Scumpirile din ultima perioadă se resimt tot mai mult în piețe și magazine, iar fructele de sezon nu fac excepție. De altfel, nu este pentru prima dată când corcodușele ajung subiect de controverse. În anii trecuți, un preț de 49 de lei pe kilogram pentru corcodușe de import era deja considerat exagerat. În prezent, însă, nivelul de 180 de lei duce situația la un cu totul alt nivel.

Paradoxul este evident: corcodușele sunt printre cele mai banale fructe din România. Cresc spontan pe marginea drumurilor, în curți sau în livezi neîngrijite și, pentru mulți, sunt asociate cu copilăria, când puteau fi culese gratuit. Nu de puține ori, românii au reacționat ironic la astfel de prețuri, spunând că „se găsesc gratis pe stradă” .

Citeste si Acreală de corcodușe pentru ciorbe. Rețetă mănăstirească, bogată în vitamina C: „Este o alternativă la borș”

Atunci, de ce ar plăti cineva 180 de lei pe un kilogram? Explicațiile țin, în mare parte, de faptul că aceste fructe sunt adesea importate foarte devreme în sezon, din țări precum Turcia, unde apar mai rapid pe piață. Fructele acrișoare sunt aduse din Turcia unde sezonul lor începe din martie si se încheie în mai. Spre deosebire de cele românești, acestea sunt mai zemoase și mult mai mari.

Fiind considerate „trufandale”, ele sunt vândute la prețuri mari, adresându-se mai ales celor care vor să consume fructe de sezon înainte de apariția producției locale.

„Ce aur, mă, că auru-i trecut la pitici. Uitați-vă și voi, 50 de lei o mână de corcodușe. Păi de-abia aștept să iasă corcodușele, serios. 180 de lei kilogramul„, constată, indignat, un bărbat pe TikTok.

@bobitaboga♬ sunet original – Bobita Boga

Chiar dacă prețul este ridicat, corcodușele rămân un aliment versatil. Ele pot fi consumate ca atare, dar sunt folosite și în diverse preparate: compoturi, gemuri, sosuri sau chiar băuturi alcoolice tradiționale. În plus, sunt apreciate pentru conținutul de vitamine, în special vitamina C și vitamine din complexul B.

Citeste si Marmelada de corcoduşe. Cum se prepară o delicatesă naturală, de vară

Acum de 30 ani, aveai șansa să devii proprietar al unui apartament în Poiana Brașov dacă jucai la loz în plic. E drept, nu proprietar cu drepturi depline și exclusive, ci să petreci anual o săptămână de concediu în cea mai mare și mai luxoasă stațiune montană din România. Concret, dacă te numărai printre marii câștigători de la loz în plic, intrai într-un sistem de time-sharing și împărțeai cu alți norocoși ai aceluiași joc apartamente din cunoscutul complex ”Vila de aur”.

Sistemul de time-sharing pentru apartamente din Poiana Brașov este din nou la modă, însă nu poți beneficia de acesta datorită norocului, ci contracost. Mai exact, poți cumpăra o săptămână la Poiana Brașov într-un apartament pe care îl obții contra unei sume destul de consistente. Avantajul esențial? În fiecare an de la momentul dobândirii, apartamentul respectiv îți aparține în săptămâna pe care o alegi.

Citește și Cât te costă să muncești de acasă. Munca remote este unul dintre beneficiile care fac un job atractiv pentru majoritatea celor aflați în căutarea unui loc de muncă

”Achiziţia unei astfel de proprietăţi (perioadă 7 zile) reprezintă intabularea pe numele viitorului proprietar cu drept de folosinţă exclusivă a imobilului (întregul apartament) format din living cu bucătărie deschisă şi două dormitoare, baie de serviciu şi baie principală, două balcoane, loc de parcare sau garaj în perioada aleasă în fiecare an începând de la momentul dobândirii”, se precizează într-un anunţ publicat pe imobiliare.ro, notează bzb.ro.

Apartamentele ce pot fi cumpărate în sistem time-sharing sunt într-un complex aflat în apropiere de pârtia Bradul. Cei interesaţi de oferă pot alege dintre perioade de folosinţă disponibile pe tot parcursul anului în trei apartamente. În două dintre acestea, cu o suprafaţă de 122 de metri pătrați, respectiv 128 de metri pătrați, se achită 5.500 euro/perioadă. Pentru al treilea apartament, care are suprafaţa de 137 de metri pătrați, se achită 6.500 euro/perioadă.

Pentru perioada de folosinţă a unui apartament, mai trebuie plătiți circa 100 de lei pe zi pentru utilităţi şi alte servicii precum întreţinerea spaţiilor verzi şi curăţenie.

În sistemul de time-sharing o singură locuinţă poate fi utilizată, în perioade diferinte ale anului, de mai mulţi proprietari. Aceştia deţin o parte din dreptul de proprietate şi au posibilitatea de a folosi locuinţa fără a fi nevoiţi să se preocupe de întreţinerea sa, care este făcută, în general, pe termen lung de o firmă de administrare. Preţurile variază, de cele mai multe ori, în funcţie de perioada aleasă, iar în general aceasta nu depăşeşte o săptămână.

Conceptul de time-sharing pentru locuințe este foarte popular în ţări precum Italia, Spania sau Grecia, fiind extrem de atractiv în rândul celor care îşi doresc o casă de vacanţă, dar au un buget limitat sau nu îşi doresc să fie preocupați de întreţinerea proprietăţii, mai notează sursa citată.

Citește și Cetățenii care au datorii la stat, inclusiv amenzi de circulație neplătită, riscă să-și piardă casa. O nouă lege a fost adoptată

Munca remote a fost o realitate cu care majoritatea românilor activi au luat contact în pandemie, mai cu seamă în perioada lockdown-ului. Chiar și după ce lockdown-ul a încetat, majoritatea angajatorilor au preferat ca angajații să continue să lucreze de acasă, întrucât riscul contaminării nu dispăruse. Astfel, luni la rând, angajații au lucrat din confortul propriei case. După ce pericolul a trecut, o parte a angajatorilor fie au menținut sistemul remote, fie au implementat sistemul hibrid, cu câteva zile lucrate de acasă și alte câteva la locul de muncă.

Obișnuiți cu această realitate la care au trebuit să se adapteze forțat în luna martie a anului 2020, odată cu decretarea stării de urgență impusă de pandemia de COVID, românii au ajuns la concluzia că este mult mai avantajos să lucreze de acasă. Cel puțin scuteau timpul pierdut pe drum, timp care, în orașele mari, este destul de lung, dar scuteau și banii de pe abonamentele pe transportul în comun sau banii de bezină.

Din aceste motive, munca remote a devenit o opțiune tot mai atractivă. Totuși, există și dezavantaje, acestea referindu-se cu precădere la cheltuelile cu utilitățilesau la investițiile necesare în echipamente și într-un spațiu de lucru adecvat.

Dacă ai un sistem cu două monitoare, laptop și aer condiționat sau încălzire toată ziua, factura la curent crește cu aproximativ 150 – 200 de lei față de un consumator care stă acasă doar seara, potrivit Gândul. În plus, un stoc lunar de cafea de calitate și mici „ronțăieli” adaugă aproximativ 200 – 300 de lei la bonul de la supermarket.

Un alt aspect foarte important pentru persoanele care lucrează de acasă este echipamentul. Un scaun ergonomic decent pornește acum de la 1.200 de lei, iar o conexiune la internet de mare viteză (esențială pentru apeluri video 4K în 2026) costă în jur de 60 – 80 de lei.

Altfel spus, ce iei pe mere, dai pe pere. Deși economisești banii pentru abonamentul de transport, uzura locuinței și consumul de resurse proprii duc la un cost suplimentar de aproximativ 400 – 500 de lei/lună față de perioada în care lucrai de la birou.

Noua lege adoptată recent în Ucraina prevede măsuri dure în cazul celor care au datorii sau amenzi de circulație neplătite. Printre neplăcerile cu care s-ar putea confrunta datornicii se numără blocarea conturilor sau chiar cu pierderea locuinței.

Scandal în Ucraina, o nouă lege provoacă nemulțumiri. Ce riscă cei care au datorii

Noua lege adoptată în Ucraina extinde substanțial autoritatea statului în privința recuperării datoriilor. Iată cu ce probleme s-ar putea confrunta datornicii după ce au fost trecuți pe lista neagră:

Blocarea tranzacțiilor financiare: acces limitat la conturile bancare și cardurile de credit.

Interdicții asupra bunurilor: pierderea dreptului de a dispune liber de proprietăți imobiliare și alte active valoroase.

Presiuni administrative: intensificarea măsurilor de executare silită.

Oleg Pendzin, director executiv al Clubului de Discuții Economice, a vorbit despre problemele care ar putea apărea din cauza noii legi.

„Legea este prezentată ca parte a procesului de integrare europeană și un instrument împotriva debitorilor neserioși. Totuși, aceasta intră în conflict direct cu dreptul constituțional al fiecărui ucrainean la locuință”, avertizează Oleg Pendzin, potrivit Libertatea. 

Experții susțin că din cauza controverselor juridice și a impactului social, vor fi necesare amendamente suplimentare care să protejeze categoriile vulnerabile.

De asemenea, aceștia spun că ar trebui făcute un set de reguli mai clare privind situațiile în care se confiscă locuițele.

Un accident rutier grav a avut loc vineri în Iași, unde un autoturism a căzut de pe Pasarela Bucium în urma impactului cu un TIR. Mai multe echipaje de intervenție au fost trimise de urgență la fața locului pentru salvarea victimelor și acordarea primului ajutor.

Martorii aflați în zonă descriu momente de panică imediat după impact.

„Șoferul de TIR a coborât, și-a pus mâinile în cap și a început să țipe, când a văzut ce a făcut “, a mai adăugat un martor, citat de BZI.

Citește și: Accident teribil pe trecerea de pietoni! Două femei, spulberate de o șoferiță neatentă chiar în fața unui spital

Un alt martor a declarat că: „Victima avea capul spart, i-am văzut creierul”.

“La început a vorbit, a spus să chemăm ambulanța, după și-a pierdut cunoștința”, a spus un alt martor.

Citește și: Un hoț cu state vechi de plată, din Târgu Jiu, a adormit la „locul de muncă”. Polițiștii l-au găsit într-una dintre mașinile din care furase, pe locul șoferului

Din păcate, șoferița care a căzut în gol cu mașina de pe Pasarela Bucium, a murit. Este vorba despre o femeie de 50 de ani care a fost găsită incarcerată și în stop cardiorespirator. După ce a fost extrasă din autoturism, femeii în vârstă de 50 de ani i-au fost efectuate manevre de resuscitare. Din păcate, nu a răspuns, fiind declarat decesul.

Costul unei bone în România variază semnificativ în funcție de program și locație. Din cauza inflației și a lipsei de locuri în creșele și grădinițele de stat, salariile bonelor au explodat. Numai în ultimul an s-au majorat și cu 20% și pot depăși chiar 6.000 de lei pe lună, potrivit Antena 3.

Citește și: Bani de la stat pentru tinerii care vor să își cumpere calculatoare noi. Până când se depun cererile

O bonă cu jumătate de normă cere între 3.000 și 5.000 de lei, iar pentru un program de 8 ore pe zi, salariul lunar poate ajunge și la 6.500 de lei.

În fața unor acestor tarife, unii părinți s-au văzut nevoiți să renunțe și să apeleze la bunici. Alții apelează la bone calificate din Asia.

”Predominant sunt din Filipine, apoi Indonezia și apoi Nepal. Cele din Filipine sunt recunoscute, lucrează de foarte mulți ani în străinătate. Bona trebuie să fie mai energica, să se joace, să cânte, să iasă afară cu copilul, să însoțească familia în diferite deplasări în România și în afara României”, spune Yosef Gavriel Peisakh, manager agenție de recrutare.

Citește și: Proiectul Legii salarizării prevede creșterea salariilor profesorilor până la 10.164 de lei. Preoții cu vechime pot ajunge la o remunerație lunară de 6.920 de lei, iar bibliotecarii la 8.044 de lei

Salariul unei bone interne calificate este până în o mie de euro, dar depinde de numărul de copii de care are grijă, dar și de sarcinile pe care le are de îndeplinit.