„Am avut primul zbor singură. A fost un moment pe care nu o să-l uit niciodată în viața mea. Când am ajuns în aer, mi-am dat seama că totul depinde numai de mine și că sunt în locul în care trebuie și că fac ceea ce trebuie”, a declarat Timeea Mojorea, o cursantă în vârstă de 17 ani.

Cursurile variază între un an și jumătate până la trei, în funcție de brevet. La o școală privată, costurile încep de la 14.000 de euro pentru obținerea licenței de pilot privat și trec de 70.000 pentru licența de pilot comercial.

„Urmează să aplic la linie, sper să ajung pilot de linie în Europa. A fost dragoste la prima vedere. Bucuria de a înțelege cum funcționează avionul din spate, bestia care te ține în aer până la urmă”, a precizat Tudor Atasiei.

De pildă, la școala de pilotaj din Brașov, 30% dintre cursanți au sub 18 ani, de trei ori mai mulți decât acum patru ani: „Manșa nu te întreabă câți ani ai. Avem în vedere și faptul că este posibil să fie nevoie de ceva pregătire psihologică pentru ei, motiv pentru care noi, ca instituție, aici, la Brașov, am apelat la un psiholog aeronautic”, a explicat Alina Jumuga, instructor.

De asemenea, la școala de pilotaj din Tuzla, județul Constanța, jumătate dintre cursanții români au sub 18 ani. În acest loc sunt pregătiți anual 100 de piloți. Mulți dintre adolescenți își împart timpul între liceu și cursurile de zbor.

„M-am apucat de la 16 ani de cursuri. Este un job respectat, salariul mare”, a afirmat Andrei Gherman, cursant.

Într-adevăr, salariile sunt pe măsură în aviație. Un pilot de linie primește la început 4.000 de euro, iar după doi ani de experiență poate câștiga dublu!

E doliu în PSD! A murit unul din cei mai importanți politicieni din Timișoara. Traian Stoia a fost viceprimar al formațiunii în unul din mandatele avute de Nicolae Robu la Primăria Timișoara și a fost angajatul fraților Cristescu, cei mai bogați afaceriști de pe plan local.

Numele său rămâne strâns legat de istoria modernă a orașului de pe Bega, atât prin prisma deciziilor administrative care au marcat viața cetății, cât și prin stilul său inconfundabil, direct și adesea neconvențional de a face politică.

Omul din spatele holdingurilor și intrarea în arena publică

Înainte de a deveni o prezență constantă în dezbaterile din Consiliul Local, Traian Stoia s-a impus în peisajul economic timișorean din perioada post-decembristă. Asociat istoric cu holdingul Bega și cu importanți lideri de business din regiune, el a adus în administrația publică pragmatismul și dinamica acumulate în mediul corporativ privat, relatează Ziua de Vest.

În anul 2012, Stoia a făcut pasul decisiv în prima linie a politicii locale, fiind ales consilier și, ulterior, preluând mandatul de viceprimar al Timișoarei din partea Partidului Social Democrat (PSD).

Un viceprimar al dosarelor grele și al deciziilor asumate

Perioada în care a condus destinele administrative ale Timișoarei din postura de viceprimar a fost una tumultoasă. Traian Stoia nu a fost un funcționar de birou, ci un personaj dornic să deschidă „cutii ale Pandorei”. S-a remarcat prin campaniile sale vocale privind:

• Verificarea legalității împroprietăririlor și recuperarea patrimoniului istoric al orașului.

• Inventarierea strictă și combaterea neregulilor grave legate de concesiunile din cimitirele timișorene.

• Transparentizarea modului în care au fost administrate spațiile comerciale și imobilele naționalizate din zona centrală.

Bărbatul care a câștigat 3.3 milioane de euro la Loteria Română a mers să își ridice premiul. Omul a dezvăluit formula norocoasă, care i-a adus suma uriașă în cont. Merită spus că omul joacă de peste 20 de ani la loto și nu e prima oară când câștigă.

Acesta a dezvăluit și formula numerelor câștigătoare

In cursul zilei de astazi, 26 octombrie, s-a prezentat la sediul central al Loteriei Romane castigatorul premiului de categoria I, in valoare de 17.760.754,40 de lei (peste 3,32 milioane de euro), care a fost obtinut la tragerea Loto 6/49 din 22.10.2026.

Castigatorul este din Prahova, are in jur de 50 de ani si joaca la loto de peste 20 de ani. In ultimii ani joaca online aceleasi numere care au semnificatie personala. Ne-a mai declarat faptul ca, de-a lungul timpului, a obtinut doar castiguri mici.

Biletul norocos a fost jucat pe aplicatia mobila AmParcat.ro si a fost completat cu 3 variante simple la Loto 6/49, pretul biletului fiind de 24,50 de lei.

Castigatorul nu a dorit sa-si faca publica identitatea.

La tragerea Loto 6/49 de joi, 22.10.2026, s-a câștigat premiul de categoria I in valoare de 17.760.754,40 de lei (peste 3,32 milioane de euro).

Biletul norocos a fost jucat pe aplicația mobilă AmParcat.ro

„Biletul norocos a fost jucat pe aplicatia mobila AmParcat.ro si a fost completat cu 3 variante simple la Loto 6/49, pretul biletului fiind de 24,50 de lei.

Acesta este al treilea castig de categoria I obtinut in acest an la Loto 6/49.

O persoană a murit, zeci de mii de gospodării au fost private de electricitate, iar transporturile au fost perturbate în weekend, de furtuna Boelo, în Regatul Unit, relatează AFP, potrivit news.ro.

Un bărbat în vârstă de 60 de ani a murit zdrobit de un copac în sud-vestul Scoţiei, a anunţat duminică poliţia locală. El nu circula cu un vehicul, iar moartea a fost constatată duminică, spre ora locală (şi GMT) 10.30 (12.30, ora României), potrivit unui purtător de cuvânt.

O alertă cod portocaliu de vânt violent a fost în vigoare până la ora locală 21.00 (23.00, ora României) în Scoţia şi într-o parte a nordului Angliei, în urma trecerii unei prime furtuni – denumită Austen -, vineri, în sud-vestul regatului.

Aproximativ 53.000 de gospodării nu aveau curent duminică seara în Scoţia, a anunţat pe site operatorul reţelei Scottish and Southern Electricity Networks (SSEN).

Energy Networks Association (ENA) anunţa duminică dimineaţa că 82.000 de gospodării nu aveau curent în Marea Britanie. Aproximativ 345.000 de clienţi au fost reconectaţi la reţeaua electrică, după trecerea furtunilor Austen şi Boelo.

Rafale de vânt de până la 135 de kilometri pe oră au măturat duminică dimineaţa nordul Regatului Unit şi Scoţia, a anunţat Agenţia meteorologică Met office.

Agenţia i-a avertizat pe locuitori că lucruri luate pe sus de vânt şi valuri înalte pot prezenta un pericol mortal şi le-a cerut să rămână acasă.

Transporturile au fost deosebit de perturbate în Scoţia, unde căderi de arbori, de cabluri şi inundaţii – până pe căile ferate ale unei gări din Glasgow – au antrenat închideri ale unor drumuri şi linii feroviare, a anunţat Network Rail Scotland.

Zeci de zboruri au fost anulate la plecare, în weekend, pe aeroporturile Leeds-Bradford în Anglia, Belfast şi George Best în Irlanda de Nord, Glasgow, Edinburgh, Inverness şi Aberdeen în Scoţia.

Traversări cu feribotul cu plecarea de la Belfast şi către Scoţia sau Anglia au fost anulate duminică.

În paralel, agenţiile britanice şi scoţiene ale Mediului au emis câteva zeci de alerte cu privire la revărsări şi inundaţii duminică după-amiaza.

În Irlanda de Nord, aproape 1.000 de gospodării nu aveau în continuare curent duminică seara, însă alimentarea a 11.500 de clienţi a fost restabilită, a anunţat gestionarul reţelei electrice.

Sărbătoarea milenară a Focului lui Sumedru, păstrată cu sfințenie în satele din județul Argeș, a ajuns să fie deturnată de la adevăratul său scop spiritual. În timp ce primăriile din județ împart cu generozitate muzică, băutură, mici și fasole cu ciolan drept „pomeni electorale” pentru a asigura sprijinul cetățenilor la urne, fețele bisericești trag un semnal de alarmă dur.

Un preot paroh din Argeș a publicat un mesaj tranșant în mediul online, criticând modul în care tradiția străveche s-a transformat într-o simplă petrecere câmpenească și gastronomică, unde micii și kürtőskalács-ul au înlocuit esența creștină a sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.

Politica grătarelor și trocul electoral

În ultimii ani, în numeroase localități argeșene, Focul lui Sumedru a devenit scena perfectă pentru campanii electorale mascate. Autoritățile locale sponsorizează evenimentul cu bucate tradiționale — de la fasole cu ciolan și mici sfârâind pe grătar, până la dulciuri specifice — într-un schimb nescris de favoruri politice: primarii oferă distracție și mâncare, iar cetățenii oferă votul la momentul potrivit.

Însă această transpunere a sărbătorii într-un festival culinar l-a determinat pe preotul paroh să ia atitudine și să le reamintească enoriașilor care ar trebui să fie adevărata prioritate a unui creștin.

Apelul preotului: „Să nu pierdem esența mântuirii noastre!”

Într-o postare care a stârnit numeroase reacții în comunitate, slujitorul altarului a subliniat că focul pământesc nu poate ânlocui niciodată lumina spirituală a bisericii:

„Focul lui Sumedru, pe care îl aprindem prin satele noastre în ajunul sărbătorii, este o tradiție frumoasă a moșilor și strămoșilor noștri. El adună comunitatea laolaltă, ne aduce aminte de bucuria copilæriei și de căldura vetrei. Însă, oricât de înalte ar fi flăcările acestui foc pământesc, ele nu pot înlocui Focul cel ceresc al Duhului Sfânt, care coboară doar pe Sfânta Masă, în timpul Sfintei Liturghii.

Ce folos are să stăm o noapte întreagă în jurul unui foc de lemne care se stinge și devine cenușă, dacă a doua zi lipsim de la întâlnirea cu Cel care este «Lumina lumii». Să păstrăm obiceiurile frumoase, dar să nu pierdem esența mântuirii noastre! Adevărata bucurie a sărbătorii începe abia atunci când, după ce s-a stins focul, se aprind lumânările în biserică și auzim chemarea preotului: «Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, apropiați-vă!»

Vă așteptăm pe toți la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, ca să-l cinstim cu adevărat pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie!”

Între secularizare și credință

Mesajul preotului aduce în discuție o tensiune tot mai vizibilă în mediul rural românesc: prăpastia dintre spectacolul lumesc, întreținut de administrațiile locale pentru capital politic, și viața liturgică a parohiilor. Rămâne de văzut dacă apelul la cumpătare și la participarea la Sfânta Liturghie va reuși să readucă echilibrul în satele argeșene la următoarele ediții ale sărbătorii.

O analiză de specialitate realizată de portalul de știri Regatul Argeșului scoate la iveală o realitate ieșită din comun pentru piața turistică: în plin val de scumpiri la utilități, alimente și servicii, tarifele pachetelor de Crăciun și Revelion Valea Argeșului rămân la fel ca anul trecut, ba chiar, în anumite cazuri, înregistrează scăderi raportat la pachetele extinse. Această „înghețare” a prețurilor nu este însă o veste bună, ci certificatul de neputință al unei administrații județene neimplicate, care a lăsat turismul argeșean să piardă bătălia de iarnă în fața altor regiuni din țară.

Analiza Regatul Argeșului: Prețurile îngheață în plină inflație

Conform datelor centralizate de portalul Regatul Argeșului, care a comparat pachetele pentru Crăciun și Revelion (sezonul 2025/2026 vs. 2026/2027) la marile repere turistice din nordul județului — Hotel Posada Vidraru, Hotel Valea cu Pești, Hotel Piscul Negru și Complex Turistic Casa Lăzăroiu —, operatorii economici au refuzat să mai crească tarifele.

Dacă în majoritatea stațiunilor montane din țară prețurile au crescut automat de la un an la altul, în Argeș taboul tarifar arată astfel:

• Sărbătorile de Crăciun: Un pachet de 3 nopți se menține în intervalul 1.150 – 1.500 RON / persoană la unitățile de 3 stele și pensiuni (Casa Lăzăroiu, Piscul Negru) și ajunge la 1.650 – 2.300 RON / persoană la unitățile de 4 stele cu spa (Posada Vidraru, Valea cu Pești).
• Revelion 2026/2027: Pachetele variază între 1.800 – 2.400 RON / persoană la pensiuni și 2.650 – 3.400 RON / persoană la complexurile hoteliere mari.
• Paradoxul nopților gratuite: Prin introducerea promotiilor de tipul „4 nopți la preț de 3”, prețul mediu pe noaptea de cazare efectivă a scăzut în unele cazuri față de sezonul precedent, o măsură de reducere mascată a tarifului pentru a menține gradul de ocupare.

Semnalul de alarmă al pieței: „Prețurile nu au crescut pentru că nu avem ce să le oferim”

Declarația oferită în exclusivitate de unul dintre managerii de hotel de pe Transfăgărășan confirmă diagnosticul dur pus de jurnaliștii de la Regatul Argeșului:

„Nu am majorat tarifele pentru că e o situație arhicunoscută pe aici. Ce să facă un turist 3 zile de Crăciun sau Revelion pe un Transfăgărășan care oricum va fi închis? În plus, turiștii preferă tradițiile promovate intens de cei din Maramureș sau Bucovina”, a mărturisit managerul.

Comentariu REGATUL ARGEȘULUI: Turismul argeșean, victima proastei administrări și a nepăsării decidenților

Faptul că un sector economic este obligat să își congeleze sau să își diminueze tarifele în plin val inflaționist reprezintă o situație extrem de rară în turismul de iarnă. Din păcate, această decizie disperată a mediului privat arată clar că turismul în Argeș a pierdut din valoare, din atractivitate și din competitivitate din cauza proastei administrări și a lipsei totale de implicare a celor aflați la pârghiile de decizie.

În timp ce județe precum Brașov, Prahova, Suceava sau Maramureș investesc agresiv în infrastructură de agrement, domenii schiabile, promovare națională și pachete culturale integrate, Argeșul a rămas încremenit în proiect:

1. Transfăgărășanul, blocat administrativ pe timp de iarnă: În loc să se caute soluții tehnice și infrastructură de agrement alternativă pentru sezonul rece, închiderea drumului la altitudine înseamnă decesul turismului de iarnă pe acest tronson.
2. Zero investiții publice în agrementul de iarnă: Consiliul Județean și autoritățile locale nu au fost capabile să dezvolte pârghii de atracție secundare — domenii schiabile moderne, piste de bob, trasee montane amenajate sau un calendar coerent de evenimente de iarnă.
3. Eșecul promovării brandului local: Tradițiile argeșene de iarnă, deși extrem de bogate, sunt lăsate în umbră din cauza lipsei unor strategii profesioniste de marketing turistic județean, în timp ce Bucovina și Maramureșul acaparează tot segmentul de vizitatori dornici de autenticitate.

Concluzie

Investitorii privați de pe Valea Argeșului care au ridicat hoteluri de 4 stele cu spa, piscină și servicii impecabile încearcă astăzi să salveze ce se mai poate, platind din propriul buzunar nota de plată a neimplicării administrative. Fără un masterplan turistic județean real și fără investiții publice convingătoare, Argeșul riscă să rămână definitiv o simplă zonă de tranzit pe timp de vară, pierzând de la an la an bătălia financiară a turismului de sărbători