Cartea „Kairos”, a scriitoarei berlineze Jenny Erpenbeck, a câștigat marți seară Premiul Internațional Booker pentru cel mai bun roman tradus în limba engleză, fiind pentru prima dată când premiul a fost acordat unui autor german, potrivit AFP.

Jenny Erpenbeck a castigat Booker PrizeFoto: Ian West / PA Images / Profimedia

Romanul urmărește relația de dragoste distructivă dintre o tânără și un bărbat mai în vârstă în Berlinul de Est din anii 1980, pe fundalul idealismului distrus al fostei Germanii de Est.

„Căderea Zidului Berlinului «este o idee de eliberare», a declarat Jenny Erpenbeck, citată într-un comunicat de presă. „Și ceea ce m-a interesat este că această eliberare nu este singurul lucru care poate fi povestit într-o astfel de carte”, a adăugat ea, „există ani înainte și ani după”.

Înmânat la Tate Modern din Londra, premiul de 50.000 de lire sterline (58.500 de euro) este împărțit între autoare și traducătorul ei, Michael Hofman, primul bărbat care primește această distincție din 2016, când premiul a căpătat forma actuală.

Președinta juriului, Eleanor Watchel, a lăudat „proza luminoasă” în care scriitoarea evocă „complexitatea relației dintre o tânără studentă și un scriitor mai în vârstă, urmărind tensiunile și răsturnările de situație zilnice care le marchează intimitatea”.

Anul trecut, International Booker Prize a fost acordat bulgarului Georgi Gospodinov pentru „Adăpostul timpului”, care îl poartă pe cititor într-o clinică din trecut pentru bolnavi de Alzheimer, invadată de oameni care vor să scape de ororile vieții moderne.

Senatul a adoptat proiectul USR care prevede montarea unor staţii de monitorizare a calităţii aerului lângă depozitele de deşeuri. Acesta vine la pachet cu un set nou de amenzi de la 40.000 la 80.000 lei pentru nerespectarea obligaţiilor.

Senatul a adoptat, marţi, în calitate de prim for sesizat, proiectul USR care prevede montarea de staţii de monitorizare a calităţii aerului lângă depozitele de deşeuri. Datele colectate vor fi disponibile publicului, dar transmise şi către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Conform iniţiativei legislative USR, nerespectarea obligaţiilor de monitorizare a aerului şi publicare a datelor sunt sancţionate cu amendă contravenţională de la 40.000 la 80.000 lei. Camera Deputaţilor este decizională pe propunerea de lege, potrivit News.ro.

„Oamenii ne scriu că trăiesc un coşmar, că nu pot deschide geamul la propria lor casă din cauza mirosului de la gropile de gunoi. Sunt mii de români în această situaţie dramatică. Prin acest proiect de lege, ne propunem să asigurăm dreptul tuturor la un aer curat. Vrem să spunem stop practicilor ilegale care îmbolnăvesc mii de români”, a explicat Diana Buzoianu, iniţiatoare şi vicepreşedintă a comisiei pentru mediu din Camera Deputaţilor, potrivit comunicatului de presă al USR.

Mii de români nu pot deschide fereastra din cauza mirosurilor

La rândul său, Aurel Oprinoiu, care este preşedinte al comisiei pentru mediu din Senat, a susţinut că iniţiativa reprezintă un pas crucial în eforturile noastre de a proteja sănătatea cetăţenilor şi de a conserva mediul înconjurător.

„Monitorizarea calităţii aerului la depozitele de deşeuri ne va permite să intervenim prompt în caz de depăşiri ale limitelor admise şi să prevenim efectele negative asupra sănătăţii şi mediului. Operatorii centrelor de management al deşeurilor trebuie să înţeleagă clar că sănătatea oamenilor care locuiesc în apropiere este prioritară şi că groapa de gunoi nu trebuie nici să creeze disconfort olfactiv şi nici să se transforme în focar de probleme de sănătate. Instalarea staţiilor de monitorizare reprezintă o măsură necesară în combaterea practicilor ilegale din domeniul depozitării deşeurilor, care afectează negativ în mod direct aerul din atmosferă dar şi sănătăţii şi traiului populaţiei din zonele adiacente”, a adăugat Aurel Oprinoiu.

Senatul a adoptat cu 99 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” şi şapte abţineri iniţiativa legislativă depusă de deputata Diana Buzoianu şi senatorul USR Aurel Oprinoiu.