Ministerul Apărării Naționale a anunțat că ținta aeriană detectată duminică după-amiază în apropierea graniței cu Ucraina a evoluat deasupra apelor teritoriale ale României și de-a lungul brațului Sulina, în spațiul aerian național.

Ulterior, drona a părăsit teritoriul României, a intrat în spațiul aerian ucrainean și a fost doborâtă de forțele armate ale Ucrainei.

Citește și: Două elicoptere s-au ciocnit în aer în timpul intervenției la incendiile din Grecia. Patru membri ai echipajelor au fost răniți

Potrivit MApN, fragmente ale aparatului de zbor au căzut în apropierea localității Periprava, la aproximativ un kilometru de frontieră, pe un teren agricol.

Autoritățile au precizat că nu au fost înregistrate victime și nici pagube materiale.

După încheierea incidentului, alerta aeriană instituită pentru județul Tulcea a fost ridicată la ora 16:05.

Înainte ca drona să fie doborâtă, locuitorii din nordul județului Tulcea au primit un nou mesaj RO-Alert, după ce sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat ținta aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.

Autoritățile au avertizat populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și au recomandat respectarea măsurilor de protecție.

„Exista posibilitatea caderii unor obiecte din spatiul aerian. Pastrati-va calmul! Adapostiti-va in beciuri sau adaposturi de protectie civila. In lipsa unui adapost, ramaneti in interiorul casei, departe de geamuri si pereti exteriori. Durata estimata: 90 min”, se arată în mesajul transmis prin sistemul RO-Alert.

Potrivit Ministerului Apărării, sistemul radar a identificat ținta aeriană la ora 15:09.

Ca măsură de siguranță, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea, au fost ridicate de la sol la ora 15:17, pentru monitorizarea evoluției situației.

În paralel, Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, care a dispus transmiterea mesajului RO-Alert către populația din zonele aflate în apropierea frontierei.

Citește și: RO-Alert în județul Tulcea! O țintă aeriană, detectată de radarele MApN în apropierea frontierei cu Ucraina

A doua alertă aeriană în aceeași zi

Nu este pentru prima dată când locuitorii din județul Tulcea au fost avertizați duminică.

În cursul dimineții, în jurul orei 09:30, autoritățile au emis un alt mesaj RO-Alert după ce sistemele de supraveghere ale MApN au detectat o altă țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.

Accidentul a avut loc în zona Psatha, din regiunea Attica, unde echipele de intervenție încercau să limiteze extinderea incendiilor de vegetație.

Potrivit autorităților elene, cele două elicoptere, de tip Bell, erau închiriate de serviciul de pompieri din Grecia și participau la operațiunile de stingere a incendiilor. Fiecare aparat de zbor decolase anterior de pe aeroportul militar Elefsina și avea la bord câte două persoane: un pilot și un coordonator grec pentru stingerea incendiilor aeriene.

După impact, a fost declanșată o amplă operațiune de căutare și salvare.

Patru persoane rănite în urma accidentului aviatic din Grecia

Potrivit Serviciului Național de Ambulanță din Grecia (EKAB), toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterelor au fost găsite și transportate la Spitalul General de Aviație 251.

Două dintre victime au suferit răni ușoare, în timp ce celelalte două au fost găsite inconștiente.

Inițial, echipajul unuia dintre elicoptere a reușit să ia legătura cu centrul operațional și să transmită coordonatele, fiind localizat și evacuat rapid de echipele de intervenție.

În cazul celui de-al doilea elicopter, autoritățile au declanșat o operațiune de căutare și salvare. La scurt timp, și acesta a fost localizat, iar membrii echipajului au fost recuperați și transportați la spital.

Nivelul excepțional de scăzut al Dunării, provocat de seceta prelungită, a redus drastic producția de energie electrică în Serbia. Ministrul Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a declarat că cele două mari hidrocentrale de pe fluviu funcționează mult sub capacitatea normală.

„Centrala hidroelectrică Djerdap 1 funcţionează la 20% din capacitatea sa de producţie, iar Djerdap 2 la 30%”, a declarat ministrul pentru postul public RTS.

Cele două hidrocentrale, aflate la aproximativ 240 de kilometri sud-est de Belgrad, la granița cu România, asigură în mod normal aproape 18% din producția anuală de energie electrică a Serbiei.

Potrivit ministrului, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, un nivel comparabil cu minimele istorice înregistrate în 1985 și 2003.

„Pe parcursul lunilor mai, iunie şi iulie, am înregistrat cea mai scăzută producţie la centralele de la Djerdap de la punerea lor în funcţiune”, a precizat Dubravka Djedovic Handanovic.

În prezent, aproximativ 70% din energia electrică produsă în Serbia provine din centrale termice, iar 30% din hidrocentrale. Reducerea producției de energie hidro vine într-o perioadă în care consumul crește din cauza utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.

Citește și: Imagini dezolante cu Dunărea secată. Vapoarele zac în nămol, debitul fluviului scade drastic și se apropie de recordul negativ din 1985 FOTO

România și Bulgaria, afectate de aceeași problemă

Ministrul sârb al Energiei a avertizat că situația nu este izolată. Potrivit acesteia, producția de energie electrică este afectată și în România și Bulgaria, din cauza nivelului scăzut al Dunării și a valului de caniculă care a cuprins regiunea.

În același timp, consumul de electricitate este în creștere, pe fondul utilizării intense a aparatelor de aer condiționat.

„Toţi aceşti factori exercită presiune asupra cantităţilor disponibile de energie electrică şi asupra preţurilor”, a declarat Dubravka Djedovic Handanovic.

Oficialul a precizat că, în prezent, consumul zilnic de energie în Serbia este de aproximativ 105 GWh, față de 110-115 GWh în perioadele cu temperaturi foarte scăzute din timpul iernii.

În acest context, autoritățile au lansat un apel către populație pentru reducerea consumului.

„Fac apel la cetăţeni să consume energia electrică în mod raţional, pentru a contribui la depăşirea acestei perioade de secetă”, a transmis ministrul.

Citește și: Militarii intervin pe Brațul Bala pentru asigurarea alimentării cu apă a Reactorului 2 de la Cernavodă. MApN a început detonările controlate VIDEO

Dunărea continuă să scadă

Cea mai gravă situație este înregistrată în nordul Serbiei, în apropierea granițelor cu Ungaria și Croația, unde debitul Dunării a coborât duminică dimineață la aproximativ 750 de metri cubi pe secundă, potrivit Institutului Meteorologic Sârb.

Nivelul fluviului se află de câteva zile la un minim istoric și continuă să scadă, iar consecințele se resimt deja și în agricultură.

Din cauza lipsei de apă, autoritățile au fost nevoite să oprească o stație de pompare care alimenta cu apă din Dunăre un sistem de canale lung de aproximativ 960 de kilometri, folosit pentru irigarea a peste un milion de hectare de terenuri agricole din nordul țării.

Meteorologii sârbi estimează că situația nu se va îmbunătăți prea curând. Potrivit prognozelor, pe cursul Dunării nu sunt așteptate precipitații semnificative în următoarele cinci sau șase săptămâni, ceea ce ar putea agrava atât problemele din sectorul energetic, cât și pe cele din agricultură.

În paralel, Ungaria a anunțat duminică oprirea singurei sale centrale nucleare de la Paks, pentru prima dată în ultimii 44 de ani, tot în contextul condițiilor hidrologice și meteorologice extreme.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Victor Ponta susține că România se afla, în urmă cu un deceniu, într-o poziție favorabilă pentru aderarea la zona euro și că exista deja o foaie de parcurs stabilită împreună cu Banca Națională a României.

„România îndeplinea, în 2015, toate criteriile nominale pentru aderarea la Zona Euro, cu mult înaintea Croației și Bulgariei. Împreună cu BNR aveam aprobată «foaia de parcurs». Dar atunci Iohannis și gruparea #Rezist au decis că nu pot lăsa România să meargă pe calea cea bună și au adus «Guvernul lor». A urmat apoi reacția lui Dragnea, apoi guvernele PNL–USR, iar România a ajuns «bolnavul» Europei. Astăzi am ajuns să ne bucurăm când agențiile de rating ne mai lasă câteva luni până să ne trimită în categoria «junk»”, a scris Victor Ponta.

Citește și: Călin Georgescu, de la „președintele românilor” la „regele târgurilor”. Fostul candidat la prezidențiale continuă bâlciul politic: „Rupeți lanțurile fricii și ale umilinței și țara va fi din nou a voastră”

Fostul premier susține că adoptarea monedei euro nu poate fi decisă prin voință politică, ci exclusiv prin respectarea criteriilor economice prevăzute de Tratatul de la Maastricht.

„Nu cred deloc în optimismul naiv al președintelui Nicușor Dan, care vorbește despre un «acord politic de aderare la euro», și cred că nimeni nu i-a explicat serios ce înseamnă criteriile nominale. La fel cum elucubrațiile lui Caramitru par să aibă mai degrabă legătură cu ADHD-ul din mediul online sau cu o cantitate excesivă de «iarbă» fumată. Criteriile nominale pentru aderarea la Zona Euro sunt prevăzute clar în Tratatul de la Maastricht și nu pot fi schimbate pentru România”, afirmă Victor Ponta.

În postarea sa, acesta susține că în 2015 România îndeplinea patru dintre cele cinci criterii economice necesare pentru aderarea la zona euro.

„În 2015, România îndeplinea patru dintre cele cinci criterii nominale:

• Deficit bugetar: aproximativ 0,8% din PIB, mult sub limita de 3%.
• Datorie publică: aproximativ 37–38% din PIB, confortabil sub plafonul de 60%.
• Inflație: foarte scăzută (chiar negativă spre finalul anului), ceea ce a permis îndeplinirea criteriului privind stabilitatea prețurilor în evaluarea BCE din 2016.
• Dobânzi pe termen lung: în jur de 3,6%, sub valoarea de referință.
• ERM II: România nu participa la mecanismul cursului de schimb și, prin urmare, acesta era singurul criteriu pentru care erau necesari 2 ani”.

Citește și: EXCLUSIV/ Victor Ponta atacă dur guvernul Bolojan. Ce spune fostul premier despre situația politică: „Ieri am fost în Parlament. Un dezastru, o lehamite, o rușine”

Singurul criteriu neîndeplinit era participarea în mecanismul european al cursului de schimb (ERM II).

„Practic, în 2015 România îndeplinea patru din cele cinci criterii economice de la Maastricht, iar dacă ar fi intrat în ERM II și ar fi rămas acolo timp de doi ani, ar fi fost in Zona euro in 2017”, susține fostul premier.

Victor Ponta: „Aceste criterii nu pot fi îndeplinite prin declarații politice”

Victor Ponta afirmă că situația economică actuală este complet diferită și că România s-a îndepărtat de obiectivul adoptării monedei euro.

„În schimb, în 2025 România nu mai îndeplinește niciunul dintre criteriile economice de convergență. Indiferent ce vor spune Nicușor Dan, Ilie Bolojan sau susținătorii lor, aceste criterii nu pot fi îndeplinite prin declarații politice, ci doar prin rezultate economice concrete. Asta înseamnă statistică, matematică și logică economică. Restul este o discuție fără fundament.”

În final, fostul premier susține că România are nevoie de stabilitate guvernamentală și de o strategie economică pe termen lung înainte de a readuce în discuție aderarea la zona euro.

„Astăzi ar trebui să vorbim despre un guvern cu puteri depline, despre o strategie economică serioasă, așa cum a existat în perioada 2012–2015, și despre oameni profesioniști care să o pună în aplicare. Si sa aratam minim 3 ani de stabilitate si predictibilitate! Să vorbești acum despre aderarea la Zona Euro, în condițiile actuale, denotă lipsă de realism și de seriozitate”, a transmis Victor Ponta.

Călin Georgescu a transformat vizita de duminică la târgul din Lunca Câlnicului, județul Brașov, într-o nouă scenă pentru mesajele sale mobilizatoare. Întâmpinat cu scandări și telefoane ridicate pentru fotografii, fostul candidat la prezidențiale le-a transmis susținătorilor că patriotismul nu se măsoară în selfie-uri, ci în cumpărături de la producătorii români, înainte de a lansa un noi apel către „ridicare” poporului.

Acesta a fost întâmpinat cu steaguri și sloganuri precum „Căline, Căline, poporul e cu tine” și „Turul doi înapoi”.

Citește și: Fanii lui Călin Georgescu, infiltrați la protestul ciobanilor din Capitală. Unul dintre organizatorii revoltei îl susține pe suveranistul suprem, Makaveli și „Perversul de pe Târgu Ocna” nu au lipsit

În fața celor prezenți, Georgescu a încercat să mute atenția de la ședințele foto la sprijinirea producătorilor locali.

„Mă bucur că facem fotografii împreună, dar patriotismul se măsoară prin fapte. Faptele înseamnă să ne ajutăm aproapele. Nu plecăm din târg doar cu telefonul plin de fotografii, ci plecăm cu produse proaspete de la ai noștri”, a declarat acesta.

După apelul la cumpărături locale, discursul a alunecat rapid spre registrul solemn și simbolic care l-a consacrat în aparițiile sale publice. Călin Georgescu a vorbit despre frică, nedreptate și renașterea României, într-un mesaj adresat celor ce îl susțin.

Citește și: Călin Georgescu bifează un nou târg, duminică, în județul Brașov: „Când un mic producător renunță, pierdem cu toții! În centrul oricărui târg sunt oamenii care au semănat, au crescut și au adus rodul muncii lor”

„Ridicați-vă! Rupeți lanțurile fricii și ale umilinței și ale nedreptății, și țara întreagă va fi din nou a voastră. A celor care îl iubesc pe Dumnezeu. Slavă Mântuitorului”, a afirmat fostul candidat.

@olvi700 Să facem istorie, alături de dl.Călin Georgescu la târgul din Comuna Lunca Câlnicului, Jud.Brașov #europa🇪🇺 #solidarity #putere #calin #aur ♬ Live Is Life – Live Version – Opus

Mesajul a fost primit cu aplauze și scandări din partea participanților, care au continuat să îi ceară fotografii, semn că nici fanii săi nu-l mai ascultă pe Călin Georgescu.

Intervenția MApN are loc pe fondul scăderii accentuate a debitului Dunării, care pune presiune asupra sistemului de răcire al centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, primele teste efectuate de scafandrii EOD s-au desfășurat cu succes.

„În aceste momente, MApN intervine cu peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice pentru a devia cursul Dunării spre Centrala Nucleară Cernavodă. Scafandrii de luptă EOD au efectuat cu succes primele teste, în cadrul cărora au detonat controlat încărcături explozive de mici dimensiuni”, a transmis MApN.

Intervenția are loc după oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, ceea ce a redus producția de energie electrică la nivel național. Prin lucrările desfășurate pe brațul Bala, autoritățile încearcă să asigure alimentarea cu apă necesară funcționării în siguranță a Reactorului 2 și să limiteze efectele secetei hidrologice asupra sistemului energetic, scrie Capital.

Vor urma trei detonări de mare putere

Operațiunea urmărește redirecționarea unei părți din debitul brațului Bala către brațul Dunărea Veche, sursa de alimentare cu apă a centralei. „Urmează trei detonări controlate, fiecare utilizând o încărcătură de mare putere, pentru devierea debitului brațului Bala către brațul Dunărea Veche, în vederea alimentării cu apă a Centralei de la Cernavodă”, a precizat MApN.

„În contextul măsurilor dispuse de autorități pentru diminuarea efectelor secetei hidrologice asupra sistemului energetic național, Ministerul Apărării Naționale participă, alături de celelalte instituții ale statului, la misiunea de amenajare a unui prag submers pe brațul Bala, lucrare destinată asigurării debitului de apă necesar funcționării în condiții de siguranță a Reactorului 2 al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă”, a transmis instituția.

Citeşte şi: Nivelul Dunării scade cu 2-3 centimetri pe zi. Centrala de la Cernavodă mai poate funcționa doar câteva zile în aceste condiții

Peste 100 de militari mobilizați

La intervenție participă specialiști din cadrul Centrului 39 Scafandri „Amiral Ilie Ștefan”, Flotilei Fluviale, Direcției Hidrografice Maritime „Comandor Alexandru Cătuneanu” și Brigăzii 10 Geniu. În total, sunt implicați 102 militari și 16 mijloace tehnice.

„În cadrul misiunii, specialiștii EOD ai Centrului 39 Scafandri «Amiral Ilie Ștefan» au executat o detonare controlată pentru dislocarea unei formațiuni stâncoase din albia brațului Bala, activitate necesară pentru realizarea pragului submers și redistribuirea debitelor către brațul Dunărea Veche. Operațiunea s-a desfășurat fără incidente, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță”, a precizat MApN.

Debitul Dunării continuă să scadă

Situația hidrologică rămâne îngrijorătoare. Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a declarat că debitul Dunării este în continuă scădere.

„Referitor la ceea ce se întâmplă în momentul de față la intrarea în țară pe Dunăre, putem doar să confirmăm faptul că la ora asta se înregistrează 1.590 m3 pe secundă, cu tendința de scădere până în data de 7 august când se vor înregistra în jur de 1.450 m3. Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere undeva la 2-3 cm pe zi. În aceste condiții, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită”, a declarat Sorin Rîndașu.

Potrivit acestuia, precipitațiile din Austria ar putea crește debitul Dunării, însă efectele vor ajunge în zona Cernavodă abia peste aproximativ două săptămâni.