Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 17 octombrie, sistemele radar au detectat o țintă aeriană care se deplasa pe teritoriul Ucrainei, în direcția graniței cu România. Două avioane de luptă F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole au fost ridicate de la sol, iar populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert.

Potrivit comunicatului transmis de MApN, ținta aeriană a fost identificată la nord de localitatea Plauru, județul Tulcea, în apropierea frontierei româno-ucrainene.

„Sâmbătă, 17 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană ce evolua pe teritoriul Ucrainei, înspre granița cu România, la nord de localitatea Plauru, județul Tulcea”, a transmis ministerul.

Avioane F-18 spaniole, ridicate de la baza Mihail Kogălniceanu

În urma detectării țintei, autoritățile militare au activat procedurile de supraveghere și intervenție aeriană.

Două aeronave F-18 aparținând Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocate în România pentru misiuni NATO, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.

„Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, au fost ridicate de la sol de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu”, precizează MApN.

Avioanele spaniole participă la misiunile de Poliție Aeriană Întărită desfășurate sub comandă NATO, pentru asigurarea securității spațiului aerian al României și al flancului estic al Alianței.

Mesaj RO-Alert la ora 01.54. Alerta a durat până la 02.30

În paralel cu măsurile militare, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pentru avertizarea populației din nordul județului Tulcea.

La ora 01.54, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert, prin care locuitorii din zona vizată au fost informați despre potențialul pericol aerian.

„Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea instituirii măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 01.54 a fost transmis un mesaj RO-Alert”, se arată în comunicat.

Ministerul Apărării precizează că, în cursul incidentului, nu au fost raportate pătrunderi ale țintei în spațiul aerian al României.

Alerta aeriană a încetat la ora 02.30, la aproximativ 36 de minute după transmiterea mesajului RO-Alert.

Fantomele continuă să stârnească fascinație și teamă, mai ales în preajma Halloweenului. O apariție misterioasă, o răcoare inexplicabilă sau senzația că cineva se află în spatele nostru pot fi interpretate drept semne ale unei prezențe supranaturale. Oamenii de știință încearcă însă să găsească explicații pentru aceste experiențe, iar un studiu recent a scos la iveală asemănări surprinzătoare între persoane din categorii foarte diferite.

Percepția unei prezențe care nu poate fi văzută sau auzită în mod direct este cunoscută în literatura de specialitate drept „prezență simțită”. Fenomenul a fost studiat de psihologi și neurologi, care încearcă să înțeleagă de ce unii oameni au impresia că se află în apropierea unei persoane invizibile.

Deși relatările despre astfel de experiențe sunt numeroase, nu există dovezi științifice care să confirme că ele ar avea o origine supranaturală. Cercetătorii iau în calcul mai multe explicații, de la efectele doliului și halucinațiile care pot apărea în apropierea somnului până la anumite tulburări neurologice sau psihice, aflăm din Popular Mechanics.

Trei grupuri diferite, experiențe asemănătoare

Pentru a înțelege mai bine fenomenul, o echipă de cercetători a comparat experiențele a trei grupuri de persoane: oameni care auzeau voci sau aveau diagnostice psihiatrice ori neurologice, persoane implicate în practici spirituale și sportivi care practicau activități de anduranță sau extreme.

Primul grup a inclus persoane care se identificau drept „auzitori de voci” sau care fuseseră diagnosticate cu afecțiuni precum schizofrenia. În al doilea grup s-au aflat persoane recrutate prin intermediul organizațiilor spirituale. Majoritatea nu aveau diagnostice clinice, însă unele au relatat experiențe precum clarviziunea, perceperea unor senzații inexplicabile sau auzirea unor voci fără o sursă identificabilă.

Al treilea grup a fost format din sportivi care participau la competiții de anduranță sau activități extreme, uneori în condiții de izolare. Doar câțiva dintre aceștia aveau diagnostice psihiatrice.

Participanții au completat chestionare online în care au descris modul în care au perceput aceste prezențe și împrejurările în care au avut experiențele respective.

„Cercetările care compară aceste fenomene rămân rare”, au remarcat autorii studiului publicat în revista Psychological Medicine. Potrivit acestora, compararea experiențelor din contexte diferite ar putea ajuta la identificarea mecanismelor comune și a celor specifice fiecărui grup.

Cum descriu oamenii întâlnirile cu presupusele fantome

Răspunsurile participanților au scos la iveală asemănări surprinzătoare. Aproximativ jumătate dintre persoanele intervievate au descris prezența ca fiind umană. Totodată, mulți au spus că au perceput-o prin atingere sau auz, iar aceasta părea să se afle în apropiere ori chiar în spatele lor.

Unele persoane au asociat prezențele cu entități angelice sau demonice, în timp ce altele au crezut că este vorba despre persoane dragi care au murit. Intensitatea experiențelor a variat considerabil, de la simpla senzație că cineva stă în spatele lor și le privește până la o stare de teroare, însoțită de convingerea că prezența respectivă le-ar putea face rău.

Unele relatări au fost deosebit de neobișnuite. O participantă a descris apariția unei tinere femei eterice, despre care simțea că avea o legătură profundă cu ea. Experiența ar fi fost însoțită de emoții, cuvinte și imagini pe care femeia le percepea ca venind din exterior. Apariția părea să se suprapună peste încăperea în care se afla.

Un alt caz a implicat o sportivă de anduranță care era pe punctul de a ceda din cauza hipotermiei, în timpul unei curse. Femeia a povestit că a văzut o lumină puternică și inexplicabilă în fața sa. A continuat cursa și a terminat-o, fiind convinsă că, fără acea lumină, ar fi putut muri.

Alți participanți au descris o senzație greu de explicat, ca și cum ar fi existat cineva în apropiere, dar prezența dispărea de fiecare dată când încercau să o vadă sau să o audă. Experiența era însoțită de o impresie bruscă și de o teamă crescândă, fără să existe un stimul evident care să le confirme percepția.

Ce ar putea provoca senzația unei prezențe invizibile

Studiul a arătat că senzația unei prezențe apărea frecvent la persoanele predispuse la halucinații și era adesea asociată cu paranoia. Cu toate acestea, experiențele nu erau identice în toate cele trei grupuri.

Persoanele care auzeau voci au descris cele mai bogate detalii senzoriale, inclusiv senzații tactile și schimbări resimțite la nivelul propriului corp.

În cazul persoanelor implicate în practici spirituale, astfel de experiențe apăreau mai ales în timpul meditației sau atunci când încercau să intre în contact cu ceea ce considerau a fi lumea spiritelor.

Cercetătorii au pus această observație în legătură cu fenomenul numit „absorbție”, prin care o persoană se cufundă profund în imagini și experiențe mentale, care nu au neapărat o bază în realitatea exterioară.

Un alt element comun tuturor grupurilor a fost apariția unor experiențe în apropierea momentului adormirii sau trezirii. Acestea sunt cunoscute drept halucinații hipnagogice sau hipnopompice și pot include senzația unei prezențe, imagini vii ori sunete care par reale.

Oamenii de știință nu au încă un răspuns definitiv

Deși comparația dintre cele trei grupuri a evidențiat tipare comune, cercetătorii nu au reușit să stabilească o cauză unică pentru senzația unei prezențe invizibile.

Rezultatele sugerează că experiențele pot apărea în contexte foarte diferite și că ar putea implica mecanisme psihologice și neurologice comune. Totuși, studiul nu demonstrează existența fantomelor și nici nu explică pe deplin de ce unele persoane au astfel de percepții.

Autorii consideră că sunt necesare cercetări suplimentare, în special în cazul experiențelor în care prezența pare reală, dar nu are caracteristici clare care să poată fi percepute prin simțuri.

„Posibila existență a altor tipuri de prezențe iluzorii necesită investigații suplimentare”, au concluzionat cercetătorii.

Deocamdată, știința poate descrie experiențele și poate identifica unele dintre situațiile în care apar, dar nu are o explicație definitivă pentru toate relatările. Iar asemănările dintre poveștile unor oameni atât de diferiți arată că fenomenul merită studiat în continuare, chiar dacă misterul fantomelor rămâne nerezolvat.

Un studiu realizat în China, pe mai mult de 5.000 de persoane cu vârste de cel puțin 80 de ani, arată că femeile care consumă carne au avut șanse mai mari să ajungă la 100 de ani decât cele vegetariene.

Există însă o nuanță importantă: diferența a fost observată în special în cazul femeilor subponderale, în timp ce vegetarienele care consumau pește, lactate sau ouă au avut șanse similare de a deveni centenare cu cele care mâncau carne, notează Science Alert.

Cercetarea aduce noi informații într-o dezbatere complexă despre alimentație și longevitate, în condițiile în care populația lumii îmbătrânește, iar oamenii de știință încearcă să identifice obiceiurile care favorizează o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Femeile vegetariene subponderale, mai puțin predispuse să ajungă la 100 de ani

Cercetătorii au analizat datele a 5.203 de persoane cu vârste de peste 80 de ani, dintre care 1.459 erau centenari, iar 3.744 aveau între 80 și 90 de ani. Informațiile provin din Sondajul longitudinal chinezesc privind longevitatea sănătoasă, unul dintre cele mai ample studii dedicate adulților în vârstă.

Echipa, formată din cercetători de la Universitatea Fudan, Centrul Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Universitatea Jiao Tong din Shanghai, a constatat că femeile care consumau carne aveau o probabilitate mai mare de a ajunge la 100 de ani decât cele care urmau o dietă vegetariană.

În cazul bărbaților, nu a fost identificată o asociere semnificativă între vegetarianism și atingerea vârstei de 100 de ani.

Rezultatele au evidențiat însă un aspect esențial: diferența dintre femeile care consumau carne și cele vegetariene a fost observată în special în rândul participantelor subponderale.

Potrivit autorilor, consumul zilnic de carne a fost asociat cu o probabilitate cu 44% mai mare de a ajunge la 100 de ani în acest grup, comparativ cu femeile care urmau o dietă vegetariană. Asocierea nu a fost identificată în cazul persoanelor cu greutate normală sau supraponderale.

În plus, vegetarienele care consumau pește, lactate sau ouă aveau șanse similare de a deveni centenare cu femeile care mâncau carne.

De ce contează greutatea corporală la vârste înaintate

Cercetătorii au constatat că indicele de masă corporală (IMC) explica parțial legătura dintre vegetarianism și probabilitatea mai redusă de a ajunge la 100 de ani.

La vârste înaintate, riscul de subponderalitate crește, iar menținerea unei greutăți adecvate și asigurarea unui aport suficient de calorii și nutrienți pot deveni deosebit de importante.

Autorii consideră că rolul IMC-ului în longevitate trebuie investigat în continuare. Ei amintesc și de așa-numitul „paradox al obezității”, un fenomen observat în unele studii, în care o greutate corporală mai mare pare asociată cu rezultate mai bune pentru sănătate în rândul persoanelor vârstnice, spre deosebire de ceea ce se observă în general la populațiile mai tinere.

Aceste rezultate nu înseamnă însă că persoanele în vârstă ar trebui să urmărească să ia în greutate sau să consume mai multă carne. Studiul identifică asocieri statistice, fără să demonstreze că alimentația a fost cauza directă a longevității.

Ce spun cercetările despre proteine și îmbătrânire

Rezultatele susțin ideea că nevoile nutriționale se pot schimba odată cu înaintarea în vârstă. Asigurarea unui aport adecvat de energie și nutrienți, inclusiv proteine, poate contribui la menținerea masei musculare și la o îmbătrânire sănătoasă.

Totuși, cantitatea optimă de proteine pentru persoanele vârstnice rămâne un subiect de dezbatere științifică. Unele cercetări au asociat dietele vegetariene cu un risc mai mare de fracturi, posibil din cauza unui aport insuficient de proteine și calciu. Alte studii au sugerat că un aport mai redus de proteine ar putea avea beneficii pentru îmbătrânire în anumite condiții biologice.

De asemenea, cercetările privind longevitatea arată că alimentația nu este singurul factor relevant. Activitatea fizică, somnul, mediul și condițiile sociale pot influența sănătatea și durata vieții.

Studiul chinez are și unele limite. Cercetătorii nu au putut stabili cum s-au modificat obiceiurile alimentare ale participanților de-a lungul timpului, întrucât datele au surprins alimentația din ultimii ani. În plus, alegerile alimentare pot fi influențate de starea de sănătate sau de dificultățile de mestecare întâlnite la vârste înaintate.

Carnea roșie și cea procesată, asociate cu riscuri pentru sănătate

Deși noua cercetare evidențiază posibile avantaje ale consumului de carne în anumite categorii de persoane vârstnice, aceasta nu contrazice automat studiile care au asociat dietele vegetariene și cele bazate predominant pe plante cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și obezitate.

Contează și tipul de carne consumat. Carnea roșie și, mai ales, cea procesată au fost asociate cu riscuri mai mari pentru sănătate, motiv pentru care specialiștii recomandă, în general, limitarea consumului acestora.

„Constatările noastre au subliniat importanța unei diete echilibrate, atât din alimente de origine animală, cât și vegetală, pentru o longevitate sănătoasă”, au scris autorii cercetării, care consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru elaborarea unor recomandări alimentare adaptate persoanelor foarte în vârstă.

Concluzia nu este că vegetarienele trăiesc neapărat mai puțin, ci că, la vârste înaintate, greutatea corporală și asigurarea unui aport suficient de nutrienți pot juca un rol important. Cele mai potrivite alegeri alimentare depind de nevoile fiecărei persoane, iar un singur studiu nu poate stabili ce dietă garantează o viață mai lungă.

Cercetarea a fost publicată în The American Journal of Clinical Nutrition.

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), lansează un atac dur la adresa colegului său din Consiliu, procurorul Claudiu Sandu, pe care îl acuză de ipocrizie, inconsecvență și promovarea unui discurs populist împotriva propriului sistem judiciar. Reacția vine după ce Sandu a criticat public demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a obține executarea unor hotărâri judecătorești privind drepturile salariale restante ale magistraților. Ene atrage atenția asupra unei contradicții importante, izvorâte din faptul că procurorul care le reproșează magistraților că solicită plata drepturilor câștigate în instanță are, la rândul său, un proces pentru recalcularea propriilor drepturi salariale.

Schimbul de replici dintre cei doi membri ai CSM are loc după ce ÎCCJ a câștigat definitiv, joi, 15 octombrie, procesul împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind asigurarea fondurilor pentru plata unor drepturi salariale restante, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.

Într-o postare pe Facebook, Alin Ene critică vehement atitudinea lui Claudiu Sandu, care a prezentat demersul instanței supreme drept o încercare de a obține bani de la buget indiferent de consecințele asupra altor categorii sociale.

Judecătorul consideră că asemenea mesaje nu contribuie la rezolvarea problemelor sistemului judiciar, ci alimentează ostilitatea publică împotriva magistraților, inclusiv prin reluarea unor argumente folosite anterior de politicieni în confruntările cu justiția.

Alin Ene reclamă dubla măsură: Sandu critică drepturile salariale ale magistraților, dar ar avea propriul proces pentru salariu

Una dintre cele mai puternice critici formulate de Alin Ene privește discrepanța dintre discursul public al procurorului Claudiu Sandu și conduita sa personală.

Membrul CSM susține că Sandu le cere judecătorilor și procurorilor să dea dovadă de cumpătare în privința recuperării drepturilor salariale, deși el însuși ar fi apelat la justiție pentru recalcularea propriilor venituri.

„Sau poate că s-a atins ieri, când același procuror ținea lecții de cumpătare magistraților care își cer drepturile salariale, spunând că acestea se iau din salariile medicilor și profesorilor, din banii pentru servicii medicale și ajutoare de încălzire a locuinței (oare unde am mai auzit argumentul acesta anul trecut)? Asta în vreme ce chiar el are pe rol un proces de recalculare a drepturilor salariale?”, scrie Alin Ene.

Din perspectiva lui Ene, problema nu este că un magistrat își revendică drepturile pe cale judecătorească, ci faptul că un reprezentant al magistraților critică public exact conduita pe care o practică în interes propriu.

Judecătorul insistă că dificultățile financiare ale statului nu pot transforma executarea hotărârilor judecătorești definitive într-o chestiune lăsată exclusiv la discreția Guvernului.

„Desigur, orice cheltuială publică trebuie analizată cu responsabilitate. Dar între o dezbatere serioasă despre resursele bugetare și prezentarea drepturilor salariale ale magistraților ca o amenințare la adresa medicilor, profesorilor sau pacienților este o diferență fundamentală.

Hotărârile judecătorești definitive nu devin facultative atunci când executarea lor este incomodă bugetar și este dificil de argumentat de ce an de an, în fiecare an, statul constată că nu există resursele necesare pentru respectarea acelorași hotărâri judecătorești.

Hotărâri cauzate, în definitiv, de calitatea legilor și modalitatea defectuoasă de punere în aplicare a acestora, ambele fiind în sarcina aceluiași stat”, arată membrul CSM.

Acuzații de populism: „Pune constant paie pe focul urii aprins de politicieni”

Alin Ene consideră deosebit de grav faptul că un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, instituție care are rolul constituțional de garant al independenței justiției, utilizează argumente care pot amplifica ostilitatea societății față de judecători și procurori.

În opinia sa, Claudiu Sandu ajunge să promoveze mesaje asemănătoare celor folosite de politicienii care au atacat sistemul judiciar.

„Ori poate culmea se atinge când același procuror membru CSM deplânge ura societății împotriva magistraților și pierderea încrederii publice în justiție, în vreme ce, cu fiecare postare, acesta nu face altceva decât să preia toate temele populiste anti-justiție și să le inflameze, punând constant paie pe focul urii aprins de politicienii ale căror idei se pare că le împărtășește până la ultima virgulă?”, se întreabă judecătorul.

Ene avertizează că asemenea intervenții publice sunt cu atât mai problematice cu cât provin din interiorul organismului responsabil de apărarea independenței sistemului judiciar.

„Cred că este profund dăunător ca un membru CSM să folosească tribuna publică pentru a alimenta, prin mesaje simplificatoare și populiste, ostilitatea publică față de magistrați.

Un asemenea discurs nu contribuie la clarificarea problemelor reale, ci adâncește polarizarea și erodează încrederea în justiție”, afirmă acesta.

Judecătorul pune în discuție inclusiv modul în care membrii CSM înțeleg să respecte mandatul primit din partea colegilor care i-au ales.

„Unii dintre noi încearcă să apere independența justiției și să găsească soluții la problemele reale ale judecătorilor și procurorilor pe care îi reprezintă.

Alții par să fi descoperit că popularitatea pe rețelele sociale poate fi obținută mai ușor prin culpabilizarea propriului sistem și alimentarea ostilității publice față de colegi decât prin asumarea responsabilității de a-i apăra interesele legitime și de a contribui la rezolvarea problemelor sale.

Iar internetul, desigur, suportă orice, în numele popularității”, continuă Alin Ene.

Mesajul se încheie cu un avertisment privind responsabilitatea profesională a reprezentanților magistraților.

„Rămâne însă de datoria fiecăruia dintre noi să se întrebe cât din responsabilitatea funcției și valorile profesiei suntem dispuși să sacrificăm pentru aplauzele publicului.”

O altă contradicție semnalată de Ene: criticile lui Sandu privind imparțialitatea judecătorilor

Judecătorul evocă și o intervenție anterioară a procurorului Claudiu Sandu, în care acesta ar fi pus la îndoială imparțialitatea membrilor Secției pentru judecători a CSM în cadrul unei proceduri disciplinare.

Ene îi reproșează că ar fi criticat public membrii secției înainte de pronunțarea unei soluții, fără să precizeze că el însuși fusese implicat în subiectul materialului jurnalistic invocat.

„Ori săptămâna trecută, când un procuror membru CSM se erija pe Facebook în instanță morală a imparțialității Secției pentru judecători în materie disciplinară, reproșându-i că membrii săi adoptaseră, într-o altă procedură, o hotărâre referitoare la filmul Recorder?

Asta în vreme ce omitea să precizeze că el însuși fusese protagonist al aceluiași film. Un detaliu relevant atunci când pretinzi că evaluezi imparțialitatea altora.

Mai grav, o făcea în timp ce judecata disciplinară era în curs și înainte ca Secția pentru judecători să pronunțe o soluție”, afirmă Ene.

Ce a spus Claudiu Sandu: Magistrații sunt acuzați că vor bani în detrimentul medicilor, profesorilor și pacienților

Reacția lui Alin Ene a fost provocată de o postare a lui Claudiu Sandu intitulată „VREM BANII, INDIFERENT DE CONSECINȚE”, publicată după decizia ÎCCJ.

Procurorul admite că o parte dintre sumele solicitate de magistrați sunt justificate, întrucât provin din erori legislative ale statului român, însă contestă demersul instanței supreme de a obliga Guvernul să asigure resursele necesare plății.

Sandu susține că Executivul trebuie să aibă libertatea de a decide calendarul achitării obligațiilor în funcție de situația economică și de prioritățile bugetare.

Argumentația sa capătă însă un ton acuzator atunci când contrapune recuperarea drepturilor salariale ale magistraților finanțării serviciilor medicale, salariilor profesorilor și ajutoarelor pentru populație.

„Ce se întâmplă dacă nu mai rămân resurse sau dacă aceste resurse devin insuficiente pentru plata salariilor medicilor sau ale profesorilor, spre exemplu?

Nu contează, magistrații trebuie să își încaseze banii.

Sau dacă România este în dificultate fiscală și are nevoie de resurse pentru servicii de bază, cum ar fi asigurarea agentului termic iarna sau a energiei electrice sau asigurarea unor servicii medicale de urgență?

Nu contează. Cetățenii să stea în frig pentru că magistrații trebuie să își primească banii”, scrie Claudiu Sandu.

Procurorul merge mai departe și invocă inclusiv operațiile de urgență și tratamentele pentru boli grave, sugerând că plata restanțelor salariale ar putea afecta finanțarea acestora.

Într-un alt pasaj, el pune sub semnul întrebării contribuția justiției la societate.

„Eu le spun să se uite în oglindă atunci când sunt revoltați și să își pună următoarea întrebare: cum justificăm noi, în fața cetățeanului plătitor de taxe, plata unui miliard de euro, cu prioritate față de alte cheltuieli bugetare? Ce am mai livrat noi societății în afară de achitări și strămutări?”, afirmă Sandu.

Deși precizează că majoritatea magistraților își îndeplinesc atribuțiile, procurorul folosește în continuare termeni severi, întrebând cum poate fi justificată plata unui miliard de euro într-o perioadă în care firmele se închid și angajații sunt concediați.

El avertizează că demersul ÎCCJ ar putea provoca o creștere a ostilității publice față de magistrați.

ÎCCJ nu a cerut Guvernului să renunțe la finanțarea spitalelor și școlilor

Un element esențial în disputa dintre cei doi membri CSM îl constituie explicațiile oferite chiar de Înalta Curte după pronunțarea hotărârii definitive.

Joi, 15 octombrie, purtătorul de cuvânt al instanței supreme, Victor Alistar, a precizat că statul dispune de mai multe instrumente legale pentru stingerea obligațiilor, inclusiv plata efectivă sau emiterea unor titluri de valoare cu scadență ulterioară.

Potrivit acestuia, stabilirea modalității concrete de plată rămâne în competența Executivului, în timp ce respectarea hotărârii judecătorești reprezintă o obligație juridică.

Această precizare este relevantă în raport cu argumentația lui Claudiu Sandu, pentru că instanța supremă nu a susținut că Executivul trebuie să lase spitalele fără bani ori să renunțe la plata profesorilor, ci că obligațiile statului, odată recunoscute și stabilite definitiv, nu pot fi ignorate.

Mai mult, ÎCCJ a atras atenția că amânările repetate ale plăților generează costuri suplimentare, dobânzile și penalitățile majorând datoriile și împovărând suplimentar bugetul.

În comunicatul transmis după pronunțarea deciziei, instanța supremă a prezentat și date care arată că problema drepturilor salariale câștigate în instanță depășește cu mult sistemul judiciar.

Potrivit ÎCCJ, peste 400.000 de persoane din diferite categorii profesionale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale. Dintre acestea, 171.190 provin din învățământ, 24.171 din sistemul medical și sanitar, iar 6.817 sunt magistrați.

Datele contrazic imaginea unei probleme exclusiv a magistraților și arată că inclusiv profesorii și personalul medical, invocați de Sandu, au fost nevoiți să recurgă la justiție pentru recuperarea unor drepturi.

ÎCCJ a câștigat definitiv procesul cu Guvernul. Hotărârile judecătorești nu sunt opționale

La 15 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor și a menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai.

Prin această decizie, Executivul este obligat să asigure fondurile necesare plății restanțelor salariale scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul.

Hotărârea este definitivă și executorie, iar instanța a stabilit un termen de zece zile pentru îndeplinirea obligațiilor, sub sancțiunea unor penalități.

Anterior, la 7 octombrie, Curtea Constituțională respinsese ca inadmisibilă sesizarea prin care premierul interimar Ilie Bolojan încercase să obțină constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ.

CCR a stabilit că mecanismul conflictului constituțional nu poate fi transformat într-o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești.

Papa Leon al XIV-lea a vorbit vineri la telefon cu Vladimir Putin și i-a cerut un armistițiu pentru orașul Oleșki, din regiunea Herson, ca să poată ajunge alimente și medicamente și să fie evacuați civilii. Este a doua lor convorbire de la începutul pontificatului.

Pontiful și-a exprimat „îngrijorarea pentru gravitatea situației umanitare” din Oleșki, potrivit Sălii de presă a Sfântului Scaun, citată de Il Messaggero. El a cerut ca armistițiul să permită „evacuarea voluntară și sigură a populației civile” și a reafirmat angajamentul Vaticanului pentru dialog și pace.

Papa a vorbit cu Putin de la spitalul Gemelli din Roma, unde este internat după o operație de îndepărtare a unui adenocarcinom pulmonar.

Ce spune Kremlinul

În versiunea Kremlinului, citată de agenția Ria Novosti, Putin a subliniat importanța cooperării ruso-vaticane în promovarea „valorilor spirituale și morale” și în protejarea creștinilor și a lăcașurilor de cult creștine din diferite regiuni ale lumii.

Liderul rus i-a urat Papei „sănătate și grabnică însănătoșire”. Ambele părți și-au exprimat interesul de a continua dialogul dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Romano-Catolică. Comunicatul Kremlinului nu menționează Oleșki.

Orașul unde nu mai ajunge mâncarea

Oleșki se află pe malul stâng al Niprului, vizavi de Herson, și este ocupat de armata rusă din februarie 2022. În iunie 2023, după distrugerea barajului de la Kahovka, cea mai mare parte a orașului a fost inundată.

Din circa 24.000 de locuitori, potrivit autorităților ucrainene, în oraș au mai rămas aproximativ 2.000. Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului a documentat în 2026 cel puțin 29 de civili uciși și 54 de răniți la Oleșki și Hola Prîstan, majoritatea în atacuri cu drone, și a raportat că din 26 mai nu au mai ajuns livrări de alimente. Uniunea Europeană a avertizat la OSCE că dronele și minele împiedică evacuările și că localnicii ar fi fost opriți de forțele ruse să plece.

Precedentele

Papa și Putin au mai vorbit la telefon pe 4 iunie 2025, la mai puțin de o lună de la alegerea lui Robert Francis Prevost. Leon al XIV-lea a oferit Vaticanul ca loc pentru eventuale negocieri de pace între Rusia și Ucraina. În ultimele luni, doi trimiși ai săi au fost la Moscova: la sfârșitul lui august, monseniorul Paul Richard Gallagher, secretarul pentru relațiile cu statele, iar la sfârșitul lui septembrie, cardinalul Matteo Zuppi, trimis pentru chestiuni umanitare.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, propus să își păstreze portofoliul și în viitorul Guvern condus de Luca Niculescu, lansează un avertisment privind situația finanțelor publice și riscurile care amenință România în perioada următoare. Într-o amplă analiză publicată vineri pe Facebook, Nazare susține că echilibrul financiar al țării rămâne extrem de fragil, iar orice nouă cheltuială bugetară fără acoperire riscă să compromită eforturile de reducere a deficitului și să determine retrogradarea ratingului suveran în categoria nerecomandată investițiilor, cunoscută drept „junk”. Ministrul atrage atenția că anul 2027 va aduce presiuni suplimentare asupra bugetului și insistă că România nu își permite o relansare economică bazată pe promisiuni nesustenabile.

Mesajul vine în contextul negocierilor pentru instalarea Guvernului Luca Niculescu, în care PSD urmează să dețină un rol central, și al discuțiilor privind direcția politicilor economice. Viitorul Executiv va trebui să pregătească bugetul pentru 2027, într-un moment în care reducerea deficitului, protejarea ratingului de țară și menținerea investițiilor reprezintă provocări majore.

„După mai mult de un an de consolidare fiscală, într-un context marcat de multiple tensiuni interne și externe, dezbaterea despre economia României și așteptările privind evoluția acesteia trebuie să pornească de la o evaluare realistă a situației în care ne aflăm, a dezechilibrelor pe care trebuie să continuăm să le corectăm și a eforturilor necesare pentru a recâștiga stabilitatea financiară”, afirmă Alexandru Nazare.

Ministrul consideră că actualele dificultăți bugetare sunt consecința unor politici fiscale aplicate de-a lungul mai multor ani.

„Radiografia la zi este una singură: ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță și a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu. Rezultatul: cel mai mare deficit bugetar din UE, o datorie publică ajunsă la cote istorice și costuri tot mai mari pentru finanțarea funcționării statului”, precizează acesta.

Deficitul s-a redus cu aproape 27 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului

Alexandru Nazare prezintă și evoluția principalilor indicatori bugetari, arătând că măsurile de consolidare fiscală au început să producă rezultate, dar avertizează că acestea ar putea fi anulate dacă viitorul Guvern își asumă noi cheltuieli fără surse de finanțare.

„În ultimul an, am făcut pași importanți în corectarea acestui dezechilibru: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele 8 luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni concreți, vorbim despre un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei față de primele 8 luni ale anului trecut”, precizează ministrul Finanțelor.

Acesta subliniază că reducerea deficitului a presupus decizii dificile și controlul cheltuielilor publice.

„Nu sunt doar date statistice – înseamnă dobânzi care consumă resurse pentru educație, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate în fața crizelor și mai puține opțiuni pentru viitorul tuturor. Iar rezultatele au fost obținute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor și a unor măsuri de consolidare asumate și aplicate cu rigoare. Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”, afirmă Nazare.

Datoria publică a ajuns la 1.205 miliarde de lei. Dobânzi de peste 42 de miliarde în opt luni

O altă problemă semnalată de ministrul Finanțelor este creșterea datoriei publice și, mai ales, a costurilor pe care statul le suportă pentru plata dobânzilor.

Potrivit datelor prezentate de Nazare, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a 1.205 miliarde de lei.

În același timp, în primele opt luni ale anului, statul român a plătit dobânzi în valoare de 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025.

„Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB. Sunt resurse importante care nu mai pot fi direcționate către investiții și servicii publice – ci acoperă dobânzile”, explică ministrul.

Obiectivul pentru anul în curs rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB, însă Nazare avertizează că atingerea acestei ținte nu ar însemna rezolvarea problemelor structurale ale finanțelor publice.

„Este un pas necesar, dar nu o victorie: la finalul acestui an, nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%, iar în 2027 va trebui să continuăm eforturile de reducere a deficitului, într-un context marcat de mult mai multe presiuni şi obligații restante decât cele din acest an”, subliniază acesta.

Bugetul pentru 2027, un test pentru noul Guvern. Nazare avertizează asupra promisiunilor fără acoperire

Ministrul Finanțelor consideră că anul 2027 va fi mai dificil din perspectiva constrângerilor bugetare, inclusiv ca urmare a eliminării granturilor din PNRR, invocată în analiza sa.

În paralel, dobânzile la datoria publică, necesarul de finanțare și așteptările sociale vor continua să exercite presiune asupra cheltuielilor statului.

„Bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate. Trebuie construit pe venituri realiste, pe priorități clare și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv. Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor”, afirmă Alexandru Nazare.

Acesta insistă că orice măsură care presupune cheltuieli suplimentare trebuie să fie însoțită de identificarea resurselor necesare.

„Orice nou obiectiv trebuie însoțit de o întrebare simplă: care este sursa de finanțare? Nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depășesc capacitatea reală a bugetului. O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare”, mai spune ministrul.

Avertismentul are o relevanță politică aparte în condițiile în care programul de guvernare depus de Luca Niculescu la Parlament prevede, între altele, indexarea pensiilor începând din 2027, elaborarea unei noi legi a salarizării în sectorul public, un pachet de sprijin pentru persoanele vulnerabile și continuarea unor programe de investiții publice.

Aplicarea acestor măsuri va trebui corelată cu obiectivele de reducere a deficitului, iar identificarea surselor de finanțare reprezintă una dintre provocările viitorului Executiv.

Totodată, PSD a condiționat susținerea Guvernului Niculescu de prezentarea bugetului pentru 2027 până la 1 decembrie și de evitarea unor noi majorări de taxe, potrivit informațiilor publicate de Reuters.

Avertisment privind ratingul de țară: România riscă să intre în categoria „junk”

Una dintre cele mai importante teme abordate de Alexandru Nazare privește încrederea creditorilor externi și riscul unei retrogradări a ratingului suveran.

Ministrul susține că situația actuală a finanțelor publice este suficient de fragilă încât schimbarea direcției politicilor bugetare să provoace consecințe imediate asupra condițiilor de finanțare.

„Menținem azi, cu mult efort şi precauție la Finanțe, alături de ceilalți parteneri instituționali, un echilibru foarte fragil în ceea ce privește păstrarea încrederii creditorilor externi. De aceea, un alt obiectiv esențial astăzi este protejarea ratingului suveran și menținerea României în afara categoriei «junk»”, afirmă ministrul.

Nazare explică și efectele pe care le-ar putea avea pierderea credibilității României în fața piețelor financiare.

„Fără credibilitate, finanțarea devine mai scumpă, investițiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetățenilor şi costurilor zilnice crește. Prima evaluare de rating va fi în ianuarie de la agenția Fitch, dar în cazul unui derapaj semnificativ oricare altă agenție poate repune cu efect imediat ratingul României în discuție prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc”, avertizează acesta.

În prezent, România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. La 31 iulie 2026, Fitch a menținut ratingul suveran la BBB-, cu perspectivă negativă.

Perspectiva negativă indică posibilitatea unei retrogradări, dar nu echivalează cu o decizie deja luată în acest sens. O reducere cu o treaptă a calificativului Fitch ar plasa România în categoria nerecomandată investițiilor.

Agenția a indicat printre principalele vulnerabilități deficitele bugetare persistente, creșterea rapidă a datoriei publice, inflația ridicată și instabilitatea politică.

În septembrie, o analistă Fitch avertiza, într-un interviu acordat Bloomberg, că prelungirea crizei politice și lipsa unui plan fiscal credibil pentru anul următor ar putea pune în pericol menținerea ratingului actual. Următoarea evaluare programată a Fitch este în ianuarie 2027.

România nu este pregătită pentru o relansare fără constrângeri

În analiza sa, Alexandru Nazare insistă că România se află în continuare într-o etapă de stabilizare economică și bugetară, nu într-o perioadă în care autoritățile își pot permite extinderea necondiționată a cheltuielilor.

„România nu se află încă în etapa unei relansări fără constrângeri, ci în etapa stabilizării și a redresării derapajelor”, arată ministrul.

Potrivit acestuia, consolidarea fiscală trebuie să continue printr-un control mai riguros al cheltuielilor, îmbunătățirea colectării veniturilor și prioritizarea investițiilor care susțin productivitatea economiei.

Ministrul atrage atenția că reducerea deficitului nu trebuie să se transforme într-o politică de blocare a investițiilor sau de abandonare a categoriilor vulnerabile.

„Trebuie să continuăm să reducem deficitul fără să creăm blocaje și fără să sacrificăm capacitatea de dezvoltare a țării. Totodată, trebuie să ne putem proteja populația și economia de șocuri. Doar un stat cu finanțe sănătoase poate susține durabil dezvoltarea, dar și salariile, serviciile publice sau categoriile vulnerabile”, precizează Nazare.

El consideră că măsurile de sprijin social trebuie să fie fundamentate financiar și orientate către persoanele care au cea mai mare nevoie de ajutor.

„Sprijinul trebuie să fie bine țintit, eficient și finanțat, nu construit pe promisiuni care produc dezechilibre și ajung, în final, să îi afecteze tocmai pe cei pe care dorim să îi protejăm”, afirmă ministrul Finanțelor.

În ceea ce privește investițiile, Nazare evidențiază creșterea de 19,9% înregistrată în trimestrul al doilea din 2026, apreciind că fondurile europene reprezintă un instrument esențial pentru menținerea activității economice.

„Ajustarea bugetară trebuie să reducă dezechilibrele fără să afecteze tocmai investițiile care susțin productivitatea și redresarea economică”, susține acesta.

Contextul economic rămâne dificil și potrivit prognozelor Comisiei Europene. În estimările publicate în mai 2026, Executivul comunitar anticipa o creștere economică de numai 0,1% pentru România în acest an și de 2,3% în 2027. Comisia estima totodată un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și de 5,8% în 2027, în timp ce datoria publică urma să urce la aproximativ 63% din PIB până anul viitor.

Nazare, propus să rămână ministru al Finanțelor în Guvernul Niculescu

Declarațiile lui Alexandru Nazare vin în ajunul audierilor parlamentare pentru învestirea Cabinetului Luca Niculescu.

Premierul desemnat a depus joi, 15 octombrie, lista miniștrilor și programul de guvernare. Nazare figurează printre miniștrii independenți propuși să își continue activitatea, în timp ce PSD urmează să preia 11 portofolii.

Audierile sunt programate luni, 19 octombrie, și marți, 20 octombrie, iar votul de învestitură în plenul reunit al Parlamentului este stabilit pentru marți, de la ora 14:00.

Luca Niculescu și-a exprimat anterior aprecierea față de activitatea lui Alexandru Nazare, subliniind atât contribuția acestuia la reducerea deficitului, cât și relațiile dezvoltate cu instituțiile financiare internaționale și agențiile de rating.

Alexandru Nazare își încheie analiza cu un avertisment referitor la consecințele politicilor bugetare bazate pe angajamente nesustenabile.

„Disciplina nu înseamnă renunțare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generațiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate.

Dar pentru a avea creștere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, conchide ministrul Finanțelor.