Canicula se va menține în Banat, Crișana, local în Maramureș, Transilvania, Moldova și Oltenia, iar în județele din Crișana sunt așteptate temperaturi comparabile cu recordurile absolute înregistrate în prima decadă a lunii august.

Maximele vor fi cuprinse între 33 și 40 de grade, în timp ce minimele se vor situa, în general, între 19 și 25 de grade. Cele mai ridicate temperaturi din timpul nopții sunt prognozate în Dealurile de Vest, unde vremea va rămâne tropicală.

În restul țării, vremea va fi în continuare foarte caldă, pe alocuri caniculară. Temperaturile maxime vor varia între 28 și 35 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau depăși pragul critic de 80 de unități.

Citește și: ANM, cod roșu de temperaturi extreme în trei județe. Unde se vor înregistra 40 de grade Celsius duminică, 2 august

Cerul va fi în general senin, însă după-amiaza și seara sunt posibile înnorări temporare în zona montană, în Dobrogea și în extremitatea estică a Munteniei, unde izolat vor apărea averse slabe și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări locale în nordul Moldovei și în timpul averselor.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, pe litoral, în cea mai mare parte a Banatului și Crișanei, dar și izolat în alte regiuni, temperaturile vor rămâne peste 20 de grade, caracterizând o noapte tropicală.

La nivel național, minimele vor fi cuprinse între 7 grade în estul Transilvaniei și 24-25 de grade în Dealurile de Vest. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat.

Vremea în București

Și în Capitală vremea va rămâne foarte caldă. Disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele ITU va atinge pragul critic de 80 de unități.

Cerul va fi variabil, mai mult senin dimineața și pe timpul nopții, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va ajunge în jurul valorii de 34 de grade, iar minima va fi cuprinsă între 16 și 19 grade.

La Cluj-Napoca, vremea va continua să fie călduroasă, iar temperatura maximă va ajunge la 33 de grade Celsius.

Pe litoral, vremea va fi călduroasă la orele prânzului, iar disconfortul termic va fi accentuat.

Citește și: Prognoza meteo. Caniculă în toată ţara şi nopţi tropicale în Capitală

Cerul va fi variabil, cu înnorări trecătoare după-amiaza, când izolat pot apărea averse slabe și descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, cu rafale ce pot atinge 45 km/h.

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 28 și 31 de grade, iar minimele între 20 și 23 de grade, ceea ce înseamnă încă o noapte tropicală la malul mării. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 23 și 25 de grade.

La munte, vremea va fi deosebit de caldă pentru această perioadă. Dimineața și noaptea cerul va fi mai mult senin, însă după-amiaza și seara vor apărea înnorări temporare, iar izolat sunt posibile averse slabe și descărcări electrice.

Vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări în timpul ploilor. Temperaturile vor rămâne ridicate, iar atmosfera va fi în continuare apăsătoare chiar și în zonele montane.

Elena Udrea și Adrian Alexandrov au marcat împlinirea a zece ani de relație printr-o fotografie publicată pe rețelele sociale, însoțită de un mesaj scurt, care face trimitere la toate încercările prin care au trecut împreună.

„10 ani, la bine și la greu” („10 years, for better and for worse”), a scris Elena Udrea în descrierea imaginii.

Cei doi sunt părinții Evei Maria. În perioada în care Elena Udrea s-a aflat în detenție, Adrian Alexandrov a rămas singur alături de fiica lor și s-a ocupat de creșterea și educația acesteia.

Citește și: Elena Udrea a sărbătorit alături de fiica sa, Eva, un an de când a fost eliberată din penitenciar: „Dumnezeu îți dă mereu cât poți să duci. Și răsplătește înmiit fiecare încercare!”

Elena Udrea: „Adrian a stat trei ani și patru luni tată și mamă”

După eliberare, fosta ministră a vorbit în repetate rânduri despre sprijinul primit din partea partenerului său și despre rolul pe care acesta l-a avut în familie în perioada în care ea a lipsit.

„Adrian a stat trei ani și patru luni tată și mamă, și familie întreagă, și prieten, și coleg, și de toate. Eu, stând cu ea, cum ai spus, nici un an nu avem și mă trezesc în fiecare dimineață să o duc la școală. Sunt așa de fericită că stăm de vorbă pe drum! Nu vreau să o ducă nici Adrian, nici șoferul, nici nimeni. Vreau să o duc eu”, a povestit Elena Udrea la Antena Stars.

Citește și: Luis Gabriel și partenera lui, Haziran, au aflat sexul celui de-al treilea copil: „Ne bucurăm mai autentic și mai intim”

Fosta ministră spune că perioada petrecută în detenție i-a confirmat că a făcut alegerea potrivită atunci când a decis să întemeieze o familie alături de Adrian Alexandrov.

„Adrian este un tată minunat. Sigur, atunci când am hotărât să facem un copil, m-am bazat că este un tată bun, însă să treci prin așa o încercare… Una este, teoretic, să analizezi, să vezi că cineva e potrivit pentru rolul de tată și alta este să vezi ce tată minunat a fost în lipsa mea”, a declarat Elena Udrea.

Diana Șoșoacă a participat sâmbătă la deschiderea Academiei de Vară S.O.S. România 2026, organizată la Vața de Jos, în județul Hunedoara. Evenimentul este prezentat de partid drept o platformă de formare a liderilor și de dezbateri privind viitorul României.

Este prima apariție publică a europarlamentarului după accidentul rutier produs joi, pe bulevardul Iuliu Maniu din București, în urma căruia a fost transportată la Spitalul Universitar de Urgență. După câteva ore de investigații medicale, aceasta a fost externată.

Citește și: Diana Șoșoacă, primul mesaj după accidentul rutier din București. Eurodeputata a fost externată din spital: „Îi mulțumesc lui Dumnezeu că suntem în viață, atât eu, dar mai ales fiica mea”

Diana Șoșoacă, horă în piscină

După discursul susținut în fața participanților, Diana Șoșoacă a fost surprinsă într-un moment mai puțin obișnuit. Îmbrăcată în aceleași haine albe purtate în timpul discursului, lidera S.O.S. România a intrat în piscină și a dansat horă alături de alte participante la eveniment.

De această dată, Șoșoacă și-a acoperit capul cu gluga, iar femeile care au însoțit-o au ales, la rândul lor, să intre îmbrăcate în apă.

În discursul adresat membrilor partidului, Diana Șoșoacă a susținut că accidentul rutier nu ar fi împiedicat-o să participe la Academia de Vară.

Citește și: Diana Șoșoacă, tsunami de conspirații direct din piscină: „România are 60% din toată apa din Uniunea Europeană”

„Să știți că, și dacă nu mă puteam deplasa, dumneavoastră trebuia să fiți aici, indiferent ce se va întâmpla, indiferent dacă eu voi mai fi sau nu voi mai fi, voi va trebui să mergeți înainte.

Trebuie să înțelegeți că nația asta, întotdeauna când și-a pierdut liderii, s-a distrus. Trebuie să înțelegeți că liderii, împreună cu întregul popor, formează un întreg. Iar dacă un cetățean sau liderul dispare, da, e greu de înlocuit liderul, dar unitatea voastră trebuie să ducă mai departe salvarea acestei țări.

Presupun că mulți n-ați mai auzit Gaudeamus igitur de foarte mult timp (…) ce istorie am avut și ce oameni de calitate am avut în România. Evident, poporul nu i-a recunoscut atunci și, ulterior, a plâns lacrimi grele pentru că nu i-a mai avut în viață.

Cred că e momentul să schimbăm paradigma. Cred că observăm că avem foarte mulți dușmani și, să știți, chiar dacă aș fi fost acum în spital, îmi luam telefonul și tot eram în direct cu voi.

Când stabilești ceva important pentru țară, pentru nație, trebuie să continui și să nu te lași călcat în picioare de nimeni și nimeni să nu îți oprească planurile. Astfel că, dacă un singur membru SOS mai putea să vină la Academia de Vară, acela trebuia să vină, unul singur, și să o ducă până la capăt”, a declarat lidera S.O.S. România.

Accidentul a avut loc în zona Psatha, din regiunea Attica, unde echipele de intervenție încercau să limiteze extinderea incendiilor de vegetație.

Potrivit autorităților elene, cele două elicoptere, de tip Bell, erau închiriate de serviciul de pompieri din Grecia și participau la operațiunile de stingere a incendiilor. Fiecare aparat de zbor decolase anterior de pe aeroportul militar Elefsina și avea la bord câte două persoane: un pilot și un coordonator grec pentru stingerea incendiilor aeriene.

După impact, a fost declanșată o amplă operațiune de căutare și salvare.

Patru persoane rănite în urma accidentului aviatic din Grecia

Potrivit Serviciului Național de Ambulanță din Grecia (EKAB), toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterelor au fost găsite și transportate la Spitalul General de Aviație 251.

Două dintre victime au suferit răni ușoare, în timp ce celelalte două au fost găsite inconștiente.

Inițial, echipajul unuia dintre elicoptere a reușit să ia legătura cu centrul operațional și să transmită coordonatele, fiind localizat și evacuat rapid de echipele de intervenție.

În cazul celui de-al doilea elicopter, autoritățile au declanșat o operațiune de căutare și salvare. La scurt timp, și acesta a fost localizat, iar membrii echipajului au fost recuperați și transportați la spital.

Nivelul excepțional de scăzut al Dunării, provocat de seceta prelungită, a redus drastic producția de energie electrică în Serbia. Ministrul Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a declarat că cele două mari hidrocentrale de pe fluviu funcționează mult sub capacitatea normală.

„Centrala hidroelectrică Djerdap 1 funcţionează la 20% din capacitatea sa de producţie, iar Djerdap 2 la 30%”, a declarat ministrul pentru postul public RTS.

Cele două hidrocentrale, aflate la aproximativ 240 de kilometri sud-est de Belgrad, la granița cu România, asigură în mod normal aproape 18% din producția anuală de energie electrică a Serbiei.

Potrivit ministrului, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, un nivel comparabil cu minimele istorice înregistrate în 1985 și 2003.

„Pe parcursul lunilor mai, iunie şi iulie, am înregistrat cea mai scăzută producţie la centralele de la Djerdap de la punerea lor în funcţiune”, a precizat Dubravka Djedovic Handanovic.

În prezent, aproximativ 70% din energia electrică produsă în Serbia provine din centrale termice, iar 30% din hidrocentrale. Reducerea producției de energie hidro vine într-o perioadă în care consumul crește din cauza utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.

Citește și: Imagini dezolante cu Dunărea secată. Vapoarele zac în nămol, debitul fluviului scade drastic și se apropie de recordul negativ din 1985 FOTO

România și Bulgaria, afectate de aceeași problemă

Ministrul sârb al Energiei a avertizat că situația nu este izolată. Potrivit acesteia, producția de energie electrică este afectată și în România și Bulgaria, din cauza nivelului scăzut al Dunării și a valului de caniculă care a cuprins regiunea.

În același timp, consumul de electricitate este în creștere, pe fondul utilizării intense a aparatelor de aer condiționat.

„Toţi aceşti factori exercită presiune asupra cantităţilor disponibile de energie electrică şi asupra preţurilor”, a declarat Dubravka Djedovic Handanovic.

Oficialul a precizat că, în prezent, consumul zilnic de energie în Serbia este de aproximativ 105 GWh, față de 110-115 GWh în perioadele cu temperaturi foarte scăzute din timpul iernii.

În acest context, autoritățile au lansat un apel către populație pentru reducerea consumului.

„Fac apel la cetăţeni să consume energia electrică în mod raţional, pentru a contribui la depăşirea acestei perioade de secetă”, a transmis ministrul.

Citește și: Militarii intervin pe Brațul Bala pentru asigurarea alimentării cu apă a Reactorului 2 de la Cernavodă. MApN a început detonările controlate VIDEO

Dunărea continuă să scadă

Cea mai gravă situație este înregistrată în nordul Serbiei, în apropierea granițelor cu Ungaria și Croația, unde debitul Dunării a coborât duminică dimineață la aproximativ 750 de metri cubi pe secundă, potrivit Institutului Meteorologic Sârb.

Nivelul fluviului se află de câteva zile la un minim istoric și continuă să scadă, iar consecințele se resimt deja și în agricultură.

Din cauza lipsei de apă, autoritățile au fost nevoite să oprească o stație de pompare care alimenta cu apă din Dunăre un sistem de canale lung de aproximativ 960 de kilometri, folosit pentru irigarea a peste un milion de hectare de terenuri agricole din nordul țării.

Meteorologii sârbi estimează că situația nu se va îmbunătăți prea curând. Potrivit prognozelor, pe cursul Dunării nu sunt așteptate precipitații semnificative în următoarele cinci sau șase săptămâni, ceea ce ar putea agrava atât problemele din sectorul energetic, cât și pe cele din agricultură.

În paralel, Ungaria a anunțat duminică oprirea singurei sale centrale nucleare de la Paks, pentru prima dată în ultimii 44 de ani, tot în contextul condițiilor hidrologice și meteorologice extreme.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Victor Ponta susține că România se afla, în urmă cu un deceniu, într-o poziție favorabilă pentru aderarea la zona euro și că exista deja o foaie de parcurs stabilită împreună cu Banca Națională a României.

„România îndeplinea, în 2015, toate criteriile nominale pentru aderarea la Zona Euro, cu mult înaintea Croației și Bulgariei. Împreună cu BNR aveam aprobată «foaia de parcurs». Dar atunci Iohannis și gruparea #Rezist au decis că nu pot lăsa România să meargă pe calea cea bună și au adus «Guvernul lor». A urmat apoi reacția lui Dragnea, apoi guvernele PNL–USR, iar România a ajuns «bolnavul» Europei. Astăzi am ajuns să ne bucurăm când agențiile de rating ne mai lasă câteva luni până să ne trimită în categoria «junk»”, a scris Victor Ponta.

Citește și: Călin Georgescu, de la „președintele românilor” la „regele târgurilor”. Fostul candidat la prezidențiale continuă bâlciul politic: „Rupeți lanțurile fricii și ale umilinței și țara va fi din nou a voastră”

Fostul premier susține că adoptarea monedei euro nu poate fi decisă prin voință politică, ci exclusiv prin respectarea criteriilor economice prevăzute de Tratatul de la Maastricht.

„Nu cred deloc în optimismul naiv al președintelui Nicușor Dan, care vorbește despre un «acord politic de aderare la euro», și cred că nimeni nu i-a explicat serios ce înseamnă criteriile nominale. La fel cum elucubrațiile lui Caramitru par să aibă mai degrabă legătură cu ADHD-ul din mediul online sau cu o cantitate excesivă de «iarbă» fumată. Criteriile nominale pentru aderarea la Zona Euro sunt prevăzute clar în Tratatul de la Maastricht și nu pot fi schimbate pentru România”, afirmă Victor Ponta.

În postarea sa, acesta susține că în 2015 România îndeplinea patru dintre cele cinci criterii economice necesare pentru aderarea la zona euro.

„În 2015, România îndeplinea patru dintre cele cinci criterii nominale:

• Deficit bugetar: aproximativ 0,8% din PIB, mult sub limita de 3%.
• Datorie publică: aproximativ 37–38% din PIB, confortabil sub plafonul de 60%.
• Inflație: foarte scăzută (chiar negativă spre finalul anului), ceea ce a permis îndeplinirea criteriului privind stabilitatea prețurilor în evaluarea BCE din 2016.
• Dobânzi pe termen lung: în jur de 3,6%, sub valoarea de referință.
• ERM II: România nu participa la mecanismul cursului de schimb și, prin urmare, acesta era singurul criteriu pentru care erau necesari 2 ani”.

Citește și: EXCLUSIV/ Victor Ponta atacă dur guvernul Bolojan. Ce spune fostul premier despre situația politică: „Ieri am fost în Parlament. Un dezastru, o lehamite, o rușine”

Singurul criteriu neîndeplinit era participarea în mecanismul european al cursului de schimb (ERM II).

„Practic, în 2015 România îndeplinea patru din cele cinci criterii economice de la Maastricht, iar dacă ar fi intrat în ERM II și ar fi rămas acolo timp de doi ani, ar fi fost in Zona euro in 2017”, susține fostul premier.

Victor Ponta: „Aceste criterii nu pot fi îndeplinite prin declarații politice”

Victor Ponta afirmă că situația economică actuală este complet diferită și că România s-a îndepărtat de obiectivul adoptării monedei euro.

„În schimb, în 2025 România nu mai îndeplinește niciunul dintre criteriile economice de convergență. Indiferent ce vor spune Nicușor Dan, Ilie Bolojan sau susținătorii lor, aceste criterii nu pot fi îndeplinite prin declarații politice, ci doar prin rezultate economice concrete. Asta înseamnă statistică, matematică și logică economică. Restul este o discuție fără fundament.”

În final, fostul premier susține că România are nevoie de stabilitate guvernamentală și de o strategie economică pe termen lung înainte de a readuce în discuție aderarea la zona euro.

„Astăzi ar trebui să vorbim despre un guvern cu puteri depline, despre o strategie economică serioasă, așa cum a existat în perioada 2012–2015, și despre oameni profesioniști care să o pună în aplicare. Si sa aratam minim 3 ani de stabilitate si predictibilitate! Să vorbești acum despre aderarea la Zona Euro, în condițiile actuale, denotă lipsă de realism și de seriozitate”, a transmis Victor Ponta.