Suma destinată finanțării studiilor universitare în asistență socială pentru angajații primăriilor din mediul rural a crescut la 35.450 de lei pentru fiecare beneficiar, de la 29.300 de lei, a anunțat luni Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).

Finanțarea este acordată angajaților primăriilor din mediul rural care urmează studii universitare în domeniul asistenței sociale, în cadrul proiectului SCI2000, a explicat MMFTSS printr-un comunicat. Astfel, valoarea maximă a sprijinului financiar se majorează de la 29.300 de lei la 35.450 de lei pentru fiecare beneficiar, sumă care acoperă costurile aferente celor trei ani de studii universitare și cheltuielile conexe.

Vezi și Cum afli pe ce dată ieși la pensie, fără drumuri la ghişeu. Soluția găsită de Casa Națională de Pensii Publice

Potrivit instituției, măsura acoperă integral costurile celor trei ani de studii, dar și cheltuielile conexe, în contextul creșterii costurilor educației.

„Decizia vine în contextul creșterii costurilor educației și urmărește ca niciun angajat care dorește să se specializeze pentru a sprijini mai bine oamenii vulnerabili din comunitatea sa să nu renunțe din motive financiare”, a spus Ministerul Muncii.

Finanțarea include taxele de înscriere și școlarizare, taxa pentru examenul de licență, cheltuielile de transport și cazare pentru participarea la cursuri și examene, dar și taxa de înscriere în Colegiul Național al Asistenților Sociali din România, după finalizarea studiilor.

Programul este destinat membrilor echipelor comunitare integrate din unitățile administrativ-teritoriale rurale incluse în proiectul SCI2000. În total, 200 de angajați ai primăriilor vor putea beneficia de această formă de sprijin de la stat pentru dezvoltare profesională.

„Investiția în pregătirea specialiștilor reprezintă una dintre componentele proiectului SCI2000. În multe localități rurale, atribuțiile din domeniul asistenței sociale sunt îndeplinite de angajați care își desfășoară activitatea cu dedicare, dar fără pregătire universitară de specialitate”, a afirmat Ștefania Andreescu, manager de proiect.

Prin finanțarea studiilor, beneficiarii vor dobândi competențele necesare pentru a răspunde mai eficient nevoilor persoanelor vulnerabile, a completat Andreescu:„Prin finanțarea studiilor, aceștia dobândesc competențele necesare pentru a oferi servicii sociale de calitate și pentru a răspunde mai eficient nevoilor copiilor, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități și familiilor aflate în dificultate”.

Proiectul „Furnizare de servicii integrate în comunitățile rurale – facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente și de calitate” (SCI2000) aparține Ministerului Muncii, în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

Inițiativa este finanțată din Fondul Social European Plus, fiind cel mai amplu proiect de incluziune socială derulat la nivelul Uniunii Europene. SCI2000 are ca obiectiv dezvoltarea serviciilor comunitare integrate în 2.000 de comune și îmbunătățirea accesului la servicii sociale, medicale și educaționale pentru aproximativ 450.000 de persoane vulnerabile din mediul rural.

Citește și Sindicatul Sanitas cere deblocarea urgentă a angajărilor din Sănătate: „Peste 20.000 de profesioniști din aceste categorii sunt necesari urgent pentru ca spitalele să poată funcționa măcar în regim de avarie”

Românii care vor să afle cu exactitate când se pot pensiona au la dispoziție un instrument online gratuit de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Calculatorul de pensionare permite estimarea rapidă a datei la care poate fi depus dosarul de pensie, în funcție de datele personale și de legislația aflată în vigoare.

Mulți români se apropie de vârsta pensionării fără să știe cu exactitate când îndeplinesc condițiile legale pentru ieșirea la pensie. Deși există o vârstă standard de pensionare, aceasta nu este aceeași pentru toate persoanele, diferențele fiind determinate de anul și luna nașterii, dar și de modificările legislative introduse de-a lungul timpului.

Vezi și CSAT a aprobat mobilizarea pentru 2027. Câți militari și civili vor fi chemați în misiuni externe, România își consolidează rolul pe Flancul Estic al NATO

Pentru a elimina orice neclaritate, CNPP a pus la dispoziție pe site-ul său oficial un calculator online care stabilește momentul estimativ al pensionării. Utilizatorii trebuie să introducă doar câteva informații de bază, în special data nașterii, iar sistemul afișează automat vârsta standard de pensionare; data la care poate fi depus dosarul de pensie și condițiile aplicabile potrivit legislației în vigoare.

Calculatorul ține cont de toate modificările legislative și de calendarul de eșalonare prevăzut de lege, astfel încât utilizatorii nu mai sunt nevoiți să consulte tabele complexe pentru a afla când se pot pensiona.

De la 1 iulie crește vârsta de pensionare pentru femei

Începând cu 1 iulie, procesul de majorare treptată a vârstei de pensionare pentru femei continuă, în cadrul calendarului de aliniere la pragul de 65 de ani.

Noile modificări nu afectează însă toate persoanele în același mod. Vârsta exactă de pensionare diferă în funcție de anul și luna nașterii, ceea ce înseamnă că două persoane născute la câteva luni distanță pot avea date diferite la care să solicite pensie.

În unele cazuri, schimbările legislative pot însemna amânarea pensionării cu câteva luni, în timp ce pentru alte persoane noile reguli erau deja incluse în calendarul de eșalonare. Din acest motiv, verificarea individuală prin intermediul calculatorului CNPP este recomandată.

Potrivit legislației, acordarea pensiei pentru limită de vârstă este condiționată de îndeplinirea a două criterii esențiale: atingerea vârstei standard de pensionare și  realizarea stagiului minim de cotizare în sistemul public de pensii.

Dacă stagiul minim de cotizare nu este complet, simpla atingere a vârstei prevăzute de lege nu este suficientă pentru acordarea pensiei, iar depunerea dosarului poate fi amânată până la îndeplinirea tuturor condițiilor.

Citește și Românii care obțin salariul minim pe economie pierd aproape 1.800 de lei lunar în favoarea statului în 2026

În ședința CSAT s-a stabilit că Armata României va asigura, pentru forţele şi mijloacele care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari şi civili.

Dintre aceştia, 2.786 vor merge la misiuni şi operaţiuni în afara României, 1.801 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forţelor propuse pentru misiuni şi operaţii posibil a fi asumate, potrivit CSAT.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va putea participa în anul 2027 la misiuni şi operaţii cu un efectiv de 2.604 militari şi poliţişti, dintre care 39 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în aşteptare, pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.

Vezi și Anunțul lui Nicușor Dan după ședința CSAT: „Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări ”. Președintele cere Guvernului să găsească soluții în criza de la ROMATSA

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a solicitat suplimentarea contribuţiei la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o iniţiativă strategică vitală pentru garantarea libertăţii de navigaţie şi securităţii economice şi militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027.

Constituirea MCM BLACK SEA în ianuarie 2024, de către România, Turcia şi Bulgaria, este o premieră în istoria recentă a securităţii Mării Negre şi un proiect de importanţă strategică pentru ţara noastră, menit să menţină siguranţa traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecţia infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcţiilor operaţiei de deminare maritimă MCM BLACK SEA, se mai arată în comunicatul CSAT.

De asemenea, în finalul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat situația ROMATSA, ca furnizor unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național.

În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare.

O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie.

Acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL.

În plan intern, blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare.

În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian. De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale”, arată CSAT.

În ședința CSAT au fost prezenți premierul demis Ilie Bolojan, o parte din liderii USR ( Irineu Darău, Radu Miruță, Oana Țoiu), Alexandru Nazare, Cătălin Predoiu – din tabăra anti – Ilie Bolojan, șefii serviciilor secrete – SRI și SIE – Răzvan Ionescu și Gabriel Vlase, directorul general ROMATSA, dar și Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, pus sub acuzare de DNA.

Citește și Șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, vizat și de alte suspiciuni de trafic de influență la angajări în MApN (surse)

Salariul minim pe economie va crește, de la 1 iulie, la 4.325 de lei, însă cu acesta crește și povara fiscală asociată muncii, având în vedere că baza de calcul pentru contribuțiile sociale este direct legată de nivelul salariului brut.

În ciuda faptului că măsura este prezentată ca o ajustare a veniturilor minime, efectul său imediat este că duce la majorarea sumelor colectate la bugetul de stat prin CAS, CASS și impozitul pe venit.

Modificarea salariului minim are un impact serios asupra mai multor lucruri, însă unul semnificativ este asupra costului contribuțiilor voluntare la pensii.

Citește și : Se fac recrutări în Armată. Salariile depășesc 7.000 de lei, care sunt condițiile de recrutare

Astfel, un an de vechime în sistemul public de pensii, achiziționat prin contract de asigurare socială, ajunge la aproape 13.000 de lei, în condițiile actuale de calcul.

Majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei nu reprezintă numai o ajustare a veniturilor din economie, ci și o modificare a bazei de calcul pentru sistemul de taxare a muncii.

Structura din țara noastră este neschimbată: 25% din salariul brut merge către CAS, 10% către CASS, iar pe baza rămasă se aplică un impozit pe venit de 10%.

Astfel, din noul salariu minim brut de 4.325 de lei, 1.081,25 lei merg pentru CAS, 432,50 lei către CASS, iar baza impozabilă ajunge la 2.811,25 de lei.

Asupra acesteia se aplică impozitul pe venit de 10%, ceea ce înseamnă aproximativ 281 de lei, așa că reținerile lunare ajung la aproximativ 1.795-1.800 de lei.

Venitul net rezultat este de aproximativ 2.529 lei pe lună, adică în jur de 58% din salariul brut.

Pentru că 1.081,25 de lei merg lunar către contribuția de asigurări sociale, suma totală pentru un an de stagiu de cotizare ajunge la 12.975 de lei.

Suma reflectă contribuția minimă necesară pentru asigurarea unui an de vechime în sistemul public de pensii prin mecanismul de asigurare voluntară.

Creșterea salariului minim pe economie determină, în multe companii, o reașezare a grilelor salariale, pentru a menține diferențele între nivelurile de salarizare.

Citește și : Cum se calculează prețul coletelor de pe platformele chinezești de la 1 iulie. Cum vor fi afectați clienții de taxe

În România, unde peste 800.000 de angajați sunt plătiți la nivelul salariului minim, impactul cumulat este semnificativ asupra veniturilor din contribuții sociale și impozite.

Creșterea veniturilor din taxarea muncii poate să contribuie la o reducere a presiunii asupra deficitului bugetar, însă efectul final depinde de evoluția simultană a cheltuielilor publice și de dinamica generală a ocupării și a salariilor din economie.

Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că, din cauza caniculei, proba scrisă la disciplina obligatorie a profilului – matematică sau istorie – din cadrul examenului național de Bacalaureat va fi reprogramată.

„Proba scrisă la disciplina obligatorie a profilului (matematică/istorie) – proba Ec) din cadrul examenului național de Bacalaureat, programată în ziua de marți, 30 iunie, va avea loc miercuri, 1 iulie”, anunță Ministerul Educației și Cercetării.

Ordinul de ministru a fost semnat și urmează a fi publicat în Monitorul Oficial.

Pentru a limita impactul asupra desfășurării examenului și asupra planurilor absolvenților, toate celelalte date prevăzute în calendarul examenului național de Bacalaureat rămân nemodificate. Măsura adoptată are caracter punctual și vizează exclusiv proba scrisă la matematică/istorie.

Această decizie are un caracter excepțional și a fost luată având ca prioritate protejarea sănătății elevilor, a profesorilor și a întregului personal implicat în organizarea examenului, precum și pentru asigurarea unor condiții mai bune de examinare, în contextul dat.

Faptul că România este parte din UE ne aduce și posibilitatea de a fi parte din proiecte europene pentru tratarea cancerului. Oncologia românească primește acces la cercetarea de vârf, tehnologii moderne și colaborări internaționale care accelerează prevenția, diagnosticul și tratamentul cancerului. ECHOS, SUNRISE și DynamiCity sunt doar câteva dintre proiectele prin care CNCC conectează țara noastră la rețeaua europeană de excelență și contribuie la dezvoltarea unor servicii oncologice mai moderne și mai bine adaptate pacienților.

Cancerul reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sistemele de sănătate din întreaga lume. Creșterea numărului de cazuri, apariția unor terapii tot mai complexe și necesitatea dezvoltării unor programe eficiente de prevenție au determinat statele europene să colaboreze mai strâns ca niciodată. Astăzi, progresul în oncologie nu mai este rezultatul activității unui singur institut sau al unei singure țări, ci al unor rețele internaționale în care cercetătorii, medicii și organizațiile de sănătate lucrează împreună pentru a găsi soluții la probleme comune.

În acest context, proiectul „Crearea, Operaționalizarea și Dezvoltarea Centrului Național de Competență în domeniul Cancerului (CNCC)” conectează România la unele dintre cele mai importante inițiative europene dedicate prevenirii și controlului cancerului. Participarea la proiectele finanțate prin programul Horizon Europe oferă acces la expertiză internațională, tehnologii moderne și modele inovatoare de organizare a serviciilor medicale, contribuind la dezvoltarea unui sistem oncologic mai performant și mai bine pregătit pentru provocările viitorului.

Oncologia modernă se dezvoltă prin colaborare

Nicio instituție medicală nu poate răspunde singură tuturor provocărilor generate de cancer. Evoluția rapidă a cercetării, apariția noilor tehnologii și dezvoltarea medicinei personalizate impun colaborarea dintre centre de cercetare, spitale, universități și autorități publice din mai multe țări.

Uniunea Europeană a înțeles această nevoie și a lansat, prin programul Horizon Europe, proiecte care încurajează schimbul de cunoștințe și dezvoltarea unor soluții comune pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului.

Participarea României la aceste inițiative permite integrarea cercetării naționale într-o rețea europeană de excelență și facilitează accesul la experiența unor instituții cu tradiție în oncologie.

România în rețeaua europeană de combatere a cancerului

Prin CNCC, România este implicată în proiecte europene care urmăresc nu doar dezvoltarea cercetării, ci și îmbunătățirea modului în care sunt organizate serviciile de sănătate.

Un exemplu este proiectul ECHOS (Establishing Cancer Mission Hubs: beyond Networks and Synergies), care promovează dezvoltarea unor Centre Naționale de Misiune pentru Cancer și consolidarea colaborării dintre spitale, institute de cercetare, autorități publice și organizații de pacienți.

Obiectivul este reducerea diferențelor existente între statele europene și dezvoltarea unor modele comune care să îmbunătățească prevenția, diagnosticul și managementul bolilor oncologice.

Prin participarea la această rețea, România contribuie activ la schimbul de experiență și beneficiază de acces la bune practici validate la nivel european.

Prevenția începe înainte de apariția bolii

O altă direcție importantă promovată prin proiectele Horizon Europe este prevenția.

Inițiativa SUNRISE dezvoltă instrumente digitale și programe educaționale dedicate adolescenților, pornind de la ideea că multe dintre comportamentele care influențează riscul de cancer se formează încă din perioada copilăriei și adolescenței.

Educația pentru sănătate, promovarea unui stil de viață echilibrat și utilizarea tehnologiilor digitale pentru comunicarea cu tinerii reprezintă componente importante ale acestui proiect.

Prin implicarea în astfel de inițiative, România are posibilitatea de a adapta metode moderne de prevenție și de a dezvolta programe educaționale bazate pe experiența acumulată la nivel european.

Mediul în care trăim influențează sănătatea

Proiectul DynamiCity aduce în prim-plan o perspectivă diferită asupra prevenirii cancerului.

Inițiativa promovează dezvoltarea unor orașe mai sănătoase, în care mobilitatea activă, reducerea poluării și amenajarea spațiilor urbane contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

Această abordare demonstrează că prevenția nu depinde exclusiv de sistemul medical, ci și de politicile publice privind mediul, transportul și urbanismul.

Participarea la astfel de proiecte permite României să valorifice experiența europeană și să dezvolte politici integrate care au ca obiectiv creșterea calității vieții și reducerea factorilor de risc pentru cancer.

Beneficii care depășesc perioada proiectelor

Participarea la inițiative europene nu înseamnă doar acces la finanțare.

Cel mai important câștig este dezvoltarea unei culturi a colaborării și transferul de cunoștințe între instituții.

Medicii și cercetătorii români au oportunitatea de a lucra alături de experți internaționali, de a participa la proiecte comune și de a contribui la dezvoltarea unor soluții care vor influența viitorul oncologiei europene.

În același timp, experiența acumulată în cadrul acestor proiecte poate fi utilizată pentru modernizarea serviciilor medicale și pentru dezvoltarea unor politici de sănătate adaptate nevoilor populației din România.

Cercetarea europeană aduce beneficii pacienților

Deși multe dintre rezultatele proiectelor europene sunt vizibile inițial la nivelul cercetării și al politicilor publice, beneficiarii finali sunt pacienții.

Noile modele de prevenție, accesul la expertiză internațională, dezvoltarea infrastructurii digitale și implementarea unor soluții moderne contribuie, în timp, la îmbunătățirea serviciilor medicale și la creșterea calității îngrijirii.

Participarea la proiecte europene accelerează transferul inovației către practica medicală și facilitează implementarea unor standarde comparabile cu cele utilizate în marile centre oncologice din Europa.

România construiește oncologia viitorului

Prin implicarea în proiectele Horizon Europe, Centrul Național de Competență în domeniul Cancerului demonstrează că dezvoltarea oncologiei nu depinde doar de investițiile în infrastructură sau echipamente, ci și de capacitatea de a construi parteneriate solide și de a participa activ la marile inițiative europene.

Aceste colaborări consolidează cercetarea românească, facilitează schimbul de bune practici și creează oportunități pentru dezvoltarea unor servicii medicale moderne, orientate către prevenție, inovație și medicina personalizată.

Viitorul oncologiei se construiește prin colaborare, iar proiectele europene reprezintă unul dintre cele mai importante motoare ale acestei transformări. Prin participarea la inițiative precum ECHOS, SUNRISE și DynamiCity, România își consolidează poziția în rețeaua europeană dedicată combaterii cancerului și are acces la experiența unor centre de excelență care dezvoltă soluțiile medicale ale viitorului.

În cadrul Centrului Național de Competență în domeniul Cancerului, aceste parteneriate contribuie la dezvoltarea cercetării, la modernizarea serviciilor oncologice și la implementarea unor modele inovatoare de prevenție și îngrijire. Pe termen lung, investițiile în colaborarea europeană înseamnă investiții în sănătatea pacienților și în capacitatea sistemului medical românesc de a răspunde tot mai eficient provocărilor generate de cancer.