Răsturnare de situație uluitoare la Cupa Mondială 2026! Olanda a fost la un pas de o victorie uriașă în Grupa F, însă selecționata Japoniei a dat lovitura de grație în minutul 89, declanșând nebunia pe stadionul din Arlington. Într-un meci interzis cardiacilor, elevii lui Ronald Koeman au condus de două ori, dar disciplina și spiritul de luptă al niponilor au produs al patrulea rezultat de egalitate de la acest turneu final, lăsând deschisă cursa pentru calificare, informează news.ro.

Asaltul „Portocalei Mecanice” din prima repriză

Elevii lui Ronald Koeman au avut iniţiativa în startul meciului de la Arlington, şi Suzuki a respins în corner şutul lui Malen, din minutul 3. Tot Malen a încercat să înscrie, în minutul 34, dar Suzuki a respins lovitura de cap a olandezului.

Un minut mai târziu şi Gakpo a trimis peste poarta niponilor, pentru ca replica asiaticilor să vină în minutul 43, cu şutul pe lângă poartă expediat de Nakamura. S-a intrat fără gol marcat la vestiare, însă olandezii au deschis scorul în minutul 51, când van Dijk a reluat cu capul şi cu efect o centrare a lui Gravenberch, învingându-l pe Suzuki.

Goluri spectaculoase și un final de meci dramatic

Însă echipa condusă de Hajime Moriyasu a reacţionat foarte bine şi Nakamura a egalat în minutul 57, cu un şut deviat, din marginea careului. Echipa orange a revenit din nou la conducere în minutul 64, odată cu golul înscris de Summerville cu un şut la colţul lung.

Suzuki a respins la Gakpo, în minutul 73, dar niponii au dat lovitura în minutul 89. Junya Ito a executat un corner, Ogawa a trimis cu capul spre poartă, mingea a fost deviată de Kamada şi a intrat în plasă.

Ţările de Jos – Japonia s-a terminat 2-2, al patrulea rezultat de egalitate înregistrat la acest turneu final.

Echipele care au jucat și caseta tehnică

OLANDA: Verbruggen – Dumfries, van de Ven, van Dijk, van Hecke – Gravenberch (Nathan Ake 81), de Jong, Reijnders (Koopmeiners 70) – Summerville (Timber 70), Malen (Depay 70), Gakpo (Brobbey 85). Selecţioner: Ronald Koeman

JAPONIA: Zion Suzuki – Watanabe (Sugawara 75), Taniguchi, Hiroki Ito – Doan (Tomiyasu 75), Kamada, Sano, Nakamura – Kubo (Ogawa 75), Maeda (Junya Ito 66) – Ueda (Shiogai 84). SELECŢIONER: Hajime Moriyasu

• Cartonaşe galbene: Summerville 61, Depay 83, Van de Ven 90+1

• Arbitru: Ismail Elfath (Statele Unite)

Aurul se află sub presiune de când Statele Unite și Israelul au declanșat un război împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. În perioadele de criză globală, prețul aurului crește vertiginos, deoarece investitorii privesc metalul galben ca pe un refugiu sigur împotriva inflației. Însă de data aceasta nu a fost așa, scrie aljazeera.com.

Aurul se află sub presiune de când Statele Unite și Israelul au atacat Iranul la sfârșitul lunii februarie, declanșând un război care durează de câteva luni. Prețurile au scăzut de la un maxim de 5.303 dolari pe uncie troy (31,1 g) pe 28 ianuarie la 4.235 dolari vineri.

Blocajul din Strâmtoarea Hormuz și explozia inflației globale

Acest lucru se datorează faptului că inflația galopantă a stârnit îngrijorări că băncile centrale nu vor reduce ratele dobânzilor. Este posibil chiar să le majoreze pentru a ține prețurile sub control.

Cauzele creșterii inflației se află, în mare parte, în Strâmtoarea Hormuz.

Pentru a riposta împotriva SUA și Israelului, Iranul blochează traficul pe această cale navigabilă de la începutul războiului, împiedicând o arteră majoră pentru transporturile de petrol și gaze. Prețurile energiei au crescut vertiginos ca răspuns, ceea ce, la rândul său, a determinat creșterea inflației.

În SUA, inflația se află la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, de 4,2%. În același timp, piața muncii din țară s-a menținut stabilă, spulberând așteptările privind orice reduceri imediate ale ratelor dobânzilor.

În timp ce aurul acționează ca o protecție împotriva inflației pentru investitori, ratele dobânzilor mai mari tind să afecteze metalul. La urma urmei, aurul este considerat un activ „fără randament”, deoarece nu generează venituri dincolo de propria sa valoare. Cu alte cuvinte, pentru a obține profit din aur, valoarea metalului trebuie să crească.

„Aurul este cât se poate de apropiat de banii reali în ceea ce privește activele. Nu generează dividende, dar nici nu produce valoare până când prețurile nu cresc. Oamenii cumpără aur pentru aprecierea sa [în valoare]”, a declarat pentru Al Jazeera Justin Cardwell, analist-șef pentru opțiuni la site-ul financiar OptionSpreaders.com.

Acest lucru pune ratele dobânzilor în concurență directă cu aurul.

„Aurul își pierde strălucirea ca investiție dacă ratele dobânzilor sunt ridicate și oamenii se vor înghesui să cumpere dolari”, a adăugat Cardwell.

Super-dolarul și relația invers proporțională cu aurul

Conflictul din Iran a fost pozitiv pentru dolar, iar deoarece aurul este cotat în dolari, cele două se mișcă invers proporțional.

„Când dolarul se întărește, aurul simte presiunea; când dolarul slăbește, aurul tinde să urce. În acest moment, dolarul este puternic, iar aurul resimte acest lucru”, a declarat Collin Plume, CEO al Noble Gold Investments, într-un e-mail adresat Al Jazeera.

Plume a adăugat însă că viitorul este incert pentru valoarea ambelor.

„Cea mai mare întrebare cu care ne confruntăm pentru restul acestui an — și probabil pentru următorii câțiva — este ce va urma”, a spus el.

„Acum câteva luni, ceea ce a urmat a fost o reducere a ratei dobânzii, astfel încât prețurile creșteau și activele se apreciau pe toate planurile. Situația s-a schimbat. Acum ne confruntăm cu vânturi potrivnice, inclusiv cu potențialul real al unei creșteri a ratei dobânzii. Orice activ este afectat de această schimbare, iar aurul este deosebit de sensibil la ratele dobânzilor.”

Ce indică instrumentul CME FedWatch pentru finalul anului 2026

Înainte de războiul împotriva Iranului, președintele Donald Trump a făcut presiuni asupra Rezervei Federale, banca centrală a SUA, pentru a reduce drastic ratele dobânzilor.

Dar instrumentul CME FedWatch, care ajută la prezicerea modului în care Fed ar putea ajusta ratele dobânzilor, estimează acum că probabilitatea unei majorări a ratei până în decembrie este de peste 50%.

Acest lucru va influența probabil valoarea aurului, potrivit lui Plume.

„Ratele dobânzilor și inflația sunt ca două părți ale unui balansoar… iar aurul se află exact în mijlocul acestuia”, a spus Plume. „Problema în 2026 este că ambele se întâmplă simultan — și, în acest moment, partea ratelor dobânzilor câștigă. De aceea, aurul se confruntă cu vânturi potrivnice.”

Vestea unui potențial acord de pace și reacția imediată a pieței

Vineri, pe măsură ce s-a răspândit vestea unui potențial acord între SUA și Iran, aurul a închis la un nivel ușor mai ridicat decât în ziua precedentă.

„Titlurile din pressă privind posibilitatea încheierii războiului ar fi pozitive pentru aur, deoarece se presupune că inflația va scădea”, a spus Cardwell.

Dar acest proces ar dura încă câteva luni.

„Intervalul în care se află aurul în prezent este foarte probabil un nivel de sprijin. Chiar și atunci când războiul se va termina, există atât de mulți alți factori care vor limita evoluția prețurilor aurului”, a adăugat Cardwell.

Dacă privim steagurile lumii, observăm rapid o caracteristică surprinzătoare: aproape toate folosesc roșu, albastru, verde, galben, alb sau negru. Există însă o culoare care lipsește aproape complet din peisajul simbolurilor naționale, movul.

Deși astăzi este o culoare obișnuită, prezentă în haine, reclame și obiecte de zi cu zi, movul are o istorie aparte care explică de ce apare atât de rar pe steagurile statelor lumii, scrie moneycontrol.com.

Cea mai scumpă culoare din istorie

Principala explicație ține de costurile uriașe pe care le implica producerea pigmentului mov în Antichitate și în Evul Mediu. Timp de secole, celebra nuanță cunoscută drept „purpura tiriană” era obținută din secrețiile unor melci marini din zona Mării Mediterane. Pentru cantități foarte mici de colorant erau necesare mii de astfel de moluște.

Procesul era complicat, dura mult și necesita o muncă enormă. Din acest motiv, movul a devenit una dintre cele mai scumpe culori cunoscute de omenire, fiind asociat cu bogăția și puterea.

Culoarea rezervată regilor și împăraților

Prețul ridicat al pigmentului a făcut ca movul să fie purtat aproape exclusiv de regi, împărați și membri ai aristocrației. În multe perioade istorice, existau chiar reguli care limitau folosirea acestei culori la elitele conducătoare.

De aici provine și expresia „născut în purpură”, folosită pentru a descrie persoanele provenite din familii regale. Movul a devenit astfel un simbol al autorității și al statutului social privilegiat.

De ce nu a ajuns pe steagurile naționale

Majoritatea steagurilor naționale au fost concepute într-o perioadă în care producerea culorii mov era extrem de costisitoare. Cum steagurile trebuiau fabricate în număr mare și utilizate pe nave, clădiri sau câmpuri de luptă, statele au preferat culori mai accesibile și mai ușor de obținut.

Roșul, albastrul, verdele și galbenul puteau fi produse mult mai ieftin, motiv pentru care au devenit dominante în heraldică și vexilologie. Astfel, movul a rămas aproape absent din simbolurile naționale.

Revoluția chimică a venit prea târziu

Situația s-a schimbat în anul 1856, când chimistul britanic William Henry Perkin a descoperit accidental primul colorant sintetic de culoare mov. Din acel moment, producerea acestei culori a devenit simplă și accesibilă.

Totuși, până atunci, majoritatea statelor își stabiliseră deja steagurile și simbolurile naționale. Tradiția a rămas mai puternică decât moda, iar foarte puține țări au ales ulterior să introducă movul în drapel.

Puține excepții la nivel mondial

În prezent, doar câteva steaguri naționale conțin elemente mov. Cel mai cunoscut exemplu este Dominica, al cărei papagal Sisserou are pene mov. Nicaragua include, de asemenea, o nuanță apropiată de mov în curcubeul reprezentat pe stema aflată în centrul drapelului.

Chiar dacă astăzi culoarea nu mai este rară și poate fi produsă fără dificultate, moștenirea istorică a rămas. Din acest motiv, movul continuă să fie una dintre cele mai neobișnuite culori întâlnite pe steagurile lumii.

Absența sa nu este rezultatul unei reguli oficiale sau al unei preferințe estetice, ci consecința unei istorii în care o simplă culoare era mai valoroasă decât aurul și rezervată celor mai puternici oameni ai vremii.

Un proiect uriaș, evaluat la suma de 14 miliarde de euro, ar putea distruge o atracție populară, pe cale de dispariție în Europa, relatează Mediafax. Proiectul implică realizarea celui mai lung pod din lume. Atracția în pericol este trenul cu vagoane de dormit care ajunge în Sicilia cu ajutorul unui feribot.

Dispare atracția turistică

Un proiect uriaș ar putea desființa ultimul serviciu feroviar din Europa care folosește feribotul ca parte a călătoriei, potrivit Express. Este vorba despre proiectul privitor la construirea unui pod uriaș între Italia continentală și Sicilia. Obiectivul evaluat la circa 14 miliarde de euro este în discuție de mulți ani. Dacă se va realiza, va intra direct în Cartea Recordurilor deoarece va fi cel mai lung pod din lume.

Efectul secundar ar fi anularea unei rute populare pe calea ferată. Un tren unic, cu vagoane de dormit, ar putea fi oprit din circulație. Este ultimul serviciu feroviar rămas în Europa care folosește un vapor ca parte a călătoriei.

Intercity Notte al Trenitalia a devenit o experiență căutată printre pasionații de căi ferate care doresc să se bucure de o călătorie de 12 ore de-a lungul coastei de vest a Italiei. Trenul pleacă de la Roma și se împarte în două rute. Jumătate din tren fiind este încărcat pe un feribot care navighează spre Sicilia.

Problema este că podul aflat în stadiul de proiect va lega Torre Faro din Sicilia de Villa San Giovanni din Calabria și va avea cale rutieră și feroviară. Ca urmare, este greu de crezut că serviciile de feribot vor mai fi folosite în Strâmtoarea Messina.

Ce urmează

Aprobarea finală a fost acordată proiectului în august anul trecut. Marile provocări sunt costul ridicat, zona seismică și opoziția multor italieni. Proiectul are nevoie de aprobarea agențiilor de mediu din UE și a locuitorilor locali ale căror proprietăți împiedică lucrarea.

Podul ar putea să fie finalizat între 2032 și 2033. Acesta va avea 3,3 kilometri, trei benzi de circulație în fiecare direcție, două benzi de serviciu și două linii de cale ferată.

În ceea ce privește serviciile de feribot cu tren, acestea au fost populare în Europa. Treptat, serviciile au dispărut din diferite motive. Un traseu care lega Danemarca de Germania a fost anulat în 2019 din cauza unor lucrări pe malul danez. Celebrul tren de noapte dintre Londra și Paris a fost și el scos din circulație după apariția Tunelului Canalului Mânecii și după ascensiunea companiilor aeriene low-cost.

Foto: caracter ilustrativ.

Donald Trump i-a transmis lui Vladimir Putin că este pregătit să intervină pentru a pune capăt războiului din Ucraina, anunță agenția de presă TASS, care citează surse de la vârful administrației prezidențiale ruse.

Cristela Georgescu a lansat un îndemn emoționant pe rețelele sociale, adresat părinților din România, cu privire la responsabilitatea pe care aceștia o au în educarea spirituală a copiilor. Ea atrage atenția asupra faptului că mulți tineri poartă nume de sfinți mari, dar nu le cunosc istoria, și le cere părinților să suplinească lipsa acestor repere din mediul școlar prin lectură și dialog acasă.