Alexandru Rogobete este ca și plecat din guvernul Bolojan, însă, și pe ultima sută de metri, se ține de treabă și nu iartă nimic.

Ministrul demisionar al Sănătății a anunțat că a trimis Corpul de control la Institutul Oncologic Bucureşti (IOB), pentru verificări privind suspiciuni legate de chimioterapice ”furate”, ”cel mai probabil” în perioada pandemiei.

„Chimioterapicele erau furate de la IOB şi duse la spitalele private unde lucrau nişte doctori, iar PET-CT-ul finanţat de Ministerul Sănătăţii, în 2022, unde eu am semnat finanţarea pentru acel PET-CT, a fost pus în folosinţă de abia anul trecut. Pentru că, nu de alta, dar la câteva sute de metri există un alt PET-CT în regim privat care scana pacienţii oncologici de la IOB. O să detaliem raportul Curţii de Conturi, care, cel mai probabil, va fi transmis şi la Parchetul General, împreună cu toate rapoartele făcute de Ministerul Sănătăţii”, a spus Rogobete, vineri, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Ministerul Sănătăţii.

Citește și Minivacanţa de 1 Mai 2026: Românii au weekend prelungit de Ziua Muncii. Câte zile libere au angajaţii şi elevii din România şi ce compensaţii primesc cei care au grijă să fie micii „bine făcuţi”

Demnitarul a subliniat că verificările la IOB nu vizează actuala conducere a institutului.

„Am avut Corp de Control la IOB săptămâna trecută, dar care nu vizează actuala conducere. Am trimis Corpul de Control tocmai pentru a scoate toate acele documente din acea perioadă şi pentru a înţelege ce s-a întâmplat. Vă dau câteva detalii pentru a nuanţa ‘au furat’ şi pentru a-l îndulci, poate. Există facturi intrate în spital, dar fără medicamente intrate în spital, deci facturi fictive. Există facturi intrate în spital, medicamente intrate în spital, plătite, dar nedecontate pe pacient, deşi în stoc nu mai apar şi lista poate continua. (…) Vorbim de perioada pandemiei, cel mai probabil”, a spus ministrul demisionar de la Sănătate.

Citește și Focar de variolă ovină confirmat în Mureș. Virusul a fost depistat într-o gospodărie cu sute de animale, care ar putea fi sacrificate

Retailerul caută în prezent 16 directori de magazine pentru unități din București, Ilfov și alte orașe în care operează, în contextul extinderii accelerate. Compania a preluat 87 de magazine Profi și Mega Image, în urma tranzacției prin care Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, a cumpărat Profi Rom Food și a fost obligat să renunțe la o parte din unități pentru a obține avizul Consiliul Concurenței.

În București, Annabella operează 20 de magazine în foste spații Profi și caută trei manageri pentru aceste unități, același număr fiind disponibil și pentru județele Ilfov, Vâlcea și Dâmbovița. De asemenea, compania recrutează câte un director pentru magazine din Cluj și Giurgiu.

„Căutăm directori de magazin care înțeleg că leadershipul înseamnă, în primul rând, să îți pese. Oameni organizați, gata să coordoneze echipe și să primească clienții cu același drag cu care își primesc oaspeții la masă”, anunță compania, potrivit Economica.

Citește și: Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, dezvăluie planul României pentru atragerea capitalului și dezvoltarea companiilor: ”România susține măsuri care să crească competitivitatea sectorului bancar și să reducă birocrația inutilă”

Înainte de această extindere, rețeaua Annabella opera peste 100 de magazine în patru județe și avea, în 2024, un număr mediu de 1.383 de angajați. Tot în 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 683,1 milioane de lei.

Preluarea celor 87 de magazine Profi și Mega Image a fost finalizată în urmă cu aproximativ patru luni și a marcat un pas important în dezvoltarea retailerului, care își consolidează astfel poziția pe piața locală și își extinde operațiunile în mai multe regiuni ale țării.

Citește și: Criza politică îi lovește pe românii proaspăt pensionați. Aceștia au de încasat cu 300 de lei mai puțin

Rezultatul: o rafinărie care explodează aproape în fiecare an din cauza că Rompetrol nu a implementat „proceduri eficiente de mentenanță și siguranță industrială”. În paralel, pentru că statul român nu știe sau nu poate să își apere interesele, compania Rompetrol este căpușată și spoliată de diverse grupări de afaceriști dubioși apropiați mafiei din Republica Moldova și Ucraina.

Raportul intrat în posesia România TV precizează că, în mod nejustificat, statul român are reprezentare doar în Consiliul de Administrație al companiei Rompetrol Rafinare, compania-mamă, dar nu și în companiile afiliate Rompetrol, de exemplu compania Rompetrol Downstream, Rompetrol Logistic, Rompetrol Gas sau Rominserv.

Directorii de origine kazahă derulează o mare parte din tranzacțiile comerciale ale companiei Rompetrol, adică importuri de petrol/exporturi de motorină și benzină, diverse contracte de servicii, prin aceste companii afiliate în care statul român nu are reprezentanți în conducere. Nimeni nu știe în mod real ce se întâmplă cu zecile de milioane de euro cheltuite de Rompetrol pe diverse bunuri și servicii, cu toate că, după cum spuneam, statul român deține, prin intermediul Ministerului Energiei, un procent important de 44 la sută din acțiunile companiei ce operează două rafinării în România.

Citeste si EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Vin vremuri grele pentru români. Daniel Dăianu: „Nu este normal ce se întâmplă. Ne confruntăm cu o criză a costului vieții”

Una din metodele prin care statul român este prejudiciat, din cauză că încasează mai puțini bani din profiturile Rompetrol, este politica de vânzări ciudată și păguboasă a conducerii kazahe. Mai simplu spus, compania Rompetrol vinde la export produsele petroliere extrem de ieftin, dar pe piața românească vinde aceleași produse la prețuri uriașe.

Motivul este acela că Rompetrol exportă combustibilii ieftini către firme străine pe care le controlează același grup KazMunayGaz. Este o formă clasică de căpușare a companiei și prejudiciere a statului român. De exemplu, Rompetrol vindea la export, în anii trecuți, tona de produs petrolier începând de la 30 de dolari, iar pe piața românească tona de produs se vindea de la 275 de dolari/tonă în sus.

O altă practică de sifonare a banilor din Rompetrol o reprezintă importurile masive de motorină la prețuri uriașe față de cele de piață, în perioadele în care rafinăria de la Năvodari se afla în reparații după diverse accidente și explozii sau în perioadele de mentenanță ale rafinăriei.

Raportul intern intrat în posesia CUTIA NEAGRĂ arată că Rompetrol a achiziționat motorina la prețuri umflate, în mod netransparent și fără o procedură de achiziție, în principal de la două companii cu istoric controversat: este vorba de furnizorii Takida International și BGN (Bayegan), firme controlate de cetățeanul moldovean Constantin Leonov, cel care și-a schimbat identitatea în Constantin Popușoi, nume pe care a deschis mai multe afaceri în România și Europa.

CUTIA NEAGRĂ a descoperit că gruparea care căpușează societatea Rompetrol România, controlată de Popușoi, este subordonată oligarhului mafiot cu origini moldo-rusești Viaceslav Platon. Platon este acuzat de furtul a miliarde de euro din băncile moldovenești de la Chișinău, alături de Vladimir Plahotniuc, cunoscut sub numele de Plaha.

Portalul de investigații moldova.org a arătat cum moldoveanul Constantin Popușoi și Viaceslav Platon au devalizat băncile moldovenești, iar banii obținuți i-au băgat în afaceri cu combustibili. Așa a ajuns Popușoi să devină un mare furnizor de combustibili în România, multimilionar, fiind băgat și în afaceri de depozitare a petrolului și gazelor în Portul Constanța.

În 2017, Viaceslav Platon era cercetat penal și fugit din Republica Moldova, iar jurnaliștii notează că „Popușoi figurează în dosarul Platon și că recent acesta a fost dat în căutare internațională la solicitarea procurorilor anticorupție de la Chișinău”.

„Ultimele rezultate pe care ni le afișează motoarele de căutare ni-l prezintă pe Popușoi drept directorul general al companiei românești Rompetrol, sucursala din Georgia”, mai notează jurnaliștii basarabeni. Constantin Popușoi a locuit în România și a fost văzut în Poiana Brașov; după apariția știrilor cu privire la faptul că este dat în căutare internațională, acesta a dispărut din stațiunea montană.

Jurnaliștii moldoveni susțin, pe baza documentelor obținute de la procuratură, că banii sustrași înainte de anul 2016 din Banca de Economii a Republicii Moldova de către V. Platon și C. Popușoi au fost transferați pe conturile companiei-fantomă Ancor Geteway, după care au fost redirecționați către companiile off-shore Interchem Enterprise Ltd, Grexton Support LP și Granell Ltd.

Citeste si CUTIA NEAGRĂ EXCLUSIV Cine a pus pe butuci Armata Română. Investigația-șoc care demască jaful național

Aceste companii off-shore, controlate de directorul Rompetrol Georgia de la acea vreme, aveau ca misiune spălarea banilor furați printr-o schemă de afaceri cu petrol, gaze și diverse produse petrochimice. Constantin Popușoi, fost Leonov, a intrat în afaceri cu banii sifonați din bănci, cumpărând produse petroliere de la giganții din Federația Rusă: Lukoil, Sibur, dar și de la kazahii de la KazMunayGaz–Rompetrol, cât și de la filialele acestor companii din Rusia, Kazahstan, Ucraina și Georgia.

Conform documentelor jurnaliștilor, gazul și polipropilena achiziționate de companiile offshore controlate de Popușoi erau comercializate mai apoi în Ucraina, iar banii spălați erau transferați pe conturi off-shore și personale. Concomitent, sume importante erau încasate în numerar pentru necesități personale și mituire a funcționarilor din Republica Moldova și Ucraina. Comisioanele lui Constantin Popușoi erau transferate direct pe conturile personale din zonele off-shore.

Din surse apropiate organelor de anchetă din Moldova și Ucraina, jurnaliștii au obținut informații conform cărora „etapa finală” a „spălătoriei” grupului Platon–Popușoi se află pe teritoriul ucrainean. Din acest motiv, aici a fost creat un grup financiar-industrial sau, mai bine zis, o grupare criminală organizată. Grupul de companii era format din companiile de comerț și producție „Master Premium”, din Asociația de avocați „Veaceslav Lîci și Partenerii” și din centrul de calcul și finanțe Smartbank de la Kiev, precum și dintr-o sumedenie de alte firme și companii mai mici.

Conform informațiilor, rolul principal în tehnologia de spălare a banilor furați din băncile moldovenești îl avea societatea „Master Premium”, administrată de Lukianov Veaceslav, persoană de încredere a aceluiași Constantin Popușoi. Această companie a fost creată exclusiv pentru comercializarea gazelor naturale și a polipropilenei pe teritoriul statului ucrainean, devenind, în 2015–2016, unul dintre cei mai mari comercianți angro de gaz lichefiat din Ucraina și un participant la achizițiile publice.

Finalizarea lucrărilor la podul peste Tisa de la Sighetu Marmației și recepția tehnică a acestuia au fost anunțate de președintele Consiliului Județean (CJ) Maramureș, Gabriel Zetea.

Proiectul, care a costat circa 50 de milioane de euro, reprezintă una dintre cele mai importante investiții de infrastructură din Maramușe în ultimii ani.

”Marcăm finalul unui drum lung: recepția tehnică a podului peste Tisa și a punctului de trecere a frontierei dintre Sighetu Marmației și Solotvino (oraș din Ucraina – n.r.). Putem spune că suntem, în acest moment, la final. Constructorul a terminat lucrările și le predă Consiliului Județean Maramureș, iar noi vom face pașii necesari pentru predarea către ministerele de resort, astfel încât punctul de frontieră să devină operațional.

Am avut alături de noi reprezentanți ai tuturor instituțiilor implicate în recepția unei lucrări de asemenea amploare, dar și echipa de șantier, căreia îi mulțumesc. Îl felicit în mod special pe șeful de șantier și pe toți inginerii implicați. Îmi plac oamenii tineri, bine pregătiți și profesioniști și am încercat să îi ținem aproape de noi pentru a duce la capăt proiecte complexe”, a declarat președintele CJ Maramureș, citat de maramuresonline.ro.

Proiectul se întinde de la DN18 până la podul propriu-zis, care are lungimea de 264 de metri. În afara acestuia, include sens giratoriu de acces, zone de control, parcări, clădiri moderne pentru verificări cu scanere și spații pentru personal.

Podul a fost proiectat să reziste 100 de ani, realizat la standarde europene și adaptat pentru o zonă inundabilă.

Citește și Cât te costă să muncești de acasă. Munca remote este unul dintre beneficiile care fac un job atractiv pentru majoritatea celor aflați în căutarea unui loc de muncă

Primarul municipiului Sighetu Marmației, Vasile Moldovan, a subliniat că recepția podului peste Tisa reprezintă un moment istoric. ”Se deschid noi căi de comunicare și perspective reale de dezvoltare economică și turistică. Acest pod ne aduce mai aproape de frații noștri din Ucraina”, a spus primarul din Sighetu Marmației, Vasile Moldovan.

La rândul său, edilul orașului Borșa, Ion Sorin Timiș, a sublinait impactul strategic al investiției. ”Acest pod schimbă complet accesibilitatea Maramureșului istoric. Până acum, orice direcție însemna traversarea unui pas montan: Prislop, Gutâi sau Huta. Acum, putem ajunge în Câmpia de Vest fără a mai traversa dealuri. Din punct de vedere economic, este extrem de important. În contextul reconstrucției Ucrainei, acest punct de frontieră va permite transportul de materiale, mobilitatea forței de muncă și atragerea de investitori. Este unul dintre cele trei mari proiecte pe care Maramureșul le-a așteptat zeci de ani”, a spus Timiș.

Informații esențiale despre noul pod peste Tisa

• valoare proiect: aproximativ 50 milioane euro
• lungime pod: 264 metri
• structură: 2 poduri (dus-întors)
• durată de viață: 100 de ani
• deschidere centrală: 100 metri
• suprafață totală: aproximativ 1 km

Impactul investiției:

• nou punct de frontieră România–Ucraina
• dezvoltare economică regională
• crearea de locuri de muncă
• conexiune directă cu rețeaua europeană de transport

Citește și Cod rutier 2026. Motociclete şi scuterele pot circula pe banda de urgenţă a transportului în comun

Victor Ponta a vorbit vineri seară, în emisiunea ”Cutia neagră” de la România TV, despre șansele de succes ale unei moțiuni de cenzură contra guvernului condus de Ilie Bolojan.

În opinia fostului premier, un astfel de demers nu va duce la debarcarea lui Bolojan dacă acesta și USR-iștii ”cumpără destui parlamentari”. Asta în contextul în care atât PNL, cât și USR nu doar că n-au exclus negocierile cu parlamentari din opoziție, ci ar fi de actualitate ”shopping”-ul pentru a-l menține în funcție pe actualul șef de la Palatul Victoria.

”Dacă Bolojan și USR cumpără destui parlamentari, moțiunea de cenzură n-o să treacă”, a spus Victor Ponta.

În același context, fostul premier a descris drept ”marea ipocrizie” atitudinea liberalilor și a USR-iștilor.

Citește și Nicușor Dan, reacție fermă la derapajul incalificabil al lui George Simion. ”Oamenii ăștia se rușinează când reprezentatul lor recurge la asemenea cuvinte”. Poziție de neclintit și în privința unui guvern minoritar sprijinit de AUR

”Dacă ar face PSD asta (”shopping” de parlamentari din opoziție – n.r.), dom’ne, niște ticăloși!”, a spus Ponta, care a adăugat că, pentru cei plecați la cumpărături, AUR-iștii erau, până săptămâna trecută, ”ticăloși, putiniști”, iar acum, brusc, nu mai sunt.

Pe de altă parte, Victor Ponta a reiterat că insuccesul coaliției a fost cauzat de faptul că PSD și USR nu pot, pur și simplu, coabita.

”Au fost zece luni rele și pentru oameni, și pentru guvern. (…)

Nu se poate să existe PSD cu USR în același loc. USR s-a format din ura contra PSD, deci nu au cum să fie împreună!

În seara asta, când vorbim, USR, partidul de pe locul 4 (la ultimele alegeri parlamentare – n.r.), conduce guvernul României. Care-i legitimitatea? Ce-i recomandă? Au pus miniștri niște catastrofe.

Eu n-am votat acest guvern, tocmai pentru că știam că se va termina rău”, a explicat fostul șef al Executivului.

Citește și Ilie Bolojan este de acord cu toate propunerile lui George Simion privind reducerea numărului de parlamentari, alegeri în două tururi, reducerea subvențiilor partidelor: „Consider că ar fi un lucru bun”

Potrivit datelor oficiale, virusul a fost depistat în data de 15 aprilie la trei animale, însă în gospodărie există 368 de animale susceptibile de boală. Autoritățile veterinare monitorizează situația și aplică măsuri de control pentru limitarea extinderii focarului.

Prezența virusului POX a fost confirmată pentru prima dată în România în iunie anul trecut, în județul Teleorman, unde au fost identificate cazuri în două exploatații cu un total de 702 ovine și 31 de caprine. Boala este considerată una gravă, cu potențial ridicat de răspândire și impact economic semnificativ.

Conform ANSVSA, variola ovină este o boală virală extrem de contagioasă, care afectează în principal ovinele și caprinele, fiind cauzată de un virus din familia Poxviridae. Transmiterea are loc atât prin contact direct între animale infectate și cele sănătoase, cât și indirect, prin intermediul particulelor infectate din mediul înconjurător.

Virusul poate fi răspândit și prin:

Secrețiile nazale, oculare și orale;

Leziuni cutanate rupte;

Obiecte contaminate (furaje, echipamente).

Specialiștii avertizează că virusul este rezistent în mediul extern și poate persista o perioadă îndelungată, ceea ce impune respectarea strictă a măsurilor de igienă și biosecuritate. În acest context, autoritățile recomandă fermierilor să evite contactul între animale din efective diferite și să dezinfecteze echipamentele utilizate în exploatații.

Citește și: Noua lege a salarizării pentru Sănătate. Un medic primar va avea un salariu brut de 17.300 de lei, iar un asistent principal de 8.218 lei