Tribunalul Argeș a marcat un nou termen plin de tensiune și decizii surprinzătoare în dosarul de corupție privind conducerea DGASPC Argeș și pe vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Marius-Florinel Nicolaescu (Dosar nr. 1217/109/2026/a1). Deși în proces sunt implicați avocați cu greutate – în frunte cu fostul șef al DNA, Călin Nistor –, magistrații au respins pe bandă rulantă cererile apărării și au aplicat sancțiuni severe.

Acuzații grave de corupție și abuz în serviciu

Așa cum se știe, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a directorului general al DGASPC Argeș, Tatiana Eftimie, a adjunctului Adela Gogoașe și a vicepreședintelui CJ Argeș, Marius-Florinel Nicolaescu.

Aceștia sunt acuzați de folosirea de informații nedestinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. De asemenea, Tatiana Eftimie este acuzată de abuz în serviciu, iar ceilalți doi de complicitate la această infracțiune.

Val de cereri respinse pentru apărare: Nistor și SRI, băgați în „pauză”

La termenul de judecată din ocotmbrie in dosarul aflat in faza de Cameră Preliminară, , magistrații de la Tribunalul Argeș au adus o serie de decizii surprinzătoare pentru toți cei implicați, respingând aproape toate solicitările formulate de echipele de avocați:

• Solicitarea fostului șef DNA, avocat Călin Nistor: În calitate de apărător ales al inculpaților Briciu Petru-Sorin și Best Oil Sorama S.R.L., Călin Nistor a cerut emiterea unei adrese către DNA – Structura Centrală. Judecătorii au respins solicitarea ca fiind neutilă soluționării cauzei.
• Cererea privind anchetatorul IT: Solicitarea avocatului Mihai Popa de a trimite o adresă către DNA – Serviciul Teritorial Pitești pentru comunicarea dovezii calității de ofițer de poliție judiciară a specialistului IT Voicu Constantin a fost respinsă ca nerelevantă.
• Adresa către SRI și audieri de martori: Solicitarea avocatelor Petria Mihaela și Comănescu Andra-Ștefania privind o adresă către SRI a fost respinsă, la fel ca și audierea martorei Hălău (neutilă soluționării).

Amendă pentru avocat și măsuri drastice: Avocat din oficiu pentru Tatiana Eftimie

Atitudinea fermă a instanței s-a lăsat și cu sancțiuni financiare: avocatul Mihai Popa a fost amendat cu suma de 1.000 de lei, instanța dispunând înștiințarea Baroului Prahova cu privire la această măsură.

Cea mai neașteptată întorsătură de situație o vizează însă pe Tatiana Eftimie. Tribunalul Argeș a emis o adresă către Baroul Argeș pentru desemnarea unui apărător din oficiu pentru directorul general DGASPC, cu mențiunea expresă ca acesta să studieze dosarul integral și să efectueze o apărare efectivă.

Desemnarea unui avocat din oficiu pentru un director din administrație reprezintă o întorsătură bizară de situație, cel puțin până când aceasta va decide dacă își va angaja din nou un apărător ales „cu ștaif”.

Judecătorii au decis eliberarea lui Călin Georgescu pe control judiciar, în dosarul în care aceste este acuzat că ar fi țepuit un om de afaceri cu un milion de euro. Procurorii au invocat, în fața magistraților, și existența dosarului în care Georgescu e acuzat că și-a scanat casa de microfoane, cu scopul de a distruge probe strânse de anchetatori.

Ce argumente invocă DIICOT

Un judecător de drepturi și libertăți ascultă pledoariile procurorului DIICOT și ale avocaților lui Călin Georgescu și Ionel Rusen, urmând să ia o decizie privind prelungirea măsurii arestării preventive în cazul celor doi sau a unor alte măsuri, potrivit Mediafax, care citează Gândul.

Gândul a reușit să obțină date relevante despre ce se discută în sala de judecată, respectiv motivele concrete pentru care DIICOT consideră că trebuie prelungită măsura arestării preventive.

La Tribunalul București, magistratul DIICOT explică faptul că trebuie să aibă în vedere presupusele fapte ale lui Călin Georgescu care, imediat după lăsarea sa în libertate sub control judiciar, a înțeles să insiste în comportamentul pretins infracțional, după ce a cerut scanarea vilei sale pentru dispozitive de ascultare și filmare. În acest caz, a fost pus sub acuzare într-un nou dosar penal.

Declarațiile magistratului în fața instanței

Potrivit surselor juridice pentru Gândul, procurorul DIICOT ar fi spus în fața instanței că „existența acestui nou dosar este pertinentă în evaluarea riscului de reiterare a comportamentului infracțional, întrucât indică faptul că măsura preventivă neprivativă de libertate anterior dispusă nu a fost suficientă pentru prevenirea săvârșirii unor noi fapte prevăzute de legea penală”.

Acesta ar mai fi spus că „în astfel de condiții, există dovada certă că un comportament antisocial a devenit o obișnuință și încălcarea din nou a normelor de conviețuire socială rămâne doar o chestiune de timp dacă autoritățile nu adoptă o poziție fermă, motiv pentru care arestarea preventivă este singura în măsură să satisfacă administrarea corectă și eficientă a justiției penale, precum și împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni”.

Lipsa unei măsuri preventive privative de libertate, ar fi mai fi arătat procurorul DIICOT, „poate da naștere, în mod real, unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității și se poate crea aparența că organele judiciare nu reacționează eficient în cazul comiterii repetitive a unor astfel de infracțiuni, iar cercetarea inculpaților Georgescu și Rusen în stare de libertate poate încuraja și alte persoane să comită infracțiuni de natura celor pentru care inculpații sunt cercetați”.

„Elementele probatorii susțin concluzia că riscul săvârșirii unor noi infracțiuni persistă, iar măsurile preventive mai puțin restrictive nu sunt apte să asigure în mod efectiv realizarea scopurilor prevăzute de lege, se justifică aprecierea că privarea de libertate rămâne necesară și proporțională”, ar mai fi arătat magistratul.

Fragmente din declarațiile martorilor

Procurorul ar mai fi arătat în sala de judecată și fragmente relevante din ultimele declarații ale martorilor obținute de anchetatori, în perioada de o lună de când Georgescu se află după gratii.

Astfel, ar fi arătat magistratul, ar fi fost audiat afaceristul care, la cererea lui Călin Georgescu, ar fi încercat să preia afacerile familiei Leu, astfel încât să se acopere suma de 1,1 milioane de euro livrată de afacerist pentru obținerea liniei de creditare de milioane de euro și pentru demararea afacerilor cu metale prețioase.

Bărbatul le-ar fi povestit anchetatorilor DIICOT că, la rugămintea lui Călin Georgescu, a inițiat acele demersuri în sfera afacerilor cu familia Leu dar că ele nu s-au concretizat.

Astfel, ar fi explicat magistratul DIICOT în sală, în 8 octombrie ar fi fost audiat Samuil Petroi, care la întrebarea „ați încercat să interveniți pe lângă Liviu Răzvan Leu pentru stingerea prejudiciului ce i s-a creat în cuantum de 1.100.000 euro?” ar fi răspuns faptul că în jumătatea anului 2022, la rugămintea lui Georgescu, s-ar fi deplasat cu încă un bărbat pentru o eventuală achiziție a grupului de firme a lui Liviu Leu.

„Am avut primul zbor singură. A fost un moment pe care nu o să-l uit niciodată în viața mea. Când am ajuns în aer, mi-am dat seama că totul depinde numai de mine și că sunt în locul în care trebuie și că fac ceea ce trebuie”, a declarat Timeea Mojorea, o cursantă în vârstă de 17 ani.

Cursurile variază între un an și jumătate până la trei, în funcție de brevet. La o școală privată, costurile încep de la 14.000 de euro pentru obținerea licenței de pilot privat și trec de 70.000 pentru licența de pilot comercial.

„Urmează să aplic la linie, sper să ajung pilot de linie în Europa. A fost dragoste la prima vedere. Bucuria de a înțelege cum funcționează avionul din spate, bestia care te ține în aer până la urmă”, a precizat Tudor Atasiei.

De pildă, la școala de pilotaj din Brașov, 30% dintre cursanți au sub 18 ani, de trei ori mai mulți decât acum patru ani: „Manșa nu te întreabă câți ani ai. Avem în vedere și faptul că este posibil să fie nevoie de ceva pregătire psihologică pentru ei, motiv pentru care noi, ca instituție, aici, la Brașov, am apelat la un psiholog aeronautic”, a explicat Alina Jumuga, instructor.

De asemenea, la școala de pilotaj din Tuzla, județul Constanța, jumătate dintre cursanții români au sub 18 ani. În acest loc sunt pregătiți anual 100 de piloți. Mulți dintre adolescenți își împart timpul între liceu și cursurile de zbor.

„M-am apucat de la 16 ani de cursuri. Este un job respectat, salariul mare”, a afirmat Andrei Gherman, cursant.

Într-adevăr, salariile sunt pe măsură în aviație. Un pilot de linie primește la început 4.000 de euro, iar după doi ani de experiență poate câștiga dublu!

E doliu în PSD! A murit unul din cei mai importanți politicieni din Timișoara. Traian Stoia a fost viceprimar al formațiunii în unul din mandatele avute de Nicolae Robu la Primăria Timișoara și a fost angajatul fraților Cristescu, cei mai bogați afaceriști de pe plan local.

Numele său rămâne strâns legat de istoria modernă a orașului de pe Bega, atât prin prisma deciziilor administrative care au marcat viața cetății, cât și prin stilul său inconfundabil, direct și adesea neconvențional de a face politică.

Omul din spatele holdingurilor și intrarea în arena publică

Înainte de a deveni o prezență constantă în dezbaterile din Consiliul Local, Traian Stoia s-a impus în peisajul economic timișorean din perioada post-decembristă. Asociat istoric cu holdingul Bega și cu importanți lideri de business din regiune, el a adus în administrația publică pragmatismul și dinamica acumulate în mediul corporativ privat, relatează Ziua de Vest.

În anul 2012, Stoia a făcut pasul decisiv în prima linie a politicii locale, fiind ales consilier și, ulterior, preluând mandatul de viceprimar al Timișoarei din partea Partidului Social Democrat (PSD).

Un viceprimar al dosarelor grele și al deciziilor asumate

Perioada în care a condus destinele administrative ale Timișoarei din postura de viceprimar a fost una tumultoasă. Traian Stoia nu a fost un funcționar de birou, ci un personaj dornic să deschidă „cutii ale Pandorei”. S-a remarcat prin campaniile sale vocale privind:

• Verificarea legalității împroprietăririlor și recuperarea patrimoniului istoric al orașului.

• Inventarierea strictă și combaterea neregulilor grave legate de concesiunile din cimitirele timișorene.

• Transparentizarea modului în care au fost administrate spațiile comerciale și imobilele naționalizate din zona centrală.

Judecătorii de la Tribunalul București au decis: Călin Georgescu va fi eliberat pe control judiciar. este informația de ultimă oră dată de mai multe posturi TV.

Decizia nu este definitivă

In dosarul nr. 44381/3/2026, s-a respins, ca neîntemeiată, propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive dispuse fata de inc. G.C. si R.I., formulată de DIICOT si s-a inlocuit masura arestării preventive dispuse fata de inculpați cu masura controlului judiciar, pe o perioada de 60 de zile, de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari. S-a dispus punerea in libertate a inculpaților, la data ramanerii definitive a prezentei hotărâri, daca nu sunt reținuți sau arestati in alta cauza.

Şedinţa de la Tribunalul Bucureşti este programată a început la ora 11, iar magistraţii au trebuit să decidă dacă prelungesc cu alte 30 de zile mandatul de arestare pe numele fostului candidat la Preşedinţie, în dosarul de înşelăciune cu prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro instrumentat de DIICOT.

Ce au decis judecătorii vineri

Vineri, Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu, după ce, în 13 octombrie, Tribunalul Bucureşti a admis cererea inculpatului.

Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care a decis plasarea lui Georgescu în arest la domiciliu este acelaşi magistrat care a respins iniţial propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia, plasându-l sub control judiciar. Respectiva decizie a fost contestată la instanţa superioară, care a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la Preşedinţie.

Georgescu este în arest preventiv din 29 septembrie, dar a contestat măsura

În acest dosar, Călin Georgescu, Ioan Rusen şi un cetăţean italian sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat convingând un om de afaceri român că ar putea obţine o finanţare de 6 milioane de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub condiţia depunerii unei garanţii de peste un milion de euro.

Cum ar fi acționat Georgescu și Rusen

Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii septembrie 2021, Georgescu, Rusen şi cetăţeanul italian au constituit un grup infracţional organizat care a acţionat în mod coordonat sub autoritatea liderului – cetăţean român, în vârstă de 64 de ani – în special pe teritoriul României, dar şi al Marii Britanii „în scopul obţinerii de foloase patrimoniale injuste”.

Probatoriul administrat până în prezent a arătat că, începând cu luna septembrie 2021, în cadrul unor întâlniri organizate în Bucureşti şi judeţul Argeş, iar ulterior pe teritoriul Marii Britanii, membrii grupului infracţional organizat au indus în eroare o persoană vătămată că ar putea obţine o finanţare de 6.000.000 de euro prin încheierea unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub condiţia depunerii unei garanţii. În aceste condiţii, făptuitorii au determinat victima să transfere peste 1.000.000 de euro.

Ulterior, sub pretextul că se poate majora creditarea la suma de 15.000.000 de euro, cu condiţia depunerii unei garanţii suplimentare, aceştia au determinat victima să transfere o nouă sumă, de 100.000 de euro.

Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane de euro

În 7 octombrie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au anunţat că au pus sechestru pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce puseseră sechestru şi pe vila din Mogoşoaia a fostului candidat la alegerile prezidenţiale.

Călin Georgescu mai are patru dosare penale pe numele său, două recente şi două mai vechi, în acestea din urmă fiind deja trimis în judecată.

Cel mai nou dosar împotriva lui Georgescu a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în cadrul căruia acesta a fost acuzat că a făcut în public salutul legionar la ieşirea dintr-o secţie de Poliţie. Joi, poliţiştii din Ilfov s-au deplasat la Arestul Central din Bucureşti pentru a-l audia, însă Georgescu a invocat dreptul la tăcere şi a refuzat să dea declaraţii.

În ziua precedentă, procurorii DIICOT au făcut percheziţii la două adrese din Bucureşti într-un dosar penal care vizează operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.

În acest dosar, Călin Georgescu i-ar fi cerut unui bărbat să îi scaneze vila din Mogoşoaia, vizată de percheziţiile din 21 septembrie, cu scopul identificării mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video folosite de anchetatori, dar şi pentru alterarea datelor informatice şi perturbarea funcţionării sistemelor informatice folosite pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică.

În dosarele mai vechi, Georgescu a fost deja trimis în judecată. Un dosar este cel în care a fost trimis în judecată, alături de fostul mercenar Horaţiu Potra şi de alţi 20 de inculpaţi, pentru destabilizarea României, Georgescu fiind acuzat de complicitate la tentativă de comitere a unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicare de informaţii false, în formă continuată, iar Horaţiu Potra de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive. La termenul de luni, 28 septembrie, instanţa a amânat cauza pentru 12 octombrie.

Într-un alt dosar, fostul candidat la prezidenţiale a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară şi promovare, în public, a unor persoane vinovate de genocid şi de crime de război.

În 3 aprilie, Georgescu scăpase de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura.

Bărbatul care a câștigat 3.3 milioane de euro la Loteria Română a mers să își ridice premiul. Omul a dezvăluit formula norocoasă, care i-a adus suma uriașă în cont. Merită spus că omul joacă de peste 20 de ani la loto și nu e prima oară când câștigă.

Acesta a dezvăluit și formula numerelor câștigătoare

In cursul zilei de astazi, 26 octombrie, s-a prezentat la sediul central al Loteriei Romane castigatorul premiului de categoria I, in valoare de 17.760.754,40 de lei (peste 3,32 milioane de euro), care a fost obtinut la tragerea Loto 6/49 din 22.10.2026.

Castigatorul este din Prahova, are in jur de 50 de ani si joaca la loto de peste 20 de ani. In ultimii ani joaca online aceleasi numere care au semnificatie personala. Ne-a mai declarat faptul ca, de-a lungul timpului, a obtinut doar castiguri mici.

Biletul norocos a fost jucat pe aplicatia mobila AmParcat.ro si a fost completat cu 3 variante simple la Loto 6/49, pretul biletului fiind de 24,50 de lei.

Castigatorul nu a dorit sa-si faca publica identitatea.

La tragerea Loto 6/49 de joi, 22.10.2026, s-a câștigat premiul de categoria I in valoare de 17.760.754,40 de lei (peste 3,32 milioane de euro).

Biletul norocos a fost jucat pe aplicația mobilă AmParcat.ro

„Biletul norocos a fost jucat pe aplicatia mobila AmParcat.ro si a fost completat cu 3 variante simple la Loto 6/49, pretul biletului fiind de 24,50 de lei.

Acesta este al treilea castig de categoria I obtinut in acest an la Loto 6/49.