Numărul dronelor care ajung pe teriroriul României este tot mai mare. Joi dimineață, o dronă a fost filmată de turiști plutind pe apă în apropierea unui dig din Costinești. O dronă a fost observată, joi dimineață, în apropierea țărmului, în zona Tineretului din Costinești, la aproximativ 15 metri de stabilopozi.

„Conform procedurilor au intervenit IPJ, SRI, Garda de Coastă, ISU și IJJ, fiecare pe competențele specifice. Până la ora asta pot confirma că este un obiect zburător fără pilot, ce urmează a fi evaluat de structurile abilitate. Mulțumesc!”, a transmis Prefectura Constanța.

Citește și: Cinci drone detectate de radare MApN în apropiere României. Două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol, autoritățile sunt în alertă

Unul dintre salvamarii implicați în intervenția de la Costinești a relatat pentru ZIUA de Constanța că incidentul a fost semnalat în jurul orei 8:00, la începutul programului salvamarilor. Aceștia au fost alertați de angajați ai firmei Van Nord, care lucrează în zona digurilor și desfășoară lucrări de înnisipare a plajei.

„Am fost anunțați că o dronă este în apropiere, înspre mal. Între timp, drona s-a îndreptat către digul alăturat de acolo”, a povestit salvamarul.

În scurt timp, salvamarii au decis evacuarea plajei și le-au cerut turiștilor să păstreze distanța.

„În câteva minute am evacuat toată plaja. Am ordonat tuturor turiștilor să nu mai intre pe plajă, să țină distanța de 500 de metri de plajă”, a explicat acesta.

Salvamarul spune că atât ei, cât și alte persoane au apelat numărul de urgență 112. Până la sosirea polițiștilor, salvamarii au menținut zona liberă.

Primul oraș din România care a rămas fără apă din cauza secetei de pe Dunăre. Autoritățile din Galați informează că timp de 24 de ore, jumătate din oraș nu va avea apă.

Orașul din România care rămâne fără apă potabilă din cauza nivelului scăzut al Dunării

Autoritățile locale au explicat că operatorul trebuie să conecteze instalația de captare a apei din Dunăre la o sursă de apă de adâncime. Potrivit specialiștilor, priza Dunării nu mai face față nevoilor orașului din cauza secetei care a redus nivelul apei la minime istorice.

”Este o intervenție absolut necesară acum, pentru a proteja continuitatea alimentării cu apă a municipiului Galați într-un moment în care condițiile Dunării impun acțiune și prevenție.

Oprirea Stației de Tratare și Pompare Uzina de Apă a dus la sistarea alimentării cu apă potabilă a jumătate din oraș, cea care primea apa exclusiv de la priza de apă a Dunării”, a transmis operatorul de apă, potrivit  Antena3. 

Citește și A început oficial deconectarea Centralei de la Cernavodă de la Sistemul Energetic Național. De unde va face România rost de energia necesară până la repunerea în funcțiune a centralei

Potrivit celor mai recente date, Dunărea are la Galați 18 centimetri, cu doar un centimetru peste cota istorică a zilei, de 17 centimetri.

Probleme cu apa sunt și în alte localități. Cele mai afectate sunt în Alba, Neamț și Bihor. De asemenea, situația este critică și în nord-estul țării. În județul Iași sunt afectate șase localități, iar în Vaslui opt.

Restricții sunt și în alte 96 de localități, care nu au sisteme centralizate sau dispun doar parțial de acestea, și unde rezerva de apă a fost afectată de seceta prelungită. Cele mai multe sunt în Botoșani și Neamț.

Citește și Bușoi: România va importa ”în principal din Bulgaria” energia necesară după închiderea centralei de la Cernavodă

Analiza privind ROBOR a fost realizată de un grup de economiști, majoritatea din Banca Națională a României (BNR), coordonat de academicianul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.

Experții au luat la rând, cu această ocazie, principalele mituri și erori vehiculate despre ROBOR, pe care le demolează cu argumente și explicații.

ROBOR – dobânda la care băncile sunt dispuse să se împrumute între ele – este importantă pentru clienții acestora din două perspective: cea a debitorilor cu credite cu dobândă variabilă luate înainte de aprilie 2009 (când ROBOR a fost înlocuit cu IRCC în calculul dobânzii variabile) și cea a deponenților bancari, care primesc dobânzi stabilite inclusiv în funcție de ROBOR, notează economica.net.

Iată, mai jos, principalele șase mituri despre ROBOR, demolate de experți în analiza menționată.

1.O primă confuzie este de a considera că băncile cotează fictiv dobânzi mai mari la scadențele mai lungi (pe care n-ar fi obligate să le execute) și că, de fapt, nivelul relevant al ratei ROBOR este cel de la scadențele scurte (până într-o săptămână), deoarece aici au loc cele mai multe tranzacții efective. De aici, acuza că băncile ar cota „prea sus” nivelul dobânzii ROBOR la 3 luni, folosită ca reper în majoritatea contactelor de creditare cu publicul.

În această discuție, sunt omise două elemente importante:
(a) România este unul din cele doar trei state europene (alături de Polonia și Ungaria) unde cotațiile de dobânzi sunt ferme, băncile fiind obligate, conform metodologiei de calcul ROBID și ROBOR, să efectueze tranzacții la dobânzile pe care le-au cotat, dacă se găsește o contrapartidă/o bancă dispusă să intre în acea tranzacție. În toate celelalte țări, cotațiile sunt doar indicative, adică neobligatorii. Repetăm, nu este și cazul României. (b) Faptul că în unele zile nu se înregistrează în România nici o tranzacție pe scadențele lungi (1 lună, 3 luni, 6 luni, 12 luni) nu înseamnă altceva decât că nu s-au găsit contrapartide/bănci dispuse să intre în respectivele tranzacții.

Dacă s-ar fi găsit, ele (tranzacțiile) ar fi trebuit executate conform cotațiilor ferme. Astfel, o confuzie vehiculată în presă a fost aceea de a compara ratele ROBOR la scadențe scurte – la care, de regulă, există tranzacții – cu ratele ROBOR cotate dar neexecutate la scadențe mai lungi. Dar asta nu înseamnă că acestea din urmă ar fi fictive. De altfel, analiza Consiliului Concurenței se bazează în mod implicit pe această confuzie, deoarece atunci când calculează valoarea unui ipotetic prejudiciu, pornește de la calculul diferenței dintre ROBOR la 3 luni (cotate și neexecutate) și media ponderată a tranzacțiilor interbancare (cotate și executate) de la scadențele mai scurte. Ca și când nivelul ROBOR

2.O altă confuzie întreținută de mass media este acea că, pentru fiecare scadență în parte, băncile pot „să împingă” în sus oricât de mult cotația ROBOR, fără ca aceasta să afecteze în vreun fel cotația ROBID, adică dobânda la care sunt dispuse să atragă fonduri de la alte bănci. Procedând astfel – continuă povestea – băncile pot să își maximizeze câștigurile, fără a-și crește costurile.

În realitate, lucrurile nu stau așa. Tocmai pentru a preveni un astfel de comportament speculativ, Regulile privind stabilirea ratelor de referință ROBID și ROBOR prevăd o marjă între nivelul ROBID și ROBOR cotat de bănci pentru fiecare scadență. Astfel, o bancă ce s-ar „lăcomi”, punând o rată înaltă a ROBOR la plasare de fonduri, ar trebui să suporte o rată înaltă a ROBID la atragere de fonduri, așa încât ceea ce ar câștiga într-o parte, ar pierde în partea cealaltă. Marjele maxime între ROBOR și ROBID sunt stabilite prin Reguli la 0,30 puncte procentuale pentru scadențele mai scurte (sub 3 luni), 0,35 puncte procentuale pentru scadența la 3 luni, respectiv la 0,40 puncte procentuale pentru scadențele mai lungi (peste 3 luni). Rezultă de aici că nu există nici un interes din partea băncilor de a supralicita nivelul ratelor ROBOR, pentru niciuna din scadențe.

Citește și EXCLUSIV Cu cât cresc facturile la curent după închiderea Centralei Cernavodă. Sumele pe care le vor plăti românii din toamnă, calcul pentru un apartament cu 2,3 și 4 camere

3.Dacă tocmai am stabilit că ratele ROBOR și ROBID se mișcă în același sens, rezultă că, translatând acest comportament la nivelul relațiilor cu publicul larg, o creștere a ROBOR îi dezavantajează pe clienții bancari care au credite, dar îi avantajează pe clienții bancari care au depozite. Or, Consiliul Concurenței pare să aibă o definiție îngustă a „consumatorilor de servicii bancare”, luând în calcul doar debitorii băncilor, nu și creditorii băncilor (deponenții), care și ei intră în categoria consumatorilor de servicii bancare.
Dar în România numărul deponenților este semnificativ mai mare decât numărul celor împrumutați. Astfel, la sfârșitul anului 2025 existau aproximativ 16,3 milioane deponenți garantați (din care circa 15 milioane deponenți persoane fizice), comparativ cu numai 6,8 milioane credite (din care circa 6,6 milioane credite acordate persoanele fizice). Totodată, valoarea totală a creditelor acordate de sistemul bancar reprezintă doar aproximativ 70 la sută din valoarea totală a depozitelor.

4.Ajungem astfel la miezul problemei: de ce este nevoie ca în jumătatea de oră afectată fixing-ului zilnic de dobânzi, fiecare bancă să vadă cotațiile tuturor celorlalte bănci?

Procesul de descoperire al ratei dobânzii este transparent și deschis tuturor participanților (inclusiv unor terți) pe tot parcursul sesiunii de tranzacționare, deoarece băncile comerciale suferă, fiecare, de o asimetrie informațională: niciuna dintre ele nu cunoaște cu exactitate volumul lichidității din sistem de la un moment dat, având doar estimări individuale mai mult sau mai puțin corecte asupra acestui volum. În lipsa acestui proces de cooperare între bănci, care nu presupune coordonarea deciziilor, pentru o estimare cât mai corectă a nivelului lichidității – și implicit asupra nivelului adecvat al dobânzilor – cotațiile băncilor ar diverge și mai mult, iar riscul de a avea cotate valori extreme ale ROBOR pe fiecare scadență (care să afecteze și media) ar fi mult amplificat. Concluzia importantă este că nu doar concurența dintre bănci este benefică din punct de vedere social, ci și cooperarea dintre ele (atunci când e cazul). Cele două principii – concurența și cooperarea – necesită un balans foarte fin.

5.Procesul descoperirii dobânzilor, evocat mai sus, nu duce la o coluziune între bănci, în sensul că ele nu vor cota aceeași dobândă pentru o anumită scadență. Aceasta deoarece fiecare bancă are propria situație a lichidității din trezorerie: un surplus (de plasat) sau un necesar (de atras) pe care numai ea singură îl cunoaște, ceea ce înseamnă că fiecare își stabilește independent interesul economic de a plasa sau atrage fonduri. De aceea vom vedea relativ rar cotații identice între bănci, pentru o anumită scadență.

6.Metodologia de calcul propusă de Consiliul Concurenței pentru stabilirea cuantumului prezumtivului prejudiciu pornește de la diferența dintre ROBOR la 3 luni și media ponderată a tranzacțiilor interbancare de la o anumită zi Z, extrapolând apoi această diferență pentru toată perioada următoare. Or, este evident că panta curbei randamentelor nu rămâne constantă în timp, ea variind în funcție de o mulțime de factori, de la cei macroeconomici (inflație), la cei monetari (nivelul zilnic al lichidității), la cei specifici băncii (nivelul rezervelor din trezorerie). De aceea, metoda extrapolării unei pante a randamentelor într-un viitor sine die constituie o eroare matematică. Asta pentru a nu mai menționa și alte erori de judecată: considerarea ca fictive a cotațiilor ROBOR la 3 luni (numai pentru că nu s-au executat într-o anumită zi) sau pretenția implicită ca ratele ROBOR la scadențele scurte să fie apropiate (egale?!?) cu ratele ROBOR la scadențele mai lungi. Mai mult decât atât, constatarea că ratele au fost stabilite la un nivel superior poate sta în picioare numai dacă există un nivel „corect” determinat al acestora. În absența unui astfel de reper, afirmația nu poate fundamenta o concluzie valabilă.

Implicația o constituie faptul că nu există vreo metodologie de calcul care să stabilească o valoare „corectă” a prejudiciului (presupunând că ar exista un astfel de prejudiciu). Cu atât mai mult nu există o metodologie de calcul „corectă” opozabilă băncilor de către fiecare debitor în parte, având în vedere că fiecare credit are o altă zi de început, o altă scadență, un alt scoring.

Analiza integrală despre ROBOR poate fi consultată mai jos:

Citește și Schimbări importante pentru clienții ENGIE. Ce se întâmplă cu plata facturilor

După cum deja știi, nu e bine să dai bani la începutul anumitor perioade: în prima zi a săptămânii, în prima zi a lunii sau în prima zi a anului. Dacă e posibil, în aceste zile ideal ar fi să iei bani de undeva. Există credința că așa cum începi săptămâna, luna, anul o vei ține toată perioada. Și cine își dorește să dea bani în neștire?

Citește și: Se schimbă regulile la Eurovision! Ce se va întâmpla din 2027

Și cum ziua de marți e considerată tot început de săptămână, iată că a apărut și credința că nici în această zi nu e bine să dai bani, pentru a nu fi înglodat în datorii pentru tot restul vieții. Dacă vrei, însă, ca banii să tragă la tine, marțea mai bine… ți-ai tăia unghiile. Poate părea bizar, dar bătrânii spun că așa funcționează lucrurile.

Un alt moment în care se zice că nu e bine să dai bani este Boboteaza. În această zi de mare sărbătoare, nu e bine să dai, dar nici să iei bani cu împrumut, existând credința că atragi pagube materiale în casă.

Citește și: Carmen Harra dezvăluie ce urmează pentru România din septembrie: „Transformări uriașe, următorii 10-12 ani să fie marcați de deciziile și schimbările pe care oamenii le vor lua în toamna acestui an”

Acum că ai aflat când nu e bine să dai bani, află și cum să faci ca să îi atragi. Probabil că știi deja că noul an nu trebuie să te prindă cu buzunarele goale. În noaptea de Revelion, ține o monedă sau o bancnotă în buzunar pentru ca în anul care urmează să ai parte de câștiguri materiale semnificative.

CITEȘTE MAI MULTE PE SFATULPARINTILOR.RO.

Mihaela Borcea trece prin clipe dureroase, aceasta anunțând recent decesul tatălui ei, în vârstă de 86 de ani. Într-o postare făcută pe rețelele de socializare, vedeta a scris un text emoționant, mărturisind ce sentimente o încearcă și cât de mult regretă că nu-l mai poate îmbrățișa încă o dată.

Citește și: Mihaela Borcea, dezvăluiri despre afaceri și necazuri: „Viața mea a fost marcată de numeroase încercări”

„Taticul meu drag, astăzi s-a oprit o parte din lumea mea…

Ai fost un luptător, un om puternic, pozitiv , care a trecut prin încercările vieții cu demnitate și cu fruntea sus. La 86 de ani, ai lăsat în urma ta nu doar amintiri, ci o viață întreagă de iubire, sacrificii și lecții pe care le vom purta mereu în suflet.

Nu sunt suficiente cuvintele pentru durerea pe care o simt astăzi. Aș vrea să mai pot să te strâng o dată în brațe, să-ți mai aud glasul și să-ți spun cât de mult te iubesc.

Drum lin către lumină, tăticul meu iubit!
Odihnește-te în pace după toate luptele pe care le-ai dus.

Pentru mine vei rămâne mereu eroul meu, luptătorul meu, tatăl meu iar eu febletea ta.

Te voi iubi până la sfârșitul vieții mele și te voi purta mereu în inima mea.
Dumnezeu să te ierte și să te odihnească în pace !”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook.

În luna ianuarie a acestui an, Mihaela Borcea și-a pierdut și mătușa, cu care avea o relație apropiată.

Citește și:  Cum a început povestea de dragoste dintre Mihaela Borcea şi Sorin Rap. „Pur şi simplu m-am îndrăgostit!”

Preț carburanți 13 august 2026. Potrivit celor mai recente date publicate de peco-online, singurul lanț de benzinării care a scăzut prețurile la benzină și motorină joi dimineață este MOL. Cei mai ieftini carburanți se găsesc, însă, la Petrom.

Preț carburanți 13 august 2026. Cât costă benzina și motorina

În București, cea mai ieftină benzină standard costă joi 9,51 de lei/l, la fel ca în ziua precedentă, și se găsește în benzinăriile Petrom și Socar.

În benzinăriile MOL, un litru de benzină costă joi, 13 august, 9,52 de lei, comparativ cu 9,57 de lei/l. Prețul a scăzut cu 0,05 lei.

La Rompetrol un litru de benzină standard costă 9,55 de lei, față de 9,42 de lei cât era în ziua precedentă. Asta înseamnă că prețul a crescut cu 0,13 lei.

OMV vinde benzina standard cu 9,57 de lei/l, de la 9,42 de lei/l. În schimb, Lukoil menține astăzi prețul de ieri al benzinei la 9,57 de lei/l.

Cea mai ieftină benzină este în Timișoara și costă 9,48 de lei/l, comparativ cu 9,42 de lei/l, prețul de ieri (o creștere de 0,06 lei). În Cluj, Iași și Constanța, benzina se vinde cu 9,51 de lei/l, comparativ cu 9,42 de lei/l, cât era miercuri.

Cât costă motorina în București

Cea mai ieftină motorină din București costă joi 10,67 de lei și se vinde la Petrom și Socar. La Rompetrol, un litru de carburant costă joi 10,73 de lei/l, la fel ca în ziua precedentă.

La OMV, motorina se vinde cu 10,73 de lei/l, la fel ca în benzinăriile MOL. La Lukoil, un litru de carburant se vinde cu 10,78 de lei, la fel ca în ziua precedentă.

Raportat pe orașe, cea mai ieftină motorină este în Timișoara și se vinde cu 10,63 de lei/l, față de 10,53 de prețul de ieri (o creștere de 0,10 lei). În Cluj-Napoca, Iași și Constanța, carburantul costă 10,67 de lei/l, comparativ cu 10,53 de lei/l, cât era în ziua precedentă (o creștere de 0,14 lei), scrie libertatea.ro.