Meseria grea pe care o vânează imigranții în străinătate. Deși este un domeniu greu, în care lucrează de regulă bărbații, Sandra, fosta ingineră, a decis să facă schimbarea vieții ei în speranța că va câștiga mai bine.

Meseria grea pe care o vânează imigranții în străinătate. Povestea Sandrei, o fostă ingineă care s-a făcut șoferiță de tir

Sandra Ruiz avea un job care îi aducea 500 de euro pe lună. Deși era ingineră, banii pe care îi câștiga nu îi ajungeau să ducă un trai decent. Astfel, a decis să se reorienteze și  a schimbat radicat domeniul în care lucra. A ajuns de la inginer la șofer de tir, un job unde salariul net poate ajunge până la 3000 de euro pe lună.

Meseria de șofer de tir este una destul de grea din cauza orelor lungi petrecute la volan, singurătății, oboselii şi a timpului petrecut departe de casă și familie. Cu toate astea, este una dintre cele mai bine plătite meserii, mai ales pentru cei care nu au studii superioare și vor să se angajeze rapid.

În Venezuela, Sandra a lucrat ca ingineră și ajunsese chiar șefa unei stații de cale ferată. Deși era o funcție cu multă responsabilitate, salariul nu era pe măsură. Hiperinflaţia şi deteriorarea economiei au făcut ca salariul ei să ajungă să valoreze echivalentul a doar cinci dolari pe lună, scrie observatornews.ro. 

Citește și Cât se câștigă în aviație în România în 2026. Salarii care ajung la 15.000 de lei pe lună în unele dintre cele mai căutate meserii

În 2017 a decis să emigreze. A încercat în Republica Dominicană, însă la finalul anului 2019, chiar înainte de pandemie, a decis să-și încerce norocul în Spania.

În primele luni, Sandra a supravieţuit cu aproximativ 500 de euro pe lună, bani din care trebuia să plătească chiria, mâncarea şi alte necesități. La un moment dat, a lucrat ca operator call center, unde câştiga în jur de 1.000 de euro pe lună. Datorită partenerului din acea perioadă, Sandra a început să se intereseze de domeniul transporturilor.

A reușit să-și obțină permisele necesare în aproximativ doi ani, timp în care a cheltuit aproape 8.000 de euro pe carnete, certificate și formare.

Primele experienţe în transport au fost deosebit de dificile. Sandra a început cu rute internaţionale în echipă, unde doi şoferi împart acelaşi camion şi conduc pe rând, astfel încât vehiculul să rămână aproape permanent pe drum.

Aşa cum povesteşte venezueleanca în podcastul Rutas de éxito, acea experienţă „a fost extrem de solicitantă”, cu zile foarte lungi, lipsă de intimitate şi oboseală psihică.

În timp, a decis să-şi schimbe complet direcţia şi să caute rute care să-i permită să lucreze singură şi să aibă o viaţă mai echilibrată.

Și-a găsit locul în transportul regional de containere, în portul Valencia. În prezent lucrează ziua și doarme noaptea acasă.

Schimbarea domeniului i-a adus bani frumoși în buzunare.

„Unii camionagii de pe rute naţionale ajung chiar să câştige în jur de 3.200 de euro net.Totul depinde de cât timp vrei tu să sacrifici”, explică ea.

În prezent, Sandra câștigă între 2.500 şi 3.000 de euro pe lună.

Citește și Aproape 35.000 de locuri de muncă vacante în ţară şi 168 în străinătate, anunţă ANOFM. Care sunt cele mai căutate meserii

Fentanilul este un analgezic mult mai puternic decât morfina, utilizat pentru anestezie și controlul durerii severe, dar cu risc foarte mare dea crea dependență.

Anchetatorii pleacă de la ipoteza că medicul rezident de la Floreasca își administrase substanța pentru a scăpa de oboseală și a face față gărzilor interminabile. Colegii acestuia spun că Alexandru făcuse nu mai puțin de 14 gărzi în ultimele trei luni.

Citeste si Un reputat medic a răbufnit după moartea rezidentului de la Spitalul Floreasca: „Nu înseamnă slăbiciune să recunoști că ai nevoie de ajutor. Oamenii văd halatul. Dar nu văd ce se întâmplă în spatele lui”

„Sunt medicamente pe care, fiind medici, știu să le administreze, numai că, din păcate, din dorința de a se recupera prea repede, probabil și-a administrat o doză prea mare. Cu siguranță nu a vrut să se sinucidă. Cu siguranță, din oboseală, a făcut lucrul acesta”, a spus medicul Toni Popoescu, potrivit Antena 3

Nu se știe încă cum a reușit medicul să intre în posesia substanței care i-a adus sfârșitul. Spitalul susţine că stocurile pe care le deține sunt intacte.

„Și în spitale vorbim de fiole, iar în farmaciile cu regim deschis este același regim strict. Rețeta galbenă există în patru exemplare. Un exemplar rămâne la medic, un exemplar la farmacie, unul la pacient și, dacă se decontează, unul la Casa de Asigurări de Sănătate”, spune farmacista Beatrice Speteanu, potrivit aceleiași surse.

Citeste si Detalii șocante în cazul medicului găsit mort la Spitalul Floreasca. Tânărul şi-ar fi injectat un analgezic de 50 de ori mai puternic decât heroina

Medicul Alexandru Neacșu era tatăl a doi copii mici, ambii având vârste de până la trei ani.

Potrivit datelor prezentate în spațiul public, 46 de medici și-au pierdut viața, în ultimele două decenii, în timpul gărzilor sau la scurt timp după încheierea acestora.

„Și medicii sunt oameni, au nevoie de timp de odihnă. Directiva europeană a timpului de odihnă nu este respectată, gărzile nu sunt considerate vechime în muncă, sunt remunerate la nivelul anului 2018, iar liberul după gardă nu se poate respecta din lipsă de personal. Până când?”, a scris pe rețelele sociale Adrian Istudor, antreprenor și inginer în domeniul aparaturii medicale.

Patrick Bruel, unul dintre cei mai renumiți cântăreți francezi, a fost reţinut luni în cadrul unei anchete privind abuzuri sexuale. Potrivit unui comunicat, este vorba, deocamdată de 13 victime.

Trei femei l-au acuzat pe Bruel de agresiuni sexuale şi tentative de viol” în perioada 1997 – 2001, a anunțat Parchetul din Nanterre. De asemenea, sunt vizate „fapte de viol sau tentative de viol, agresiuni sexuale şi hărţuire” denunţate de alte femei, în Franţa şi în Belgia.

Au fost făcute patru plângeri pentru viol în Franţa şi de o anchetă judiciară pentru agresiune sexuală în Belgia.

Artistul contestă toate faptele care îi sunt imputate

Patrick Bruel a declarat în urmă cu câteva săptămâni că este nevinovat și că este „la dispoziţia justiţiei pentru a putea răspunde în sfârşit, în cadrul procedurii judiciare, în faţa autorităţii competente”

„El va răspunde la toate întrebările anchetatorilor şi va furniza toate elementele necesare pentru a-şi demonstra nevinovăţia”, au precizat avocaţii Christophe Ingrain, Céline Lasek şi Fanny Colin.

Parchetul din Nanterre a precizat, de asemenea, în comunicat, că procurorul din Saint-Malo (nord-vest) şi-a cedat competenţa în favoarea sa, la data de 29 mai 2026, „în ceea ce priveşte acuzaţiile de viol aduse lui Patrick Bruel şi comise la Dinard în 2012 asupra unei femei în vârstă de 32 de ani la momentul faptelor”.

De asemenea, pe parcursul reţinerii va fi luată în discuţie „o plângere oficială din partea autorităţilor belgiene din 1 iunie 2026, referitoare la fapte de viol şi agresiune sexuală comise în 2010 la Bruxelles, imputate lui Patrick Bruel de o femeie care avea atunci 40 de ani.

Și-a anulat toate concertele

Înainte de a fi reținut, cântărețul în vârstă de 67 de ani își anulase toate concertele din cadrul turneului care urma să înceapă la jumătatea lunii iunie la Paris.

Cele trei concerte ale sale de la Montreal au fost anulate miercuri de către organizator.

Printre cele mai cunoscute melodii ale lui Bruel se numără „Casser la voix” sau „Place des grands hommes”.

În ultimii ani, un fenomen care stârnește numeroase întrebări la nivel global a devenit din ce în ce mai vizibil în rândul celebrităților de prim rang din America, lăsând publicul să se întrebe cum s-a ajuns la o asemenea situație. Se observă o adevărată „epidemie” trans în rândul copiilor de la Hollywood, pe măsură ce tot mai multe personalități de top, de la actori și cântăreți renumiți, până la vedete din sport și televiziune, aleg să vorbească deschis despre faptul că unul dintre copiii lor se identifică drept transgender sau non-binar, o listă care pare să se extindă de la un an la altul.

Printre numele intens mediatizate se numără Charlize Theron, Jennifer Lopez, Robert De Niro, Cynthia Nixon, Naomi Watts, Dwyane Wade sau Jamie Lee Curtis.

Fenomenul a generat dezbateri intense în spațiul public, iar unii comentatori au ajuns să vorbească despre o adevărată „epidemie” de identități transgender în cercurile celebrităților.

Subiectul a atras atenția și nu puțini profesioniști sunt cei care încearcă să răspundă întrebării despre cât de justificată este această interpretare.

O coincidență statistică sau rezultatul unor factori culturali specifici mediului hollywoodian?

O analiză publicată de jurnalista americană Rikki Schlott ridică întrebarea dacă numărul mare de copii ai vedetelor care se identifică drept transgender sau non-binar este doar o coincidență statistică sau rezultatul unor factori culturali specifici mediului hollywoodian.

Autoarea observă că numeroase celebrități au ales să vorbească deschis despre identitatea de gen a copiilor lor, uneori încă de la vârste foarte mici. Un exemplu frecvent invocat este cel al actriței Megan Fox, care a povestit în trecut că unul dintre fiii săi purta rochii încă de la vârsta de doi ani și că a căutat cărți care abordau diversitatea expresiei de gen.

Pentru susținătorii acestei deschideri, faptul că părinții celebri acceptă și sprijină identitatea copiilor reprezintă un semn de progres și toleranță. Pentru critici însă, apare întrebarea dacă mediul social și cultural poate influența modul în care copiii își percep identitatea.

„Contagiunea socială”

Unul dintre conceptele discutate tot mai des în jurul acestui fenomen este cel de „contagiune socială”. Teoria sugerează că anumite comportamente, idei sau identități pot deveni mai frecvente într-un grup social atunci când sunt intens promovate, acceptate sau valorizate.

Susținătorii acestei ipoteze se întreabă dacă popularizarea subiectelor legate de identitatea de gen, în special în mediile artistice și progresiste, poate avea un impact asupra modului în care unii adolescenți își interpretează propriile experiențe, scrie retetesivedete.ro.

Totuși, numeroși cercetători și organizații medicale atrag atenția că identitatea de gen este un fenomen complex, care nu poate fi explicat simplist prin influențe sociale sau modă culturală.

Părerea unui psiholog transgender despre situație

Una dintre vocile care au atras atenția asupra necesității unei abordări prudente este cea a psihologului clinician Erica Anderson, specializată în probleme de identitate de gen și care este ea însăși o persoană transgender.

Potrivit acesteia, copiii vedetelor nu sunt neapărat mai predispuși să fie transgender decât restul populației. În schimb, mediul în care cresc poate influența felul în care sunt abordate aceste subiecte.

Anderson consideră că multe familii din industria divertismentului trăiesc într-un mediu extrem de progresist, unde părinții se pot simți reticenți să pună întrebări sau să manifeste scepticism atunci când copilul își declară o anumită identitate.

Specialista susține că părinții trebuie să își asculte copiii și să le respecte sentimentele, însă fără să se grăbească spre decizii cu efecte permanente.

„Credeți-vă copiii, dar nu presupuneți automat că lucrurile nu se vor schimba”, a explicat aceasta, referindu-se în special la cazurile în care sunt luate în calcul tratamente hormonale sau alte intervenții medicale.

O temă controversată

Discuția despre identitatea de gen a minorilor este una dintre cele mai controversate teme ale momentului în multe țări occidentale.

Pe de o parte, organizațiile pentru drepturile persoanelor transgender susțin că acceptarea și sprijinul familial reduc riscul depresiei, anxietății și izolării sociale. Pe de altă parte, există specialiști care pledează pentru evaluări psihologice riguroase și pentru prudență în cazul deciziilor medicale care pot avea efecte ireversibile. În acest context, fiecare caz este diferit și necesită o analiză individuală, fără generalizări.

Adolescența, o perioadă de explorare și dezvoltare

O altă temă care apare frecvent în dezbatere este expunerea publică a copiilor vedetelor. Unii experți consideră că atunci când părinții celebri discută în detaliu despre identitatea de gen a copiilor lor în interviuri, emisiuni sau pe rețelele sociale, aceștia pot ajunge în centrul unei atenții mediatice pe care nu au ales-o singuri.

Psihologii atrag atenția că adolescența este o perioadă de explorare și dezvoltare, iar identitatea personală poate evolua în timp. De aceea, specialiștii recomandă echilibru: sprijin emoțional, dialog deschis și evitarea presiunii publice.

Copiii vedetelor de la Hollywood care și-au schimbat identitatea de gen

Tot mai mulți copii ai unor celebrități de prim rang de la Hollywood au anunțat că se identifică drept transgender, non-binari sau au adoptat o identitate de gen diferită de cea atribuită la naștere.

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri este cel al lui Vivian Jenna Wilson, „fiica” miliardarului Elon Musk. Născută cu numele Xavier Alexander Musk, aceasta a obținut în 2022 schimbarea oficială a numelui și a genului în documente, din băiat în fată. Tot atunci a ales să renunțe la numele de familie al tatălui său și să îl adopte pe cel al mamei sale, Wilson. În ultimii ani, Vivian a devenit tot mai vizibilă în spațiul public, inclusiv prin colaborări în industria modei.

La fel de cunoscută este și povestea lui Zaya Wade, „fiica” fostului star NBA Dwyane Wade. Născută băiat, cu numele Zion Wade, la adolescență și-a asumat identitatea feminină și a primit sprijin public din partea tatălui său și a actriței Gabrielle Union. Astăzi, Zaya este model și activist pentru drepturile persoanelor transgender.

Părinții Jamie Lee Curtis, Charlize Theron, Robert de Niro nu mai au copiii pe care i-au adus pe lume

În lumea cinematografiei, cazul lui Ruby Guest a atras atenția după ce mama sa, celebra actriță Jamie Lee Curtis, a vorbit deschis despre tranziția „fiicei” sale. Ruby s-a născut de asemenea băiat, cu numele Thomas Guest, și a făcut publică schimbarea identității sale la maturitate.

Un alt nume cunoscut este Kai Schreiber, copilul actorilor Naomi Watts și Liev Schreiber. Kai se identifică drept fată transgender și a început să apară tot mai des la evenimente din industria modei, devenind o prezență remarcată pe covorul roșu.

Printre primele vedete care au vorbit public despre acest subiect s-a numărat și Charlize Theron. Actrița a explicat că fiul său adoptiv, Jackson Theron, i-a spus încă din copilărie că este fată și că dorește să fie recunoscut astfel. Declarația a generat numeroase reacții în presa internațională.

În familia actriței Cynthia Nixon, cunoscută din serialul „Sex and the City”, „fiul” său Samuel Joseph Mozes s-a declarat transgender. Samuel s-a născut fată, cu numele Samantha Mozes și și-a făcut publică identitatea în urmă cu mai mulți ani.

Lista continuă cu Angel Brown, copilul fostei membre a trupei Spice Girls, Mel B. Angel se identifică drept băiat transgender și beneficiază de sprijinul familiei sale.

În ultimii ani a devenit public și cazul lui Airyn De Niro, copilul actorului Robert De Niro. Airyn și-a asumat identitatea feminină și este una dintre cele mai recente persoane din această categorie care au atras atenția presei americane.

Un alt caz foarte comentat este cel al lui Emme Muñiz, copilul artiștilor Jennifer Lopez și Marc Anthony. Emme este asociat(ă) în presa americană cu identitatea non-binară, iar în ultima perioadă au apărut informații potrivit cărora ar utiliza și numele Oskar.

Pe lista cazurilor intens comentate se află și Fin Affleck, copilul actorilor Ben Affleck și Jennifer Garner. Născută fată, cu numele Seraphina Rose Elizabeth Affleck, și-a prezentat public noul nume în 2024. Deși identitatea de gen nu a fost explicată public în detaliu, schimbarea numelui și aparițiile sale au generat numeroase comentarii în presa de peste Ocean.

Există și cazuri despre care s-a vorbit mult, dar care nu au fost confirmate. Un exemplu este cel al lui Noah Green, fiul actriței Megan Fox. Noah a fost fotografiat de mai multe ori purtând rochii și haine considerate tradițional feminine, însă nici el, nici familia sa nu au declarat vreodată că ar fi transgender sau non-binar. Megan Fox a explicat în repetate rânduri că își încurajează copiii să se exprime liber și să nu fie limitați de stereotipurile legate de îmbrăcăminte.

O dezbatere care continuă

Creșterea numărului de copii ai celebrităților care se identifică drept transgender sau non-binar a alimentat numeroase discuții despre rolul familiei, influența mediului social și responsabilitatea părinților.

Deocamdată, nu există dovezi științifice care să confirme ideea unei „epidemii” în sens medical. Ceea ce există însă este o vizibilitate fără precedent a subiectului, amplificată de rețelele sociale și de interesul constant al presei pentru viața vedetelor.

În timp ce unii văd în acest fenomen un semn al unei societăți mai deschise și mai tolerante, alții consideră că este nevoie de mai multă prudență și reflecție atunci când este vorba despre decizii care pot influența întreaga viață a unui copil.

Vara anului 1994 a rămas una dintre cele mai importante din istoria fotbalului mondial. A fost ediția de Cupă Mondială care a transformat Statele Unite dintr-o țară considerată periferică pentru fotbal într-unul dintre cele mai importante centre ale sportului.

Stadioanele pline, atmosfera spectaculoasă, vedetele prezente și recordurile de audiență au făcut din USA ’94 un turneu care a schimbat percepția asupra fotbalului în America, scrie bbc.com.

De la o federație modestă la organizarea celui mai mare spectacol fotbalistic

Cu doar câțiva ani înaintea turneului, infrastructura fotbalistică americană era foarte limitată. Liga profesionistă NASL dispăruse, iar federația americană funcționa cu resurse reduse. Totuși, conducerea fotbalului american a folosit organizarea Cupei Mondiale pentru a atrage sponsori, investiții și sprijin din partea marilor orașe gazdă.

În paralel, naționala SUA a trecut printr-un amplu proces de pregătire. După participarea dificilă la Mondialul din 1990, americanii au organizat stagii lungi de pregătire și au disputat peste 90 de meciuri înaintea turneului din 1994, sub conducerea antrenorului Bora Milutinovic.

Un Mondial cu parfum de Hollywood

Organizatorii au dorit ca evenimentul să depășească granițele sportului. Ceremonia de deschidere și promovarea turneului au implicat numeroase celebrități americane, printre care Oprah Winfrey, Diana Ross, Stevie Wonder și Robin Williams. Scopul a fost transformarea Cupei Mondiale într-un eveniment cultural major, capabil să atragă atenția întregii țări.

Această strategie a funcționat. Meciurile s-au disputat în fața unor tribune pline, iar interesul publicului a depășit așteptările multor specialiști care se îndoiau că fotbalul poate cuceri publicul american.

Maradona, scandalul care a zguduit turneul

Una dintre cele mai mari povești ale competiției a fost cea a lui Diego Maradona. Starul Argentinei a marcat împotriva Greciei și a contribuit decisiv la victoria cu Nigeria, însă ulterior a fost suspendat după ce un test antidoping a indicat prezența unor substanțe interzise.

Suspendarea sa a schimbat complet traiectoria Argentinei, care era considerată una dintre favoritele la câștigarea trofeului. După plecarea lui Maradona, sud-americanii au fost eliminați în optimile de finală de România.

Povestea dramatică a Columbiei

Turneul a fost marcat și de parcursul dezamăgitor al Columbiei. Echipa sud-americană venise în Statele Unite cu mari speranțe după victoria istorică împotriva Argentinei din preliminarii. Totuși, înfrângerea cu România și apoi eșecul cu SUA au dus la eliminarea sa prematură.

În meciul cu americanii, fundașul Andrés Escobar și-a introdus mingea în propria poartă. Episodul avea să rămână unul dintre cele mai tragice momente asociate Cupei Mondiale din 1994.

SUA surprinde și ajunge în optimi

Naționala Statelor Unite a reușit să depășească faza grupelor și să obțină o confruntare de gală cu Brazilia în optimile de finală. Disputat pe 4 iulie, de Ziua Independenței, meciul a stârnit un interes uriaș în țară.

Brazilienii s-au impus cu 1-0, dar prestația americanilor a fost considerată un succes important pentru dezvoltarea fotbalului în Statele Unite.

Hagi, Stoichkov și Baggio, eroii verii

Competiția a oferit și câteva dintre cele mai memorabile prestații individuale din istoria Cupei Mondiale.

Hristo Stoichkov a condus Bulgaria până în semifinale și a terminat turneul cu șase goluri.

Gheorghe Hagi a fost liderul generației de aur a României și a impresionat prin evoluțiile sale spectaculoase, contribuind la una dintre cele mai bune performanțe din istoria fotbalului românesc.

De partea cealaltă, Roberto Baggio a purtat Italia până în finală printr-o serie de goluri decisive în fazele eliminatorii.

Finala și momentul care a intrat în istorie

Finala dintre Brazilia și Italia, disputată pe Rose Bowl din Pasadena, s-a încheiat fără gol după 120 de minute. Pentru prima dată în istoria Cupei Mondiale, trofeul a fost decis la loviturile de departajare.

Momentul definitoriu a venit atunci când Roberto Baggio a trimis mingea peste poartă, iar Brazilia a devenit campioană mondială.

Moștenirea care a schimbat America

USA ’94 a stabilit recorduri de asistență, cu aproximativ 3,6 milioane de spectatori la cele 52 de meciuri ale turneului. Competiția a demonstrat că fotbalul poate deveni un produs de succes în Statele Unite și a contribuit direct la dezvoltarea ulterioară a sportului în țară.

La trei decenii distanță, mulți dintre cei implicați consideră că adevărata moștenire a turneului nu constă doar în meciurile memorabile, ci în faptul că a deschis drumul transformării fotbalului într-un fenomen de masă în America. Astăzi, milioane de copii joacă fotbal, campionatul intern este bine dezvoltat, iar Cupa Mondială din 1994 este privită drept momentul care a schimbat definitiv istoria acestui sport în Statele Unite.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în sus, la 7,9%, estimările privind inflaţia medie anuală în 2026, cu 1,4% în creştere faţă de previziunile din toamnă, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, se arată în prognoza macroeconomică 2026 – 2029 varianta de primăvară, potrivit Agerpres.

Tot în urcare, cu 1,7%, a fost revizuit indicele preţurilor de consum pentru sfârşitul anului, la 5,3%.

„Estimările privind inflaţia în anul curent s-au revizuit ascendent, cu 1,7 puncte procentuale pentru sfârşitul anului şi cu 1,4% ca medie anuală, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Impactul s-a resimţit în prima etapă la nivelul grupei de combustibili, urmând ca efectele de runda a doua să se regăsească treptat şi în preţul celorlalte categorii de bunuri şi servicii, în special cele de transport”, se arată în Nota care însoţeşte documentul.

Potrivit sursei citate, traiectoria dezinflaţionistă, întreruptă în luna martie, este de aşteptat a se relua din trimestrul III, odată cu eliminarea efectelor statistice ale creşterii tarifelor la energia electrică şi aplicarea noilor cote de TVA şi accize.

„În scenariul actual, s-a modificat şi prognoza pentru cursul de schimb, luându-se în calcul majorările consistente din luna mai. Trendul descendent al inflaţiei se menţine pe orizontul de prognoză, dar majorările din acest an se vor regăsi şi în media anuală a anului următor. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creşterii preţurilor de consum pentru anul 2027, provenind din reliberalizarea preţurilor pentru gazele naturale şi renunţarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste şocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaţionist şi o inhibare a consumului gospodăriilor populaţiei”, spun specialiştii CNSP.

Totodată, au fost operate corecţii şi în cazul preţurilor produselor industriale şi costului în construcţii, ca urmare a evoluţiilor din primele luni ale anului curent şi sub presiunea preţurilor energetice şi a materiilor prime.

„Aceste majorări, alături de creşterea inflaţiei, au condus la corecţia ascendentă a deflatorului PIB”, se subliniază în document.

Conform sursei citate, presiunile inflaţioniste au înregistrat o intensificare semnificativă la începutul anului 2026. După o medie de 9,6% în primul trimestru, traiectoria ascendentă a preţurilor a depăşit pragul de 10% în luna aprilie, ajungând la un avans anual de 10,7%, pe fondul efectului cumulat al majorărilor de preţ din ultimele 12 luni, care includ liberalizarea pieţei energiei electrice, creşterea cotelor de TVA şi a accizelor, precum şi scumpirea combustibililor, indusă de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.

În structură, inflaţia anuală (aprilie 2026/aprilie 2025) a fost susţinută de majorarea preţurilor la servicii (+13,0%) şi bunuri nealimentare (+12,0%), în timp ce alimentele au înregistrat o dinamică mai moderată (+7,4%), dar încă ridicată.

Cele mai importante creşteri anuale au fost consemnate la energia electrică (+54,2%), chirii (+43,8%) şi combustibili, în special motorină (+32,7%) şi benzină (+22,4%), reflectând impactul direct al costurilor energetice şi al măsurilor fiscale asupra dinamicii preţurilor.

În segmentul alimentar, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la cafea (+21,8%), ouă (+14,8%), carne de bovine (+12,2%), fructe proaspete (+11,8%), lapte de vacă (+11,0%), în timp ce alte produse de bază au continuat să înregistreze creşteri mai moderate.

Pentru 2027, CNSP estimează o inflaţie medie anuală de 3,8% şi de 3% pentru sfârşitul anului. În 2028, inflaţia medie anuală va coborî la 3%, iar în 2029 la 2,8%.

Banca Naţională a României anticipează că rata anuală a inflaţiei se va situa la 5,5% la sfârşitul anului curent, la 2,9% la finele anului 2027 şi la 2,7% în luna martie 2028, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei, ediţia din mai 2026.