Preşedintele SUA, Donald Trump, a suspendat o nouă serie de sancţiuni legate de vânzările ruseşti de combustibili fosili, cu câteva zile înainte ca acestea să intre în vigoare în temeiul unui proiect de lege pe care l-a promulgat luna trecută, informează CNN, potrivit news.ro.

Tensiuni tot mai mari între Trump şi Volodimir Zelenski

Suspendarea anunţată vineri printr-un decret prezidenţial survine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre Trump şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar sprijinul acordat de Washington Kievului în războiul care durează de patru ani împotriva vecinului începe să prezinte fisuri, ceea ce adânceşte, în acelaşi timp, îngrijorarea aliaţilor europeni ai Washingtonului.

Casa Albă a exercitat presiuni intense asupra Ucrainei pentru a opri atacurile asupra instalaţiilor petroliere ruseşti, în încercarea de a reduce preţurile petrolului înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din ţară. Ucraina a acceptat pentru scurt timp această cerere, dar a reluat atacurile de atunci – iar Rusia a continuat să bombardeze infrastructura energetică a Ucrainei pe tot parcursul săptămânii.

Sancțiunile amânate

Legislaţia amânată ar fi impus tarife de până la 100% asupra – printre altele – mărfurilor aduse în SUA de la cei cinci mari importatori de ţiţei sau gaze ruseşti, a căror vânzare este esenţială pentru finanţarea maşinii de război a Kremlinului.

„Am înaintat Congresului o certificare conform căreia acordarea unei astfel de derogări în acest moment este în interesul naţional al Statelor Unite”, a declarat Trump în ordinul publicat vineri de Casa Albă.

Acestea au fost incluse în Legea Graham, o lege care poartă numele fostului senator Lindsey Graham, un cunoscut susţinător al unei politici dure faţă de Rusia, care a decedat în luna iulie.

Acordul cu privire la motorină

Trump i-a luat prin surprindere pe liderii europeni săptămâna trecută, când a încheiat un acord care permite exporturile ruseşti de motorină – o mişcare despre care Zelenski a spus că l-a făcut să se simtă trădat.

Acordul a stârnit, de asemenea, reacţii negative din partea ambelor partide politice la nivel naţional, legislatorii avertizând că administraţia Trump încalcă o lege federală menită să „împiedice ca dolarul american să finanţeze războiul brutal al lui Putin împotriva Ucrainei”.

Preşedintele SUA a atribuit creşterea preţurilor la combustibil războiului dintre Ucraina şi Rusia, dorind să distragă atenţia de la războiul său din Iran, care rămâne extrem de nepopular în rândul alegătorilor.

Relaţiile dintre Ucraina şi cel mai important susţinător al său, Statele Unite, au fost, de asemenea, afectate de încetarea aparentă a schimbului de informaţii din partea serviciilor de informaţii americane şi de restricţiile impuse serviciului de internet prin satelit Starlink.

Actorul britanic Jude Law îl va interpreta pe Bill Shankly, fostul antrenor emblematic al echipei Liverpool, într-un serial dedicat influenţei sale asupra clubului şi a oraşului în anii 1960, scrie news.ro.

Jude Law, suporter al echipei Tottenham, va intra în pielea unei legende a clubului Liverpool. Potrivit Deadline, actorul britanic în vârstă de 53 de ani îl va interpreta pe Bill Shankly, antrenorul scoţian care a condus echipa „The Reds” între 1959 şi 1974, într-un serial care va prezenta amprenta pe care acesta a lăsat-o asupra clubului şi asupra oraşului.

Sub conducerea sa, Liverpool a câştigat trei titluri de campioană a Angliei, două Cupe ale Angliei şi o Cupă UEFA, după promovarea în prima ligă.

Serialul, scris de Jack Thorne şi dezvoltat împreună cu clubul, va readuce în prim-plan Liverpoolul anilor 1960. „Este o poveste despre familie şi relaţii, privită prin prisma unui club de fotbal”, a explicat producătorul Tom Werner.

Primele două episoade sunt deja scrise, iar filmările sunt programate să aibă loc la Anfield. Dacă serialul va avea succes, alte sezoane ar putea aborda, de exemplu, tragedia de la Hillsborough din 1989.

Preşedintele american Donald Trump le-a spus vineri susţinătorilor săi despre o presupusă tentativă a sa de a redenumi un ocean cu numele său şi despre un refuz al Google de a accepta ideea, relatează dpa, potrivit Agerpres.

În cadrul unui miting de campanie din statul Georgia, Trump a afirmat că le-a sugerat reprezentanţilor gigantului internetului ca ori Oceanul Atlantic, ori Oceanul Pacific, să fie redenumit „Oceanul Trump”. Potrivit liderului de la Casa Albă, ei au răspuns cu indignare la propunerea sa: „Ne-am săturat. Ajunge. Nu mai facem asta”.

Trump a redenumit deja Golful Mexic „Golful America” printr-un ordin executiv din 2025, iar apoi Lacul Ontario de la frontiera cu Canada, pe care l-a redenumit „Lacul America” în august acest an. Google Maps a adoptat ambele schimbări pentru utilizatorii din SUA.

Trump le-a spus susţinătorilor că a trimis Google o hartă cu numele „Oceanul Trump”, dar reprezentanţii companiei au respins ideea.

„Domnule, uitaţi, acest lucru nu-l putem face. Oceanele sunt diferite. Oceanele acoperă multe, multe ţări. Nu putem să facem asta”, a afirmat Trump că i-ar fi spus reprezentanţii companiei.

Trump a spus că doar a glumit, de data asta, dar a adăugat că nu a fost cea mai proastă idee pe care a avut-o.

Nu este clar până acum dacă discuţia cu Google a avut cu adevărat loc, comentează dpa.

Trump a sugerat în mod repetat că ar vrea să redenumească un ocean. De asemenea, el a avansat ideea că Strâmtoarea Ormuz ar trebui redenumită „Strâmtoarea Trump”, aparent într-o tentativă de a provoca Iranul, cu care SUA sunt în război.

Tribunalul București a motivat decizia de înlocuire a arestului preventiv al fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu cu arestul la domiciliu, în dosarul în care acesta este acuzat de înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat, cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Judecătorul Vlad Andriescu a apreciat că arestarea preventivă este disproporționată în raport cu acuzațiile, având în vedere conduita procesuală a inculpatului, vechimea presupuselor fapte, lipsa violenței și circumstanțele personale ale acestuia. Magistratul a subliniat însă că există în continuare probe care susțin o suspiciune rezonabilă privind comiterea infracțiunilor și că o măsură privativă de libertate rămâne necesară. Hotărârea nu este definitivă, fiind contestată de DIICOT.

Motivarea încheierii pronunțate la 13 octombrie 2026 a fost făcută publică vineri, 16 octombrie, și prezintă argumentele pentru care judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul București a considerat că fostul candidat la Președinția României poate fi cercetat în arest la domiciliu, fără ca această măsură să afecteze desfășurarea anchetei penale.

Instanța a analizat atât gravitatea acuzațiilor formulate de procurori, cât și riscul de sustragere de la urmărirea penală, comportamentul anterior al inculpatului, probele deja administrate și necesitatea menținerii unei măsuri preventive proporționale.

Judecătorul recunoaște existența probelor și gravitatea acuzațiilor

În motivare, magistratul Vlad Andriescu arată că înlocuirea unei măsuri preventive cu una mai ușoară se poate dispune, potrivit articolului 242 alineatul (2) din Codul de procedură penală, atunci când noua măsură este suficientă pentru atingerea scopurilor prevăzute de lege.

Acestea sunt asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau judecată și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni.

Judecătorul precizează că schimbarea măsurii preventive nu înseamnă că acuzațiile procurorilor ar fi lipsite de fundament.

Instanța constată că în dosar continuă să existe probe care susțin suspiciunea rezonabilă privind presupusa implicare a lui Georgescu în infracțiunile cercetate. În această privință, magistratul face trimitere la materialul probator prezentat de DIICOT și analizat anterior de Tribunalul București, la 22 septembrie, respectiv de Curtea de Apel București, la 29 septembrie.

Totodată, judecătorul admite că privarea de libertate este în continuare necesară pentru înlăturarea pericolului pentru ordinea publică reținut la momentul arestării preventive.

Diferența, în aprecierea sa, constă în intensitatea măsurii necesare. Arestul la domiciliu ar putea asigura protejarea intereselor procesului penal fără continuarea detenției într-un centru de arest.

Ancheta a continuat în condiții normale și fără ca Georgescu să fie arestat

Unul dintre argumentele analizate de instanță privește modul în care s-a desfășurat urmărirea penală. Judecătorul constată că dosarul a evoluat într-un ritm corespunzător complexității acuzațiilor, fiind necesare inclusiv activități de cooperare judiciară internațională.

În cauză au fost efectuate comisii rogatorii în străinătate, a fost întocmit un raport de constatare privind traseul banilor și au fost administrate numeroase alte mijloace de probă.

Printre acestea se numără audierile martorilor și părților, procesele-verbale de investigație, interceptările și înregistrările ambientale, supravegherea comunicațiilor telefonice și electronice, precum și perchezițiile informatice.

Magistratul observă că administrarea probelor s-a desfășurat în condiții corespunzătoare atât înainte de arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, cât și ulterior.

Această împrejurare a fost luată în considerare pentru evaluarea necesității continuării arestării preventive. Instanța nu identifică în conduita procesuală anterioară a inculpatului elemente care să impună, prin ele însele, menținerea celei mai severe măsuri preventive.

Argumentul principal: Georgescu putea să fugă din România, dar nu a făcut-o

Un spațiu important din motivare este rezervat evaluării riscului ca fostul candidat la alegerile prezidențiale să se sustragă urmăririi penale.

Judecătorul arată că Georgescu este implicat și în alte cauze penale, aflate pe rolul unor instanțe de grade diferite, dar că în acestea nu mai existau măsuri preventive în vigoare.

În consecință, fostul candidat la Președinție s-a aflat timp de câteva luni în libertate deplină, fără restricții procesuale care să îl împiedice să părăsească România.

Magistratul consideră relevant că Georgescu nu a profitat de această situație pentru a se sustrage procedurilor judiciare. Dimpotrivă, acesta a efectuat deplasări în străinătate, dar a revenit în România și a răspuns solicitărilor autorităților.

Instanța mai subliniază că nu există date potrivit cărora Georgescu ar fi încălcat anterior obligațiile impuse prin controlul judiciar ori ar fi refuzat să se prezinte la chemările organelor judiciare.

În aprecierea judecătorului, acest comportament reprezintă un indiciu favorabil privind conduita sa procesuală viitoare și permite concluzia că riscul de sustragere poate fi gestionat printr-o măsură mai puțin severă decât arestul preventiv.

Faptele sunt vechi de aproape cinci ani și nu au implicat violență

Un alt argument important îl reprezintă natura acuzațiilor. Judecătorul observă că fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat pentru presupuse infracțiuni de natură economică, care nu au presupus folosirea violenței.

Magistratul nu contestă gravitatea faptelor sau importanța valorilor sociale protejate prin normele penale, dar consideră că natura infracțiunilor trebuie analizată în cadrul evaluării proporționalității măsurii preventive.

În această analiză, instanța ține cont și de perioada în care ar fi fost săvârșite faptele. Conform acuzațiilor DIICOT prezentate în motivare, presupusa activitate infracțională ar fi avut loc la 22 și 28 decembrie 2021, respectiv 20 ianuarie 2022.

Judecătorul amintește că persoana vătămată, omul de afaceri Răzvan Leu, a sesizat autoritățile în iulie 2022 și mai 2024, plângerile fiind ulterior reunite în dosarul instrumentat de DIICOT.

Instanța observă că nu rezultă din materialul de urmărire penală că Georgescu ar fi comis ori ar fi pregătit săvârșirea unor fapte asemănătoare după depunerea sesizărilor.

În consecință, magistratul consideră că vechimea presupuselor infracțiuni, absența unor indicii privind repetarea unor asemenea fapte și comportamentul procesual al inculpatului trebuie analizate împreună atunci când se stabilește dacă arestul preventiv mai este necesar.

Judecătorul invocă jurisprudența Curții Constituționale: pericolul pentru ordinea publică se poate diminua în timp

Motivarea cuprinde și argumente de drept constituțional privind caracterul excepțional și proporțional al măsurilor preventive.

Judecătorul face referire la Decizia CCR nr. 650 din 11 noiembrie 2014, prin care instanța constituțională a analizat natura juridică a arestului preventiv și a arestului la domiciliu.

Potrivit interpretării invocate, ambele măsuri constituie forme de privare de libertate, chiar dacă diferă prin condițiile concrete de executare și prin intensitatea restricțiilor impuse persoanei cercetate.

Prin urmare, arestul la domiciliu nu reprezintă o măsură lipsită de constrângeri, ci una care afectează semnificativ libertatea individuală și poate satisface, în anumite situații, necesitățile procesului penal.

Magistratul invocă și Decizia CCR nr. 22 din 17 ianuarie 2017, referitoare la modificarea intensității temeiurilor care justifică privarea de libertate odată cu trecerea timpului.

Instanța arată că motivele inițiale ale detenției nu pot justifica automat menținerea acesteia, fiind necesară o evaluare continuă a existenței unor temeiuri concrete.

În această logică, judecătorul apreciază că pericolul pentru ordinea publică nu trebuie considerat invariabil, ci analizat în funcție de circumstanțele actuale ale cauzei.

Instanța aplică aceste principii și în cazul lui Georgescu, ținând cont atât de perioada scursă de la presupusele fapte, cât și de împrejurările anchetei și de comportamentul inculpatului.

Vârsta, familia, lipsa antecedentelor și integrarea socială, considerate circumstanțe favorabile

Magistratul Vlad Andriescu ia în considerare și situația personală a inculpatului. În motivare sunt enumerate mai multe circumstanțe apreciate ca favorabile: Călin Georgescu are 64 de ani, nu are antecedente penale, este integrat în societate, are un domiciliu stabil, este căsătorit, are doi copii minori, potrivit celor consemnate de instanță, și a absolvit studii superioare.

Judecătorul consideră că aceste elemente, coroborate cu istoricul conduitei procesuale, oferă garanții suficiente că desfășurarea anchetei nu va fi afectată prin înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

Magistratul apreciază că restricțiile specifice arestului la domiciliu sunt suficient de puternice pentru a preveni eventuale încercări de sustragere sau de influențare a procesului penal.

Obligații suplimentare: Georgescu trebuie să raporteze periodic din ce mijloace trăiește

Instanța nu s-a limitat la schimbarea locului în care inculpatul urmează să execute măsura privativă de libertate, ci a stabilit și o serie de obligații.

Călin Georgescu va trebui să se prezinte în fața organelor judiciare ori de câte ori este chemat și nu va avea voie să comunice cu persoana vătămată, membrii familiei acesteia, martorii, experții sau ceilalți participanți la comiterea presupusei infracțiuni.

În plus, judecătorul a stabilit o obligație referitoare la situația materială a inculpatului. Având în vedere că una dintre acuzațiile cercetate este înșelăciunea, infracțiune contra patrimoniului, Georgescu va trebui să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență.

Scopul acestei obligații, explică instanța, este evaluarea periodică a situației materiale a inculpatului și monitorizarea conduitei sale viitoare, pentru prevenirea unor eventuale fapte similare.

Supravegherea respectării măsurii va reveni poliției, iar încălcarea cu rea-credință a obligațiilor poate determina înlocuirea arestului la domiciliu cu arestarea preventivă.

Decizia contrazice evaluarea anterioară a Curții de Apel privind riscul de fugă

Hotărârea Tribunalului București vine după ce, la 29 septembrie, Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen.

În motivarea acelei decizii, judecătorii au apreciat că există un risc actual de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a desfășurării procesului.

Unul dintre argumentele decisive privea presupusele pregătiri ale lui Georgescu pentru stabilirea în Italia.

Procurorii prezentaseră inclusiv informații privind identificarea unei locuințe în Toscana și împrejurări legate de un pașaport emis de un pretins Ordin de Malta.

Curtea de Apel a considerat că aceste elemente depășeau simpla intenție de achiziționare a unei locuințe în străinătate și puteau susține existența unui risc de sustragere.

În schimb, în noua motivare, judecătorul Vlad Andriescu acordă o importanță decisivă comportamentului efectiv al inculpatului: faptul că acesta a avut posibilitatea de a părăsi definitiv România, dar a revenit și a continuat să se prezinte în fața autorităților.

De altfel, Vlad Andriescu este același magistrat care, la 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese controlul judiciar, soluție schimbată ulterior de Curtea de Apel București.

Dosarul în care Georgescu este acuzat de un prejudiciu de 1,1 milioane de euro

Ancheta DIICOT vizează o presupusă înșelăciune în care persoană vătămată este omul de afaceri Răzvan Leu.

Potrivit informațiilor prezentate de anchetatori, Georgescu i-ar fi recomandat omului de afaceri să ia legătura cu Ionel Rusen pentru obținerea unei finanțări necesare unor tranzacții cu metale prețioase.

Rusen i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, despre care s-a susținut că reprezenta o instituție bancară din Elveția.

Inițial, operațiunea ar fi presupus obținerea unui credit de șase milioane de euro, pentru care omul de afaceri ar fi trebuit să constituie o garanție de un milion de euro.

Ulterior, finanțarea promisă ar fi fost majorată la 15 milioane de euro, iar persoanei vătămate i s-ar fi cerut încă 100.000 de euro.

Conform anchetatorilor, finanțarea nu s-a realizat, iar suma totală de 1,1 milioane de euro nu ar fi fost restituită. Călin Georgescu respinge acuzațiile, iar în cauză se aplică prezumția de nevinovăție.

Ce urmează după motivarea Tribunalului București

Încheierea din 13 octombrie prevede înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru 30 de zile, însă durata măsurii începe să curgă numai de la rămânerea definitivă a hotărârii.

DIICOT a formulat contestație, astfel că dosarul urmează să fie analizat de Curtea de Apel București.

Până la soluționarea definitivă a contestației, Călin Georgescu rămâne în arest preventiv.

Instanța superioară va decide dacă menține concluzia Tribunalului București potrivit căreia arestul la domiciliu este suficient sau dacă se impune continuarea arestării preventive, așa cum solicită procurorii.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 17 octombrie, sistemele radar au detectat o țintă aeriană care se deplasa pe teritoriul Ucrainei, în direcția graniței cu România. Două avioane de luptă F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole au fost ridicate de la sol, iar populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert.

Potrivit comunicatului transmis de MApN, ținta aeriană a fost identificată la nord de localitatea Plauru, județul Tulcea, în apropierea frontierei româno-ucrainene.

„Sâmbătă, 17 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană ce evolua pe teritoriul Ucrainei, înspre granița cu România, la nord de localitatea Plauru, județul Tulcea”, a transmis ministerul.

Avioane F-18 spaniole, ridicate de la baza Mihail Kogălniceanu

În urma detectării țintei, autoritățile militare au activat procedurile de supraveghere și intervenție aeriană.

Două aeronave F-18 aparținând Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocate în România pentru misiuni NATO, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

„Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, au fost ridicate de la sol de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu”, precizează MApN.

Avioanele spaniole participă la misiunile de Poliție Aeriană Întărită desfășurate sub comandă NATO, pentru asigurarea securității spațiului aerian al României și al flancului estic al Alianței.

Mesaj RO-Alert la ora 01.54. Alerta a durat până la 02.30

În paralel cu măsurile militare, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pentru avertizarea populației din nordul județului Tulcea.

La ora 01.54, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert, prin care locuitorii din zona vizată au fost informați despre potențialul pericol aerian.

„Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 01.54 a fost transmis un mesaj RO-Alert”, se arată în comunicat.

Ministerul Apărării precizează că, în cursul incidentului, nu au fost raportate pătrunderi ale țintei în spațiul aerian al României.

Alerta aeriană a încetat la ora 02.30, la aproximativ 36 de minute după transmiterea mesajului RO-Alert.

Din 20 mai 2027, ora oficială a lumii nu va mai fi ajustată prin adăugarea unor secunde. Decizia a fost luată joi, la Versailles, după ce schimbările în viteza de rotație a Pământului au ridicat posibilitatea ca, pentru prima dată, să fie nevoie să se scadă o secundă din timpul oficial.

Rezoluția a fost adoptată la a 28-a reuniune a conferinței, scrie Euronews. Până acum, din când în când, ceasurile atomice primeau o secundă în plus, ca ora oficială să rămână aliniată cu rotația Pământului.

De ce a existat secunda intercalată

Lumea folosește două moduri de a măsura timpul. UTC se bazează pe ceasuri atomice extrem de precise, în timp ce timpul astronomic depinde de rotația Pământului, care variază ușor. Pentru ca diferența dintre ele să rămână mică, din 1972 au fost adăugate 27 de secunde intercalate, ultima la sfârșitul lui 2016. În acele momente, un minut a durat, excepțional, 61 de secunde.

Pentru oameni, corecțiile trec neobservate. Pentru sistemele informatice, rețelele de telecomunicații, navigația prin satelit și rețelele de energie, care depind de o sincronizare perfectă, ele au provocat însă probleme. Secundele adăugate în trecut au dat peste cap sisteme informatice și servicii online.

Pericolul secundei negative

Pe termen lung, atracția Lunii încetinește rotația Pământului, dar în ultimii ani planeta s-a învârtit uneori puțin mai repede. Din acest motiv, specialiștii au luat în calcul posibilitatea de a scădea pentru prima dată o secundă din ora oficială, în loc să adauge una. Nu se știe cum ar reacționa sistemele informatice la această schimbare, iar situația a fost comparată cu problema informatică din anul 2000.

În 2022, statele membre decideseră deja renunțarea la secunda intercalată până în 2035. Riscul secundei negative a dus la devansarea termenului.

Ce urmează

De acum, diferența dintre UTC și timpul astronomic va putea crește până la 3.600 de secunde, adică o oră. Potrivit Biroului Internațional de Măsuri și Greutăți (BIPM), ar dura peste 3.000 de ani până la o asemenea diferență.

Schimbarea va conta mai ales în astronomie, geodezie și unele aplicații prin satelit, care vor trebui să țină cont separat de decalajul dintre ora ceasului și rotația Pământului. CGPM are 69 de state membre și 34 de state și economii asociate.

Decizia nu are nicio legătură cu trecerea la ora de iarnă. În România, ca în restul Uniunii Europene, ceasurile se dau înapoi cu o oră duminică, 25 octombrie.