizare: „Este inacceptabil ca o țară cu un potențial atât de mare, cu oameni foarte bine pregătiți și cu companii de top la nivel global, să se afle la coada clasamentului în ceea ce privește digitalizarea. În prezent, administrația publică din România este digitalizată într-o proporție foarte redusă și chiar și acolo unde există servicii digitalizate, cetățenii sunt obligați să vină cu documente tipărite pentru a le scana. Acest tip de improvizație trebuie să înceteze.

Sper ca liderii politici să ajungă la un compromis și să găsească o soluție care să genereze o majoritate parlamentară. După experiențele prin care am trecut este foarte dificil să facem calcule, din motive pe care le pot înțelege până la un punct. Totuși, îmi exprim cât se poate de sincer optimismul că încă există suficiente resurse pentru a depăși acest moment.

Îmi păstrez optimismul în ceea ce privește ieșirea din acest blocaj. Cred că și liderii politici își doresc, în cele din urmă, ca România să fie bine, nu doar un partid sau un lider politic.

În momente de criză trebuie să ne gândim, înainte de toate, la România și la cetățenii săi. Plecând de la această convingere îmi păstrez speranța și continui să susțin, cu toată onestitatea, găsirea unei soluții politice”.

Citește și Nicușor Dan iese mai puternic din cel mai nou sondaj CURS. Câți români resping scenariul suspendării președintelui și alegerile anticipate

Resturile dronei doborâte duminică de o aeronavă de luptă F-16 deasupra Mării Negre și ale rachetei interceptoare sunt căutate în continuare de Garda Coastă, cu două ambarcațiuni, în zona în care au căzut, a anunțat Ministerul Apărării într-un comunicat de presă. MApN a precizat, de asemenea, că drona fost observată la ora 09.29 la 25 km sud-est de Sulina, la ora 10.08 a pătruns în spațiul aerian național, iar la ora 10.13 a fost doborâtă.

„Reperat, identificat, angajat și neutralizat! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate astăzi de piloții români pentru neutralizarea celei de-a treia drone care a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc. Militarii Armatei României sunt la datorie, în fiecare zi, pentru siguranța noastră”, a transmis MApN.

Drona a zburat în spațiul aerian național 5 minute, susține MApN. Aa fost detectată prima dată la ora 09.29 la o distanță de aproximativ 25 km sud-est de Sulina; două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană Borcea au decolat la ora 09.32 pentru monitorizarea situației; drona a pătruns în spațiul aerian național la ora 10.08; una dintre cele două aeronave F-16 aflate în aer a angajat ținta aeriană cu o rachetă și a doborât-o deasupra Mării Negre la ora la ora 10.13.

„Drona a pătruns în spațiul aerian național la ora 10.08, iar cinci minute mai târziu, la ora 10.13, una dintre cele două aeronave F-16 aflate în aer a angajat ținta aeriană cu o rachetă și a doborât-o deasupra Mării Negre, în apele teritoriale românești, la o distanță de 12 km NE de Sulina”, a declarat MApN.

Potrivit OSINT, citat de Stiripesurse, fotografiile surprinse în timpul misiunii arată că avioanele F-16 românești au fost echipate cu două tipuri de rachete aer-aer.

La capetele aripilor se pot observa rachete AIM-120C AMRAAM, destinate în principal angajării țintelor de la distanțe medii, în timp ce sub aripi sunt montate rachete AIM-9M Sidewinder, cu rază scurtă și ghidare în infraroșu.

Compararea pozițiilor de sub cele două aripi relevă că, după misiune, unul dintre lansatoarele pentru Sidewinder era gol, iar pe poziția simetrică se afla încă o rachetă. Din această configurație rezultă faptul că drona a fost doborâtă, cel mai probabil, cu un AIM-9M Sidewinder. MApN a confirmat lansarea unei rachete, dar nu a precizat oficial modelul muniției folosite.

Vezi și NATO intervine după ce România a doborât 3 drone în 48 de ore. „F-16 opera sub controlul Alianței. Suntem pregătiți să răspundem 24/7”

AIM-9M Sidewinder este o rachetă aer-aer ghidată după semnătura termică a țintei, fabricată pentru armata americană în principal de Raytheon, companie a grupului RTX.

Modelul este destinat confruntărilor la distanțe relativ mici și e capabil să atingă viteze de peste Mach 2. Țara noastră a achiziționat astfel de rachete odată cu primele avioane F-16 cumpărate din Portugalia.

Prețul exact al unei rachete AIM-9M din stocurile României nu este public, fiindcă achizițiile au inclus și lansatoare, muniții de antrenament, piese, transport și asistență tehnică.

Ca reper, variantele moderne AIM-9X ale familiei Sidewinder au un cost de înlocuire de circa 500.000 – 600.000 de dolari / unitate, fără a include mereu tot pachetul logistic.

Rachetele AIM-120C AMRAAM, care apar la capetele aripilor, sunt mai performante și mult mai scumpe. În contractele actuale, valoarea unui pachet complet poate depăși trei milioane de dolari / fiecare rachetă, dar suma include echipamente auxiliare, componente de rezervă, software și servicii, se arată într-o analiză OSINT.

Ce a transmis MApN

„În urma atacurilor executate duminică, 26 iulie, de Federația Rusă asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, aflate în proximitatea frontierei fluviale cu România, sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat, la ora 09.29, o țintă aeriană la o distanță de aproximativ 25 km sud-est de Sulina.

Două aeronave de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române din Baza 86 Aeriană Borcea, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat la ora 09.32 pentru monitorizarea situației.

Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea, fiind transmis un mesaj RO-Alert.

Drona a pătruns în spațiul aerian național la ora 10.08, iar cinci minute mai târziu, la ora 10.13, una dintre cele două aeronave F-16 aflate în aer a angajat ținta aeriană cu o rachetă și a doborât-o deasupra Mării Negre, în apele teritoriale românești, la o distanță de 12 km NE de Sulina. Echipe ale Gărzii de Coastă, cu două ambarcațiuni, caută fragmente de dronă și de rachetă interceptoare în zona în care au căzut. Aceasta a fost cea de-a treia dronă doborâtă de aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, în trei zile consecutive.

Citește și Ce salariu are un pilot de F-16 în România. Câți bani primesc militarii care doboară dronele intrate ilegal în țară, diferențele față de Occident sunt uriașe

Tot astăzi a continuat misiunea de căutare a resturilor de dronă și de rachetă interceptoare din misiunea de sâmbătă, 25 iulie, când o dronă a fost doborâtă de o aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române la aproximativ 10 kilometri vest – nord-vest de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, într-o zonă nelocuită, greu accesibilă.

Până la această oră, echipele de la sol și cele care execută cercetarea din aer nu au identificat elemente, iar căutările vor fi reluate în cursul zilei de luni, 27 iulie.

Referitor la aeronava fără pilot doborâtă vineri, 24 iulie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a concluzionat că este de tip Shahed. Celelalte două cazuri în care au fost doborâte drone, în 25 iulie și 26 iulie, sunt cercetate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța”, a precizat Ministerul Apărării.

Potrivit MApN, de la începutul războiului din Ucraina, au fost înregistrate peste 100 de atacuri asupra teritoriului ucrainean în proximitatea graniței cu România, iar în 33 de cazuri au fost semnalate pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național. În plus, de la declanșarea conflictului, au fost identificate fragmente de drone sau drone întregi pe teritoriul României în aproximativ 50 de situații.

Autoritățile mai informează că, în trei dintre aceste incidente, dronele care au pătruns în spațiul aerian românesc au fost doborâte de aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, ultimul astfel de caz fiind consemnat în 26 iulie 2026. În același interval, pe teritoriul țării noastre au fost identificate fragmente de drone sau drone în 16 situații.

Avionul s-a prăbușit sâmbătă dimineață, în jurul orei 11:00, într-un cartier rezidențial din Ganderkesee, landul Saxonia Inferioară, după ce a pierdut altitudine din motive încă necunoscute.

Aeronava a lovit direct acoperișul unei case, provocând o gaură uriașă în acoperiș. Coada avionului a rămas înfiptă în clădire, iar unul dintre aripi s-a rupt la impact.

Potrivit autorităților germane, locuința era goală în momentul accidentului, familia fiind plecată de acasă. Acest lucru a evitat o tragedie și mai mare, deoarece nimeni de la sol nu a fost rănit.

Vezi și Atac la parada LGBT de la Berlin! Un mort și 16 răniți după ce o mașină a intrat în mulțime VIDEO

Inițial, poliţia a anunţat un mort şi un dispărut, apoi a confirmat moartea a două persoane care se aflau la bordul avionului, doi bărbaţi, în vârstă de 65 şi 67 de ani, originari din Bremen.

În urma unor „operaţiuni de salvare îndelungate şi complexe”, epava avionului a fost „în întregime” degajată, iar locuitorii, evacuaţi, s-au putut întoarce acasă. Nicio persoană nu a fost rănită la sol, au transmis autoritățile, care au deschis o anchetă pentru a stabili cauza acestui accident.

🇩🇪 Ein Kleinflugzeug ist in Ganderkesee in Niedersachsen aus bislang unbekannten Gründen in ein Einfamilienhaus gestürzt. In der Maschine wurde eine tote Person gefunden, bei der es sich voraussichtlich um den Piloten handelt. Die Bewohner des Hauses befanden sich zum Zeitpunkt… pic.twitter.com/6Q5EYQ1ZDY

— Nachrichten (@NewsFokus) July 25, 2026

Din cauza riscului ca imobilul să se prăbușească, salvatorii nu au putut intra imediat în casă. Operațiunile s-au desfășurat din exterior, cu ajutorul unei macarale și al autospecialelor de intervenție, fiind descrise de poliție drept „complexe”.

Zona din jurul casei a fost evacuată pe o rază de aproximativ 100 de metri, iar alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă temporar din motive de siguranță.

Presa germană relatează că avionul decolase cu puțin timp înainte din zona orașului Bremen. Unele publicații britanice au identificat aeronava drept un Tecnam P2010, un avion ușor monomotor cu patru locuri, însă autoritățile germane nu au confirmat oficial modelul.

După degajarea completă a epavei, locuitorii evacuați au fost lăsați să revină în casele lor, iar anchetatorii au început investigațiile pentru stabilirea cauzei prăbușirii.

Citește și Record mondial. O tânără a demisionat la doar câteva ore după angajare! ”Nu din cauză că sunt slabă sau pentru că mi-e lene”

Rezultatele sondajului CURS arată că, în ciuda nemulțumirilor față de actuala situație politică, majoritatea românilor nu consideră că soluția este reluarea alegerilor parlamentare sau demiterea șefului statului.

Românii nu vor alegeri anticipate

Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea alegerilor parlamentare înainte de termen, 58% dintre respondenți au declarat că se opun unei astfel de măsuri. Doar 33% susțin organizarea alegerilor anticipate, în timp ce 9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Diferența dintre cei care resping această variantă și cei care o susțin este de 25 de puncte procentuale, ceea ce indică faptul că, deși există nemulțumiri față de climatul politic, acestea nu se traduc automat într-o dorință majoritară de organizare a unui nou scrutin parlamentar.

Vezi și SONDAJ CURS. AUR conduce detașat în intențiile de vot, bătălia pentru locul al doilea se dă între PSD și PNL

Suspendarea lui Nicușor Dan, respinsă de majoritatea respondenților

Un rezultat similar apare și în cazul suspendării și demiterii președintelui Nicușor Dan. Potrivit sondajului CURS, 57% dintre respondenți spun că nu sunt de acord cu această procedură, în timp ce 31% o susțin. Alți 12% nu au exprimat o opinie.

Astfel, tabăra celor care resping suspendarea este cu 26 de puncte procentuale mai numeroasă decât cea a susținătorilor măsurii.  De asemenea, cercetarea evidențiază că procentul persoanelor nehotărâte este mai mare în cazul suspendării președintelui decât în cel al alegerilor anticipate.

Cele două scenarii au fost lansate de AUR

Alegerile anticipate și suspendarea președintelui Nicușor Dan au intrat oficial în dezbaterea politică la începutul lunii iulie, după ce conducerea AUR a decis demararea ambelor proceduri.

Consiliul Național de Conducere al AUR a votat, la 1 iulie, începerea demersurilor pentru suspendarea lui Nicușor Dan și pentru organizarea alegerilor anticipate. Partidul a invocat, între altele, refuzul șefului statului de a face o a doua nominalizare de premier și a anunțat că parlamentarii săi nu vor susține un guvern al coaliției propuse de președinte.

În schimb, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că nu există motive constituționale care să justifice suspendarea președintelui. La rândul său, Nicușor Dan s-a pronunțat împotriva organizării alegerilor anticipate, susținând că acestea ar prelungi instabilitatea politică și că nu garantează formarea unei majorități capabile să guverneze.

Ce prevede Constituția

Alegerile anticipate și suspendarea președintelui sunt două proceduri distincte, reglementate de Constituție.

În cazul alegerilor anticipate, președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două propuneri de premier. Chiar și în această situație, dizolvarea Parlamentului reprezintă o opțiune a șefului statului, nu o obligație.

În ceea ce privește suspendarea președintelui, aceasta poate fi inițiată doar pentru fapte grave prin care sunt încălcate prevederile Constituției. Propunerea trebuie semnată de cel puțin o treime dintre parlamentari și aprobată de Parlament, după consultarea Curții Constituționale.

Dacă suspendarea este votată, referendumul pentru demiterea președintelui trebuie organizat în cel mult 30 de zile, iar decizia finală aparține cetățenilor.

Citește și Românii au decis în cine au cea mai mare încredere! Numele surpriză de pe primul loc este peste Nicușor Dan și George Simion. Sondaj CURS

Cum a fost realizat sondajul

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–24 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.108 persoane cu vârsta de peste 18 ani. Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), are o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.

REZULTATE ADMITERE MEDICINĂ IAŞI. Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) a organizat duminică, 26 iulie 2026, concursul de admitere prin test grilă pentru programele de licență. În total s-au înscris 2.010 candidați, cu peste 300 mai mulți decât în anul 2025, când au fost înregistrați 1.709 candidați. Raportat la cele 950 de locuri bugetate scoase la concurs, interesul candidaților rămâne ridicat, concurența variind în funcție de programul de studii.

Lista candidaţilor admişi aici

Grile corecte Medicină

REZULTATE ADMITERE MEDICINĂ IAŞI. La nivel național, una dintre cele mai mari competiții din acest an s-a înregistrat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, care a anunțat un nou record de înscrieri la admiterea 2026. Instituția a înregistrat 6.916 candidați pentru 1.947 de locuri, cu peste 3.000 de candidați mai mult față de sesiunea precedentă, confirmând interesul ridicat pentru studiile medicale.

REZULTATE ADMITERE MEDICINĂ 2026. Cu ce medii s-a intrat la UMF Carol Davila. GRILE CORECTE

Și în acest an, la UMF Iași, Medicina rămâne programul de studii cu cei mai mulți candidați, fiind înregistrate 1.034 de înscrieri pentru 450 de locuri bugetate, ceea ce înseamnă o concurență de 2,30 candidați pe loc. Cea mai mare concurență se înregistrează la Medicină Dentară, unde 349 de candidați concurează pentru 90 de locuri bugetate, rezultând 3,88 candidați pe loc. Pe locul al doilea în clasamentul concurenței se află Medicina Militară, cu 29 de candidați pentru 10 locuri (2,90 candidați pe loc), urmată de noua specializare „Radiologie și imagistică”, care debutează cu 51 de candidați pentru 20 de locuri, înregistrând o concurență de 2,55 candidați pe loc. În continuarea clasamentului se află Medicina (2,30 candidați pe loc), Balneo-fiziokinetoterapie și recuperare (1,95), Bioinginerie (1,93), Cosmetică medicală și tehnologia produsului cosmetic (1,80), Asistență Medicală Generală (1,56), Tehnică dentară (1,43) și Nutriție și dietetică (1,15). Sub pragul de un candidat pe loc se situează Farmacia (0,77), Chimia medicală (0,67), Asistența de Profilaxie Stomatologică (0,60), Audiologia și protezarea auditivă (0,27), în timp ce la Asistența Medicală Generală Militară s-a înscris un singur candidat pentru 15 locuri bugetate.

REZULTATE ADMITERE 2026 UMF CLUJ. Grile corecte la Medicină, farmacie, Medicină dentară, Medicină militară

Așadar, comparativ cu sesiunea de admitere de anul trecut, interesul pentru programele de studii ale UMF a crescut în acest an, numărul total al candidaților fiind mai mare la majoritatea specializărilor. Medicina își păstrează poziția de program cu cei mai mulți înscriși, în timp ce Medicina Dentară rămâne specializarea cu cea mai mare concurență, raportul candidați/loc crescând de la 3,41 în 2025 la 3,88 în 2026. Totodată, oferta educațională s-a extins prin introducerea programelor „Radiologie și imagistică” și „Chimie medicală”, dintre care primul a debutat cu una dintre cele mai ridicate concurențe din cadrul admiterii, de 2,55 candidați pe loc bugetat.

REZULTATE ADMITERE MEDICINĂ IAŞI. Concursul de admitere, organizare și reguli
Concursul de admitere de duminică s-a desfășurat sub forma unui test-grilă cu o durată de trei ore. Fiecare participant va primi un caiet cu întrebări și o grilă de răspuns, iar eventualele erori de completare a grilei vor putea fi corectate o singură dată, fără ca timpul de lucru să fie suplimentat.

Activitatea piloților români de F-16 s-a intensificat în ultimele zile, după ce trei drone au pătruns în spațiul aerian al României. Aeronavele de luptă au fost ridicate de la sol pentru interceptare, iar dronele au fost doborâte în cadrul unor intervenții desfășurate de Forțele Aeriene Române.

Misiunile desfășurate de piloții de F-16 în contextul tensiunilor din regiune au readus în discuție și veniturile acestor militari, considerați printre cel mai bine pregătiți specialiști din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Deși salariile lor sunt peste media veniturilor din România, acestea rămân considerabil mai mici decât cele încasate de colegii lor din alte state membre NATO.

Vezi și NATO intervine după ce România a doborât 3 drone în 48 de ore. „F-16 opera sub controlul Alianței. Suntem pregătiți să răspundem 24/7”

Cât câștigă un pilot de F-16 în România

Potrivit tabelului salarial publicat de Ministerul Apărării Naționale, un pilot de F-16 câștigă lunar în jur de 16.000 de lei, iar aviatorii cu experiență pot primi în jur de 4.000 de euro pe lună, în funcție de activitatea desfășurată și de sporurile acordate.

Cele mai recente date ale MApN arată că, în luna iunie, ofițerii aflați pe funcții de execuție au încasat salarii nete cuprinse între 5.517 și 13.103 lei, în timp ce ofițerii aflați în funcții de comandă au primit între 5.603 și 28.426 de lei net. Aceste valori se referă la întreg corpul ofițerilor din minister și nu exclusiv la piloți.

Venitul unui pilot militar nu este fix, ci diferă în funcție de mai multe criterii, cum ar fi gradul militar, funcția ocupată, vechimea în sistem, calificarea profesională și numărul orelor de zbor efectuate. În plus, primesc și prime impresionante. În schimb, piloții britanici, francezi, germani sau olandezi câștigă mult mai mult.

MApN susține că sumele publicate nu sunt incluse în drepturile cu caracter nepermanent primite de militari care desfășoară activități speciale, iar piloții sunt în această categorie.

Prin urmare, plafonul de 13.103 lei nu reprezintă venitul maxim pe care îl poate încasa un pilot lunar. Mai mult, personalul navigant beneficiază lunar și de o primă de clasificare, cuprinsă între 8% și 30% din solda de funcție, la care se adaugă și prima de zbor, calculată în funcție de durata zborului.

Comparativ cu România, piloții militari din alte țări europene beneficiază de salarii mult mai ridicate. Spre exemplu, piloții din Marea Britanie câștigă aproximativ 122.000 de dolari pe an. În Franța, venitul anual este de circa 118.000 de dolari, în Germania, remunerația ajunge la 143.000 de dolari pe an, în timp ce în Olanda, piloții încasează în jur de 137.000 de dolari anual. În Danemarca, salariile pot atinge 161.000 de dolari pe an, iar Elveția oferă cele mai mari venituri, de 230.000 de dolari anual.

Citește și Cum a relatat presa Kremlinului despre doborârea celei de-a treia drone. Toate referirile la Rusia din anunțul lui Nicușor Dan, aruncate la coș!