Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) atrage atenția Guvernului că majorările salariale din sistemul sanitar ar putea rămâne incerte dacă, până la 1 ianuarie 2027, nu va fi adoptată o nouă lege a salarizării sau o altă măsură de creștere a veniturilor. Sindicaliștii susțin că respingerea proiectului legislativ din această vară ar putea fi considerată o acțiune împotriva creșterilor salariale, în cazul în care Executivul nu vine cu o alternativă.

Sindicaliștii cer Guvernului să clarifice situația salariilor până la 1 ianuarie 2027

Reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” consideră că cei care s-au opus proiectului de salarizare prezentat în vară și-au justificat poziția prin promisiunea elaborării unei legi mai bune. În opinia acestora, dacă noua guvernare nu va iniția un alt act normativ, opoziția față de proiectul anterior ar putea fi interpretată drept o încercare de a împiedica majorarea veniturilor.

Într-un mesaj publicat joi pe Facebook, federația a prezentat această interpretare ca pe o „concluzie informală” rezultată în urma discuțiilor referitoare la legea salarizării.

„Dacă la 1 ianuarie 2027 nu avem intrată în vigoare o nouă lege a salarizării sau o formă de creştere a veniturilor salariale, atunci respingerea proiectului legii salarizării din această vară poate fi interpretată legitim ca luptă împotriva creşterilor salariale”, au transmis reprezentanţii federaţiei, pe rețeaua de socializare.

Potrivit liderilor sindicali, renunțarea la proiectul anterior ar fi avut o justificare doar dacă aceasta ar fi urmărit adoptarea unei variante legislative superioare. În absența unor demersuri concrete pentru elaborarea unei noi legi, susțin reprezentanții federației, motivele respingerii ar deveni mai evidente.

Ce solicită sindicaliștii Guvernului Luca Niculescu

Federația „Solidaritatea Sanitară” i-a cerut, în urmă cu câteva zile, Executivului condus de Luca Niculescu să pregătească noua lege a salarizării prin consultarea angajaților din sistemul medical.

Organizația sindicală insistă ca viitoarele prevederi să fie construite pornind de la situațiile reale din sănătate și de la datele care reflectă problemele existente în acest sector.

Printre principalele obiective indicate de sindicaliști se numără eliminarea diferențelor salariale inechitabile, stabilirea unor reguli mai clare pentru grilele de salarizare și sporuri, precum și garantarea drepturilor bănești prevăzute de legislație.

Promisiunile din programul de guvernare și declarațiile ministrului Sănătății

În susținerea solicitărilor, reprezentanții FSSR fac trimitere la programul de guvernare, în care este prevăzută redactarea noii legi a salarizării în colaborare cu organizațiile sindicale.

Totodată, federația amintește declarațiile ministrului Sănătății, potrivit cărora modificările legislative nu ar trebui să conducă la diminuarea veniturilor niciunui angajat din sistemul sanitar.

Institutul Național de Statistică a anunțat recent că salariile românilor au crescut, dar de fapt noi o ducem mai prost. În luna august, salariul mediu net a ajuns la 5.688 de lei, cu 300 de lei mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Dar acești bani în plus nu sunt suficienți pentru a acoperi scumpirile. Pentru că prețurile au crescut față de anul trecut mai mult decât majorarea salarială. Astfel, nivelul de trai nu a crescut, ci s-a erodat, a explicat pentru Spotmedia analistul economic Adrian Negrescu.

Deși salariile românilor au crescut în ultimul an, majorările nu au ținut pasul cu scumpirile, iar puterea de cumpărare a continuat să scadă. Adrian Negrescu spune că august a fost a 14-a lună la rând în care salariul real a mers în jos. ”Creșterea salariului mediu net la 5.688 de lei în august, cu aproximativ 300 de lei mai mult decât acum un an, arată bine doar la prima vedere.

Cei 300 de lei în plus înseamnă o creștere de 5,6%, în timp ce prețurile au urcat în același interval cu peste 6%. Cu alte cuvinte, românii primesc mai mulți bani, dar cu ei cumpără mai puțin. Statistica oficială confirmă asta: puterea de cumpărare a salariului a scăzut față de anul trecut, iar august a fost a 14-a lună la rând în care salariul real a mers în jos. Majorările salariale nu acoperă scumpirile, iar nivelul de trai nu a crescut, ci s-a erodat”, a precizat consultantul economic.

Scăderea puterii de cumpărare și impactul asupra cheltuielilor esențiale

Cele mai mari dificultăți sunt resimțite în cazul cheltuielilor de care oamenii nu se pot lipsi. Potrivit lui Adrian Negrescu, serviciile s-au scumpit cu peste 11% într-un an, iar carburanții, chiriile și energia se numără printre categoriile care pun presiune pe bugetele populației. „Acestea nu sunt cheltuieli la care poți renunța”, subliniază Negrescu.

Potrivit acestuia, familiile care au de plătit chirii sau rate bancare simt tot mai devreme presiunea cheltuielilor lunare. Într-o primă etapă, oamenii renunță la vacanțe, haine și ieșiri în oraș, însă, pe măsură ce bugetul se restrânge, pot ajunge să reducă inclusiv cheltuielile pentru alimente. Pensionarii și familiile cu venituri mici sunt printre cei mai afectați, deoarece cea mai mare parte a veniturilor lor este destinată alimentelor, utilităților și transportului. „Pentru ei, inflația nu e un procent din statistici, ci o taxă ascunsă pe care o plătesc zilnic”, afirmă consultantul economic.

Scăderea puterii de cumpărare are efecte și asupra economiei, susține Negrescu. Pe măsură ce populația reduce cheltuielile, consumul scade, comercianții vând mai puțin, iar firmele ajung să amâne angajările și investițiile.

Soluțiile economice propuse pentru noul guvern: fără taxe noi și predictibilitate fiscală

Adrian Negrescu consideră că noul guvern nu poate opri peste noapte scumpirile provocate de evoluțiile internaționale ale prețurilor petrolului și materiilor prime, dar poate evita măsurile care ar alimenta suplimentar inflația. Una dintre priorități ar trebui să fie predictibilitatea fiscală, prin evitarea unor noi taxe pe consum și a majorărilor de accize în 2027. „Fără taxe noi pe consum și fără majorări de accize în 2027, pentru că fiecare taxă nouă ajunge imediat în prețuri”, susține consultantul economic.

• Nazare nu-și dorește taxe noi în 2027, bet deficitul complică planurile Guvernului. Ar exista o soluție optimă, dar istoria nu oferă motive de optimism În opinia sa, reducerea deficitului bugetar ar trebui să se bazeze pe reforma statului și pe îmbunătățirea colectării veniturilor, inclusiv prin combaterea evaziunii fiscale, nu pe transferarea poverii asupra contribuabililor care își plătesc obligațiile. „Un buget credibil liniștește piețele, stabilizează cursul leului și dă BNR spațiu să reducă dobânzile”, explică Negrescu.

• În ceea ce privește energia și carburanții, consultantul susține menținerea mecanismului de ajustare a accizelor în funcție de cotațiile internaționale, precum și încurajarea concurenței și a producției interne. El avertizează că plafonarea prețurilor poate avea efecte nedorite, inclusiv apariția penuriilor. O altă direcție importantă este utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru investiții în energie, infrastructură și agricultură, domenii care pot contribui la reducerea costurilor pe termen lung.

Când își vor reveni românii? Estimările privind redresarea puterii de cumpărare

O revenire a puterii de cumpărare nu este așteptată imediat. Potrivit lui Adrian Negrescu, evoluția inflației va continua să fie influențată de prețurile energiei și carburanților, bet și de cursul de schimb. Consultantul avertizează că iarna și începutul anului viitor vor continua să pună presiune asupra bugetelor populației. O ameliorare reală, în care salariile să crească mai repede decât prețurile, ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului 2027.

Acest scenariu depinde însă de evitarea unor noi șocuri fiscale și de temperarea tensiunilor de pe piețele internaționale ale energiei. ”Până atunci, adevărul este simplu și incomod: salariile cresc, dar românii trăiesc mai prost decât acum un an. Iar fără o politică economică predictibilă, riscăm ca această perioadă de sacrificii să se prelungească mai mult decât ne permitem”, a concluzionat Adrian Negrescu.

Evoluția inflației și avertismentele Băncii Naționale a României

În luna septembrie, rata anuală a inflației a urcat la 6,61%, de la 6,17% în august. Iar Banca Națională avertizează că inflația va depăși nivelul de 6,1% estimat anterior pentru luna decembrie. Prețurile petrolului și energiei, conflictul din Orientul Mijlociu, seceta severă și evoluția cursului leu-euro sunt printre factorii care pot împinge prețurile în sus, potrivit BNR. Există și factori care ar putea limita amploarea noilor creșteri de prețuri.

Potrivit BNR, cererea de consum și cererea agregată pot tempera transmiterea scumpirilor la combustibili și energie către alte bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, dacă populația și firmele își limitează cheltuielile, companiile ar putea avea mai puțin spațiu pentru a transfera integral costurile suplimentare către clienți.

Prognozele FMI: cum arată estimările privind inflația pentru viitor

Și FMI a revizuit în sus și estimările privind inflația. Prețurile de consum ar urma să crească, în medie, cu 8,2% în 2026, comparativ cu 7,8% cât anticipa instituția în primăvară. Pentru anul viitor, inflația medie este estimată la 4,1%, față de prognoza anterioară de 3,9%.

Anunţul făcut de Christine Lagarde privind demisia sa de la Banca Centrală Europeană în luna februarie a atras rapid atenţia nu doar asupra datei plecării sale, ci şi asupra celor două pansamente tip plasture de pe faţa sa, vizibile într-o declaraţie video pe care a postat-o pe X, relatează Politico.com, citat de news.ro.

Acestea au stârnit speculaţii pe reţelele sociale, la care Lagarde a răspuns într-o postare ulterioară. Ea a spus că bandajele erau urmare a unei „mici intervenţii chirurgicale” efectuate la începutul săptămânii şi a îndemnat oamenii să urmeze sfaturile medicilor şi să-şi verifice pielea în mod regulat.

Ce a declarat șefa BCE despre intervenția chirurgicală la nivelul feței

Într-un mesaj video intern separat adresat întregului personal al BCE, vizionat de POLITICO, Lagarde a oferit ceva mai mult umor şi detalii: „Ştiu că arăt ciudat. Nu e vorba de kick-boxing în Thailanda”, a spus ea după ce a participat la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internaţional de la Bangkok, la începutul acestei luni. „E doar un mic cancer de piele care trebuia îndepărtat”, a explicat şefa BCE.

BCE a refuzat să comenteze şi a făcut referire la declaraţia anterioară a lui Lagarde.

Planurile de viitor și motivele din spatele plecării anticipate de la BCE

Joi dimineaţă, Lagarde, în vârstă de 70 de ani, a pus capăt speculaţiilor care durau de luni de zile cu privire la rolul său viitor, afirmând că va demisiona pe 7 februarie, înainte de încheierea oficială a mandatului său, în octombrie anul viitor.

BCE nu a dezvăluit care sunt planurile imediate ale lui Lagarde, însă aceasta a lăsat să se înţeleagă anterior că ar putea dori să se implice în cursa prezidenţială din Franţa din 2027.

Un oficial familiarizat cu gândirea lui Lagarde, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta o chestiune sensibilă, a declarat că ea a luat această decizie cu aproape un an înainte de sfârşitul mandatului său, pentru a avea „o mai mare libertate de a-şi exprima opiniile şi de a se implica în chestiuni nemonetare, deoarece nu poate rămâne neutră când vede evoluţiile care au loc în propria ţară şi în lume”. Aceleaşi cuvinte au fost reluate de Lagarde într-o postare pe X ulterioară: „Voi părăsi BCE în februarie 2027, deoarece doresc să am libertatea de a vorbi, libertatea de exprimare şi libertatea de a mă implica în chestiuni care nu ţin de politica monetară”.

În Taipei, capitala Taiwanului, un camion de gunoi poate fi recunoscut după primele note ale unei piese celebre compuse de Beethoven. De peste șase decenii, vehiculele de salubritate circulă pe străzile orașului în timp ce difuzoarele lor redau „Für Elise”. Nu este vorba despre o alegere muzicală întâmplătoare, ci despre un sistem prin care locuitorii sunt anunțați că a sosit momentul să ducă gunoiul.

La auzul melodiei, oamenii ies din locuințe cu sacii pregătiți și se îndreaptă către camion. Pentru ei, muzica a devenit un semnal familiar, care face parte din rutina de zi cu zi. Astfel, o activitate banală, precum aruncarea deșeurilor, s-a transformat într-un adevărat ritual colectiv.

Tradiția a început în anii 1960, când Taiwanul a importat camioane de salubritate din Germania. Vehiculele erau deja echipate cu difuzoare programate să redea celebra compoziție a lui Beethoven. Alături de aceasta, în repertoriu a ajuns și „Rugăciunea unei Fecioare”, o piesă scrisă de compozitoarea poloneză Tekla Badarzewska-Baranowska. Nu se știe cu certitudine cum a fost aleasă cea de-a doua melodie, însă a rămas, de-a lungul timpului, unul dintre semnele distinctive ale sistemului de colectare a deșeurilor din Taiwan.

Cum a început tradiția camioanelor de gunoi care cântă Beethoven

Primele camioane care au adus muzica pe străzile din Taiwan au fost importate din Germania în anii 1960. Acestea aveau instalate difuzoare care redau automat „Für Elise”, compoziția lui Ludwig van Beethoven, cunoscută în întreaga lume.

Melodia a devenit rapid un semnal pe care locuitorii au ajuns să îl recunoască. Când o aud, oamenii știu că trebuie să iasă din case și să ducă deșeurile la camionul de salubritate.

În timp, repertoriul a fost completat cu „Rugăciunea unei Fecioare”, compusă de Tekla Badarzewska-Baranowska. Originea alegerii acestei piese nu este cunoscută cu exactitate, dar ea a rămas alături de melodia lui Beethoven și continuă să fie asociată cu acest sistem neobișnuit.

Ceea ce a început ca o soluție practică de anunțare a sosirii mașinilor de gunoi s-a transformat într-o tradiție locală, recunoscută astăzi drept una dintre particularitățile vieții cotidiene din Taiwan.

De ce trebuie locuitorii să ducă personal gunoiul la camion

Dincolo de muzica familiară, sistemul din Taipei presupune reguli stricte privind colectarea și sortarea deșeurilor. Gunoiul menajer trebuie pus în saci albaștri speciali, cumpărați de la guvern, în timp ce materialele reciclabile și resturile alimentare sunt colectate separat, cu ajutorul unui al doilea vehicul.

Fiecare camion are un rol bine stabilit, iar locuitorii trebuie să fie prezenți atunci când acesta ajunge în zona lor. Spre deosebire de sistemele în care oamenii pot lăsa sacii la marginea străzii, în Taipei deșeurile nu pot fi abandonate pur și simplu la colțul blocului sau al străzii. Ele trebuie predate direct echipajului de salubritate.

Politica a fost oficializată în 1994, odată cu introducerea principiului „nicio pungă nu atinge pământul”. Prin această măsură, autoritățile au urmărit să încurajeze implicarea directă a cetățenilor în colectarea și gestionarea deșeurilor.

La început, camioanele muzicale treceau de două ori pe seară. Ulterior, sistemul s-a extins și în afara capitalei, devenind un model aplicat la nivel național. În prezent, vehiculele circulă cinci zile pe săptămână, de regulă după-amiaza târziu și seara, în intervalul în care majoritatea oamenilor se întorc de la serviciu.

Cum a reușit Taiwanul să transforme colectarea gunoiului într-un sistem eficient

Introducerea acestui model a fost legată și de problemele tot mai mari cu care se confrunta Taiwanul după perioada de dezvoltare economică accelerată. Creșterea nivelului de consum a dus la o cantitate tot mai mare de deșeuri, iar gropile de gunoi tradiționale nu mai reușeau să facă față volumului.

Autoritățile au căutat soluții pe mai multe direcții: reciclarea, incinerarea și implicarea directă a populației în procesul de colectare. În loc ca toate deșeurile să fie aruncate la grămadă, fiecare locuitor a fost încurajat să contribuie la sortarea și gestionarea lor.

Un rol important în acest sistem îl au și sacii albaștri, care trebuie cumpărați. Principiul este simplu: cu cât o gospodărie produce mai puține deșeuri, cu atât cheltuiește mai puțin pentru sacii necesari. În acest fel, autoritățile au introdus și o motivație financiară pentru reducerea cantității de gunoi.

Rezultatele au fost vizibile în timp. Potrivit unui raport AFP din iulie 2025, rata de reciclare din Taipei a crescut de la aproximativ 2% în anul 2000 la aproape 67% în prezent. Cifrele arată amploarea schimbării și felul în care un sistem bazat pe reguli clare și participarea cetățenilor poate influența comportamentul unei întregi comunități.

Muzica a devenit parte din identitatea locală

Tradiția camioanelor care cântă Beethoven nu s-a limitat la capitala Taiwanului. În districtul Longtan din Taoyuan, de exemplu, filarmonica locală a adaptat două melodii tradiționale Hakka pentru a fi folosite de mașinile de salubritate.

Astfel, muzica a depășit rolul unui simplu semnal sonor și a devenit o parte recognoscibilă a identității locale. Pentru generații întregi de locuitori, primele note din „Für Elise” au însemnat același lucru: este timpul să iasă din casă și să ducă gunoiul.

În timp ce multe orașe încearcă să găsească metode prin care să încurajeze colectarea selectivă și reciclarea, Taiwanul a transformat această activitate într-o rutină bine organizată, construită în jurul implicării directe a populației.

O melodie celebră, câteva camioane și reguli respectate de comunitate au schimbat felul în care oamenii se raportează la deșeuri. Iar după mai bine de șase decenii, Beethoven continuă să anunțe, seară de seară, că a venit momentul pentru colectarea gunoiului.

Partidul Republican a anunţat joi că două mitinguri pe care Donald Trump urma să le ţină în acest weekend nu vor mai avea loc, iar preşedintele american va participa în schimb la „un număr mare de mitinguri virtuale”, relatează AFP, citat de news.ro.

Această schimbare de program survine cu puţin timp înainte de alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului prezidenţial, programate marţi, în cadrul cărora opoziţia democrată speră să preia controlul asupra Congresului şi să câştige funcţii de guvernatori.

„Având în vedere că republicanii se află într-o poziţie favorabilă în Kansas (centru) şi Iowa (centru-nord), mitingurile faţă în faţă care fuseseră iniţial programate în aceste state nu vor mai avea loc”, a anunţat partidul într-un comunicat de presă.

„Preşedintele Trump urmează să participe virtual la un număr mare de mitinguri, ceea ce permite atingerea unui număr mai mare de alegători în timpul limitat care a mai rămas până la încheierea scrutinului”, a justificat Comitetul Naţional Republican. Acesta menţionează astfel de mitinguri virtuale, la care va participa, aşadar, Donald Trump, în „aproape 20 de state”.

Schimb dur de replici pe pistă: atac verbal la adresa unui jurnalist

Întrebat joi de un jurnalist dacă nu este obosit să cutreiere ţara pentru a face campanie, preşedintele american, în vârstă de 80 de ani, a răspuns cu agresivitate vădită: „Mă simt perfect”, a spus el, în timpul unei discuţii pe pistă, înaintea unei deplasări în Carolina de Nord (est). „Eşti dezgustător. Fă eforturi să slăbeşti, arăţi groaznic”, i-a spus Donald Trump, care a intensificat recent atacurile verbale împotriva jurnaliştilor.

Miza alegerilor de mijloc de mandat: echilibrul de putere în Congres

Sondajele prevăd, deocamdată, că democraţii ar putea obţine majoritatea în Camera Reprezentanţilor, controlată în prezent de republicani.

Soarta Senatului, cealaltă cameră a Congresului, dominată şi ea de conservatori, este mai incertă, dar partidul de opoziţie speră să schimbe balanţa în favoarea sa.

O decizie a administrației Donald Trump privind importul de combustibil rusesc a declanșat o adevărată confruntare pe scena politică și economică din Statele Unite. În timp ce Casa Albă încurajează companiile americane să cumpere motorină venită din Rusia, firmele ezită de teama sancțiunilor, iar democrații din Congres amenință cu anchete .

Potrivit unei analize publicate de Washington Sun, care citează surse din industrie, cel puțin trei petroliere încărcate cu motorină rusească au plecat la mijlocul lunii octombrie peste Atlantic, având ca destinație Statele Unite.

Transporturile au fost posibile după ce Donald Trump a decis, pe 16 octombrie, să relaxeze o parte din restricțiile aplicate combustibilului rusesc.

De ce ezită companiile americane?

Deși consilierii președintelui încearcă în privat să convingă companiile energetice să preia combustibilul oferit chiar și cu reduceri semnificative de preț, cumpărătorii ezită.

Nimeni nu vrea să-și asume riscul. Băncile și firmele din energie se tem că, dacă cumpără acum motorină rusească, vor plăti scump mai târziu. Opoziția democrată susține că decizia președintelui încalcă legile privind sancțiunile și a trimis deja avertismente. Dacă democrații vor câștiga alegerile, vor ancheta la sânge toate aceste afaceri.

Ce spun specialiștii?

„Moscova și Washingtonul încă încearcă să găsească cumpărători, dar nu am fi surprinși dacă încărcăturile se vor îndrepta în cele din urmă spre Brazilia”, au explicat analiștii de la Rapidan Energy Group.

În acest moment, rămâne incert dacă vreun petrolier va primi permisiunea să descarce în vreun port american sau dacă încărcăturile vor trebui redirecționate către alte piețe din cauza riscurilor.