Securitatea datelor personale a ajuns într-un punct critic: mesajele pe care le trimiți pot rămâne complet confidențiale și de necitit pentru aplicația de mesagerie sau, din contră, pot fi verificate automat de softuri speciale înainte de a fi livrate. Această diferență fundamentală se află în centrul unei dispute aprinse la nivelul Uniunii Europene, unde oficialii caută soluții pentru proiectul „Controlul conversațiilor” (Chat Control) – o inițiativă ce își propune să combată exploatarea copiilor pe internet fără a distruge dreptul cetățenilor la o comunicare privată, scrie Euronews.

Dacă trimiteți astăzi un mesaj pe WhatsApp sau Signal, legislația UE nu se aplică acestuia, deocamdată. Dacă trimiteți aceeași fotografie printr-o aplicație necriptată, este posibil ca aceasta să fie deja verificată de un sistem automatizat înainte ca cineva să o citească.

Această distincție, mai degrabă decât o afirmație generală de genul „UE vă citește mesajele private”, reflectă problema centrală a dezbaterii în curs privind „Chat Control” și detectarea materialelor care prezintă abuz sexual asupra copiilor (CSAM) online.

Un regulament temporar reînnoit, în vigoare până în 2028, permite platformelor să scaneze în mod voluntar mesajele private, fotografiile și videoclipurile în căutarea de CSAM. Acest lucru nu se aplică serviciilor criptate end-to-end, precum WhatsApp sau Signal, în același mod în care se aplică altor platforme.

O propunere separată permanentă, „Chat Control 2.0”, se află încă în curs de negociere. Dacă aceasta va ajunge în cele din urmă să vizeze și conversațiile criptate rămâne întrebarea centrală nerezolvată.

Cum decide sistemul ce să semnaleze

Instrumentele de detectare funcționează în două moduri principale. Primul este compararea hash-urilor: o imagine sau un videoclip este transformat într-o amprentă criptografică și comparat cu o bază de date conținând material confirmat ca fiind ilegal. Este o metodă rapidă și precisă pentru copii exacte sau aproape identice, dar ușor de eludat printr-o mică modificare.

Al doilea este clasificarea prin învățare automată, utilizată pentru conținut nou sau modificat și, într-un mod mai controversat, pentru scanarea textului în căutarea tiparelor lingvistice asociate cu ademenirea copiilor.

Patrick Breyer, activist pentru drepturile digitale, jurist și fost deputat european din partea Verzilor/Alianței Libere Europene, susține că ambele metode sunt mai puțin fiabile decât presupun factorii de decizie.

Compararea hash-urilor, cea mai precisă dintre cele două, „prezintă o rată foarte ridicată de rezultate fals pozitive, care incriminează pe nedrept persoane”, spune el, indicând Germania, unde cifrele recente arată că „peste 50% din majoritatea sesizărilor nu au, de fapt, relevanță penală”.

O parte a problemei, explică el, se află în amonte: bazele de date sunt adesea create și verificate în străinătate, în loc să fie evaluate în conformitate cu dreptul penal european. „Unii angajați ai furnizorilor, indiferent unde se află aceștia în lume, introduc informații în bazele de date” fără o evaluare juridică adecvată a intenției, o cerință necesară pentru ca un element să fie relevant din punct de vedere penal.

Unde are loc scanarea pe telefon sau servere

Pe platformele necriptate, această verificare poate avea loc pe serverele proprii ale furnizorului. În cazul serviciilor criptate end-to-end, furnizorul nu poate citi un mesaj odată ce acesta a fost criptat. Prin urmare, orice detectare trebuie să aibă loc mai devreme în lanț: pe dispozitivul însuși, înainte de aplicarea criptării, sau într-un strat hardware separat și securizat, creat special în acest scop.

Aceasta se numește scanare pe partea clientului. Este principalul motiv pentru care dezbaterea privind criptarea nu s-a stins: mesajul este inspectat cât încă este lizibil, „înainte ca lacătul să se închidă”, în loc să fie interceptat ulterior.

Ce se întâmplă după ce un mesaj este marcat ca suspect

Un element semnalat nu ajunge direct într-un dosar al poliției. Potrivit furnizorilor precum Google, o potrivire, fie că provine din compararea hash-urilor, fie dintr-un model de IA, este de obicei redirecționată către evaluatori umani instruiți din cadrul companiei, care o confirmă înainte ca ceva să fie raportat. Această etapă de confirmare este cea în care, potrivit lui Breyer, procesul se blochează la scară largă.

Evaluatorii analizează conținutul în funcție de standarde juridice variabile, nu stabilesc întotdeauna intenția și clasifică frecvent în mod eronat mesajele sexuale obișnuite ale adolescenților sau imaginile create de ei înșiși, partajate ca glume în cadrul unui grup de chat. El observă că mulți minori vizați de aceste rapoarte nu au avut niciodată intenția de a trimite sau primi ceva ilegal; pur și simplu au redirecționat ceva într-un chat de grup „despre altceva”.

Hash-ul imaginilor se compară cu materialul ilegal confirmat. Textul reprezintă o problemă diferită. Limbajul folosit în ademenirea copiilor poate semăna foarte mult cu o conversație obișnuită între adolescenți sau adulți, motiv pentru care cercetătorii identifică detectarea bazată pe text ca fiind stratul cel mai predispus la erori al sistemului. Această distincție este importantă pentru propunerea permanentă. Extinderea oricărei reguli viitoare de la imagini la textul conversațional ar multiplica problema fals-pozitivelor descrisă de Breyer în cazul scanării imaginilor.

Alternativa propusă: scanare țintită și mandat judecătoresc

Breyer nu respinge complet detectarea. El respinge însă efectuarea acesteia în masă. El susține că scanarea este justificată doar atunci când „o instanță independentă confirmă” o suspiciune rezonabilă împotriva unei persoane specifice, comparabil cu un mandat de deschidere a corespondenței cuiva. Scanarea tuturor „doar pentru orice eventualitate”, spune el, reprezintă o categorie de intruziune cu totul diferită.

Ca alternativă, el indică două soluții: scanarea proactivă a web-ului deschis și a dark web-ului în căutarea materialelor ilegale deja cunoscute și raportarea acestora în vederea eliminării, metodă utilizată în Regatul Unit și Canada, dar nu încă în UE și „securitatea prin proiectare”, în cadrul căreia aplicațiile avertizează utilizatorii direct pe dispozitiv înainte ca aceștia să partajeze un număr de telefon sau o imagine nudă, fără ca vreun conținut să părăsească vreodată telefonul.

Ce se întâmplă de fapt cu datele noastre în prezent

Deocamdată, ce se întâmplă cu un mesaj depinde în întregime de aplicația care îl transportă. Pe platformele necriptate, conținutul poate fi identificat prin amprentă digitală sau scanat algoritmic înainte sau imediat după trimitere, verificat de personalul specializat al furnizorului și raportat dacă se confirmă. În cazul aplicațiilor cu criptare end-to-end, acest proces nu se aplică, deși propunerea permanentă nerezolvată ar putea schimba totuși unde și cât de devreme se trasează linia de scanare.

Senatul Statelor Unite nu a reuşit joi să adopte o rezoluţie menită să îl sancţioneze politic pe preşedintele Donald Trump pentru modul în care gestionează războiul cu Iranul. Rezultatul votului a fost de 49 la 50, conform CNN, informează News.ro.

Donald Trump menține cu greu ordinea în tabăra republicană

În luna iunie, în timpul armistiţiului, Senatul adoptase o rezoluţie care urmărea retragerea forţelor militare americane din Iran. Totuşi, Camera superioară a revenit asupra poziţiei sale o zi mai târziu, după ce nu a reuşit să adopte o măsură similară privind limitarea competenţelor preşedintelui în ceea ce priveşte declanşarea unui război.

Senatorii republicani Lisa Murkowski, Susan Collins şi Rand Paul au votat alături de democraţi pentru limitarea prerogativelor preşedintelui în materie de război, în timp ce senatorul democrat John Fetterman s-a alăturat republicanilor şi a votat împotriva rezoluţiei.

Donald Trump, în război cu mai mulți republicani

Donald Trump i-a criticat în repetate rânduri pe republicanii care au susţinut iniţiative anterioare privind limitarea puterilor preşedintelui în ceea ce priveşte un război. Acesta i-a mustrat în cadrul unor întâlniri şi a scris pe platforma Truth Social că sunt „perdanţi” care i-au ”îngreunat munca”.

Senatorul republican Bill Cassidy criticase anterior lipsa de transparenţă privind războiul, în intervenţii din Senat, şi l-a confruntat pe Donald Trump pe această temă în cadrul unei reuniuni cu uşile închise a republicanilor, desfăşurată în iunie. După ce a participat la o informare oficială, Cassidy a votat împotriva următoarei rezoluţii privind competenţele de război supusă votului.

Acesta este al 13-lea vot din Senat, de la începutul anului, privind o măsură referitoare la competenţele de război ale preşedintelui în raport cu Iranul.

UE a dat startul planurilor de finanțare a șapte centre de calcul în valoare de mai multe miliarde de euro, destinate antrenării modelelor de inteligență artificială în Europa. În România, prima fabrică de inteligență artificială, RO AI Factory, un proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni funcțională în prima parte a anului 2027, informează Politico.

Lansarea unui proces oficial pentru șapte consorții industriale dispuse să construiască „gigafabrici” de IA îndeplinește o promisiune făcută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la un summit dedicat AI de anul trecut, de a ajuta Europa să recupereze decalajul în cursa pentru IA.

Companiile din domeniul IA au nevoie de cantități uriașe de putere de calcul pentru a antrena modele avansate, ceea ce stimulează eforturile de construire a unor centre de date specializate. Obiectivul UE este de a sprijini patru centre de date mai mici, fiecare dotat cu 25.000 până la 75.000 de cipuri specializate pentru IA, și trei centre mai mari, fiecare dotat cu 40.000 până la 100.000 de cipuri.

Comisia va selecta ofertele câștigătoare până la începutul anului viitor, după care companiile vor avea la dispoziție 18 luni pentru a le realiza. Cei care vizează un proiect mai mic ar putea primi până la 1 miliard de euro din fonduri publice, în timp ce proiectele mai mari ar putea beneficia de până la 2 miliarde de euro.

UE a pus în aplicare „cel mai mare parteneriat public-privat”

UE a pus în aplicare „cel mai mare parteneriat public-privat” pentru a asigura finanțarea, a declarat joi un înalt funcționar al Comisiei în fața jurnaliștilor. Comisia a alocat până în prezent 1 miliard de euro și prevede încă 4 miliarde de euro în cadrul următorului buget pe termen lung al UE — deși a recunoscut că această din urmă sumă rămâne incertă, având în vedere negocierile bugetare în curs.

Finanțarea publică nu ar trebui să depășească 35% din investiția totală — Comisia afirmă că, împreună cu fondurile private, investiția ar putea ajunge la 30 de miliarde de euro.

Legiuitorii UE și observatorii din industrie au ridicat semne de întrebare cu privire la aceste planuri, inclusiv dacă va exista o cerere suficientă din partea companiilor de IA pentru puterea de calcul generată de centrele de date și dacă acestea vor perpetua dependența de tehnologia străină, având în vedere că cipurile de calcul avansate sunt toate fabricate în SUA.

Înaltul funcționar al Comisiei a respins această critică, afirmând că infrastructura actuală este deja „saturată de cerere”.

Funcționarul a recunoscut că furnizorii americani de cipuri pentru AI, precum Nvidia, sunt „omniprezenți”, dar a spus că alți furnizori ar putea contribui la următoarea etapă de modernizare a instalațiilor.

România intră în cursă cu RO AI Factory

În România, prima fabrică de inteligență artificială, RO AI Factory, un proiect european găzduit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), ar putea deveni funcțională în prima parte a anului 2027, potrivit directorului general al institutului, Adrian-Victor Vevera. 

„Începând de anul acesta, România are un proiect european pe hartă: prima fabrică de inteligenţă artificială RO AI Factory. El va fi găzduit la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti. Suntem hosting entity al acestui proiect. Împreună cu un consorţiu vom dezvolta partea de service, din care face parte Politehnica Bucureşti, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj, Institutul de Bioresurse. Acest proiect nu vine din neant. ICI este de cel puţin 4 ani de zile implicat în proiectele europene pe Hypercomputing. Suntem centrul naţional de competenţe pentru Hypercomputing.

Am intrat după aceea în proiectul gestionat de cei de la Barcelona Supercomputing Center, o fabrică de inteligenţă artificială care vine pe structura supercomputerului de la Barcelona. Suntem prinşi în aceste proiecte, dar a venit momentul, în al treilea val al dezvoltării reţelei de inteligenţă articiale”, a explicat directorul institutului.

Ponderea francezilor cu vârste cuprinse între 60 și 64 de ani care sunt activi pe piața muncii a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani, potrivit unui raport al Ministerului Muncii din Franța, informează Mediafax.

Evoluția este pusă, în parte, pe seama reformei pensiilor din 2023, care a majorat vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani, potrivit publicației Le Monde.

Ocuparea în rândul seniorilor continuă să crească

Datele publicate de Direcția pentru Cercetare, Studii și Statistică (DARES) arată că rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 60 și 64 de ani a ajuns la 44,4%, în creștere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent.

Potrivit autorilor raportului, aceasta reprezintă cea mai ridicată valoare înregistrată pentru această categorie de vârstă în ultimele cinci decenii.

Reforma pensiilor, unul dintre factorii principali

Specialiștii DARES apreciază că această evoluție poate fi explicată parțial prin aplicarea reformei pensiilor adoptate în 2023.

Reforma a majorat vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani și a extins perioada de contribuție necesară pentru obținerea unei pensii integrale pentru anumite generații, determinând mai multe persoane să rămână active pe piața muncii.

O schimbare majoră față de ultimele decenii

Raportul evidențiază o inversare a tendinței observate începând cu anii 1970. Dacă în 1975 aproximativ 40,5% dintre francezii cu vârste între 60 și 64 de ani aveau un loc de muncă, procentul a scăzut constant în următoarele decenii, ajungând la un minim de 10,8% în 2001.

Printre cauzele acestei diminuări s-au numărat reducerea vârstei legale de pensionare la 60 de ani, introdusă în 1982, precum și utilizarea pe scară largă a schemelor de pensionare anticipată de către companii în perioadele de dificultăți economice.

Deși tendința este una pozitivă, raportul arată că Franța continuă să se situeze în partea inferioară a clasamentului european în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul persoanelor cu vârste între 60 și 64 de ani.

Creșterea participării seniorilor la piața muncii este urmărită cu atenție în contextul îmbătrânirii populației și al presiunilor asupra sistemelor publice de pensii, o provocare cu care se confruntă majoritatea statelor europene, inclusiv România.

Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat în cursul nopţii un grup de ţinte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Ulterior dispariţiei de pe sistemele radar, au fost auzite explozii pe teritoriul ucrainean. Nu au pătruns în spaţiul aerian naţional, precizează MApN, informează News.ro.

”Sistemul de supraveghere radar al MApN a detectat în cursul nopţii de 30 spre 31 iulie, în jurul orei 02.30, un grup de ţinte aeriene în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Britanice din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea au fost ridicate de la sol la ora 02.41 pentru monitorizarea situaţiei”, anunţă MApNvineri dimineaţă.

Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţul Tulcea, care a transmis mesaj RO-Alert.

”Ţintele aeriene au dispărut de pe sistemele de monitorizare radar. Acestea au evoluat în proximitatea frontierei fluviale cu Ucraina, fără să pătrundă în spaţiul aerian naţional. Ulterior dispariţiei de pe sistemele radar, au fost raportate explozii pe teritoriul Ucrainei”, informează MApN.

Alerta aeriană a încetat la ora 03.15.

Un incendiu de proporții s-a produs vineri dimineață, la Mănăstirea Bisericani din județul Neamț. Flăcările au cuprins o chilie, după care s-au extins și la o clădire în care se aflau spaţii de cazare şi arhiva.

Incendiu la Mănăstirea Bisericani

Pompierii au intervenit imediat la fața locului pentru a stinge flăcările care au izbucnit la lăcașul de cult.

”Forţe şi mijloace de intervenţie din cadrul Detaşamentului de pompieri Piatra-Neamţ intervin în aceste momente la un incendiu produs într-o chilie de la Mănăstirea Bisericani”, a anunţat iniţial reprezentanții ISU Neamţ, potrivit news.ro.

Citește și Incendiu masiv în Mehedinţi, ard peste 30 de hectare de mirişte VIDEO

Ulterior, autoritățile au precizat că, la sosirea pompierilor, incendiul se manifesta la o clădire de aproximativ 400 mp.

Din păcate, un călugăr a fost găsit carbonizat.

”În interiorul unei camere a clădirii, pompierii au găsit o persoană carbonizată”, informează ISU Neamţ.

Clădirea adăposteşte spaţii de cazare, arhiva mănăstirii, cantina şi spaţii de depozitare.

Citește și Incendiu puternic la o fabrică de prelucrare a lemnului din județul Bistrița-Năsăud