Coreea de Nord folosește o rețea secretă de intermediari pentru a trimite muncitori în Rusia, unde aceștia sunt supuși muncii forțate. O mare parte din banii câștigați de ei ajung direct la regimul de la Phenian, finanțând programul de rachete balistice. În același timp, Moscova se folosește de acești oameni pentru a acoperi lipsa uriașă de personal din fabrici și firme, provocată de războiul din Ucraina.

Aceste concluzii apar într-o investigație realizată de organizația Global Rights Compliance (GRC). Raportul arată că Rusia și Coreea de Nord au creat un mecanism bine pus la punct pentru a ocoli sancțiunile internaționale și a-și sprijini reciproc planurile militare.

Purtătoarea de cuvânt a echipei de anchetă, Elise Luriot Prevost, a explicat pentru publicația britanică The Sun că ambele țări câștigă din această afacere: Coreea de Nord primește bani lichizi și combustibil, iar Rusia obține forța de muncă de care are atât de mare nevoie.

Cum funcționează schema vizelor fictive de student pentru muncitorii nord-coreeni

Investigația, desfășurată timp de nouă luni, s-a concentrat asupra platformei KNDR.su, o rețea de intermediere administrată de omul de afaceri rus Vladimir Sokolov. Potrivit raportului, rețeaua promovează disponibilitatea muncitorilor nord-coreeni pentru companii din Rusia.

Intermediarii ar solicita un comision cuprins între 900 și 1.350 de lire sterline pentru fiecare muncitor, comenzile vizând cel puțin 50 de persoane.

Cercetătorii GRC au identificat nouă amplasamente din Rusia asociate Coreei de Nord prin intermediul rețelei lui Sokolov.

Potrivit raportului, schema ar utiliza vize de student pentru a evita interdicțiile internaționale privind angajarea oficială a muncitorilor nord-coreeni în străinătate.

Lucrătorii ar fi înscriși în mod fictiv la instituții de învățământ din Rusia, după care ar fi trimiși să lucreze pentru companii locale.

Control strict, pașapoarte confiscate și bani direcționați către rachetele lui Kim Jong Un

Raportul susține că autoritățile nord-coreene ar exercita un control strict asupra acestora. Pașapoartele le-ar fi confiscate, deplasările le-ar fi restricționate, iar persoane despre care se crede că ar avea legături cu serviciile de securitate ar fi plasate printre echipele de muncitori pentru a supraveghea eventualele acte de nesupunere.

Într-un anunț publicat pe KNDR.su, potențialii angajatori erau asigurați că muncitorii „nu vor fugi”, potrivit investigației.

Dylan Carter, coordonatorul investigației GRC, afirmă că sumele plătite pentru munca acestora nu ajung, în mare parte, la lucrători.

„Acești muncitori nu sunt ieftini, însă puțini bani, dacă nu chiar deloc, din sumele plătite pentru munca lor ajung la ei. În schimb, banii intră în vistieria statului nord-coreean”, a declarat el.

Organizația susține că guvernul de la Phenian este implicat direct în mecanism. Potrivit raportului, companiile rusești care doresc să obțină certificarea prin intermediul rețelei trebuie să accepte o vizită de inspecție din partea ambasadei Coreei de Nord.

Exploatare la nivel național: peste 36.000 de vize emise de Rusia în 2025

Datele citate în raport arată că Rusia a acordat cetățenilor nord-coreeni peste 36.000 de vize în 2025, de patru ori mai multe decât în anul precedent. Aproximativ 98% dintre acestea ar fi fost vize de student.

După cel de-al șaselea test nuclear nord-coreean, efectuat în 2017, o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU a interzis angajarea muncitorilor din Coreea de Nord în străinătate și a cerut repatrierea celor aflați deja peste hotare.

Cu toate acestea, potrivit estimărilor prezentate de GRC, între 35.600 și 101.280 de muncitori nord-coreeni s-ar fi aflat în străinătate în 2025.

Raportul estimează că sistemul ar fi putut genera pentru Phenian venituri de până la 600 de milioane de lire sterline, bani care ar contribui la finanțarea programului de rachete balistice al țării.

GRC consideră că acest mecanism ilustrează modul în care două state supuse sancțiunilor internaționale pot construi relații economice menite să le susțină obiectivele militare, în afara regulilor impuse de comunitatea internațională.

Investigația identifică mai multe obiective industriale promovate de rețeaua lui Sokolov.

Printre acestea se numără KPP Ruskon, descrisă în raport drept unul dintre cei mai mari producători de rații militare din regiunea Moscovei.

Oficiali nord-coreeni ar fi fost văzuți și în vizită la Agrisovgaz, o fabrică de prelucrare a metalelor aflată sub sancțiuni americane. Potrivit raportului, printre clienții acesteia se numără companii din industria de apărare, aerospațială și navală care sunt, la rândul lor, supuse sancțiunilor.

Cooperarea militară dintre Moscova și Phenian: trupe, muniție și armament pe frontul din Ucraina

Elise Luriot Prevost a atras atenția asupra cooperării militare tot mai strânse dintre Moscova și Phenian.

„Rusia și Coreea de Nord fac schimb de arme și cunoștințe și beneficiază, în special, de testarea armamentului pe câmpul de luptă din Ucraina”, a declarat ea.

Potrivit expertei, experiența acumulată în urma utilizării armelor în condiții reale de luptă ar putea ajuta Coreea de Nord să își îmbunătățească propriile capacități militare.

Începând din 2024, Coreea de Nord a trimis peste 10.000 de militari pentru a lupta alături de forțele ruse în războiul din Ucraina, potrivit informațiilor citate în articolul-sursă. Phenianul a furnizat, de asemenea, armament pentru a contribui la refacerea rezervelor militare ale Moscovei.

Războiul a apropiat cele două guverne, iar cooperarea lor a alimentat temerile că Rusia ar putea transmite Coreei de Nord tehnologii și cunoștințe privind rachetele și armele nucleare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, de asemenea, că Rusia ar încerca să recruteze până la 50.000 de nord-coreeni, în contextul pregătirilor pentru noi atacuri de amploare asupra Kievului în timpul iernii.

Aceste informații se înscriu într-un tablou mai larg al cooperării dintre cele două țări, care include furnizarea de obuze de artilerie, rachete balistice și trupe de către Phenian, în schimbul unor beneficii economice și tehnologice din partea Moscovei.

Miliarde de lire sterline, copii deportați și sancțiuni internaționale sfidate

Potrivit GRC, invazia pe scară largă a Ucrainei, lansată de Rusia în februarie 2022, a fost urmată de o deteriorare accentuată a respectării regimului internațional de sancțiuni.

În condițiile unui deficit tot mai mare de forță de muncă, Moscova și-a aprofundat relațiile cu Phenianul.

„Rusia vrea să își mențină economia și efortul de război alimentate cu resurse, demonstrând în același timp că sancțiunile ONU pot fi ignorate fără costuri semnificative”, a declarat Luriot Prevost.

Ea a avertizat că fiecare încălcare a sancțiunilor care rămâne nepedepsită slăbește credibilitatea sistemului internațional și îi încurajează pe alți actori să testeze limitele acestuia.

Potrivit GRC, folosirea vizelor de student pentru a facilita angajarea muncitorilor nord-coreeni în Rusia face parte dintr-un model mai amplu de cooperare între cele două state.

Coreea de Nord ar fi contribuit și la organizarea unor tabere pentru copii ucraineni deportați de Rusia, unde aceștia ar fi fost supuși unor programe prezentate drept „reeducare”.

Regatul Unit a impus recent sancțiuni unei tabere din Coreea de Nord, în contextul acuzațiilor că Rusia ar fi plătit pentru transportarea unor copii ucraineni răpiți de pe teritoriile ocupate.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, în legătură cu presupusa deportare ilegală și transferare a copiilor ucraineni.

Serviciile de informații sud-coreene estimează că Phenianul ar fi obținut aproape 10 miliarde de lire sterline din sprijinul acordat Rusiei în războiul din Ucraina. O parte din bani ar proveni din plățile solicitate de Coreea de Nord pentru trimiterea propriilor militari pe front.

Rusia ar fi oferit în schimb bani, resurse energetice și tehnologie militară.

Pentru Coreea de Nord, aceste venituri ar fi importante în raport cu dimensiunea economiei sale. Organizația Națiunilor Unite a estimat că economia țării valora aproximativ 12,8 miliarde de lire sterline în 2024.

Omul de afaceri rus Vladimir Sokolov, investigat în raportul GRC, a fost recent inclus pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană.

Anunţul făcut de Christine Lagarde privind demisia sa de la Banca Centrală Europeană în luna februarie a atras rapid atenţia nu doar asupra datei plecării sale, ci şi asupra celor două pansamente tip plasture de pe faţa sa, vizibile într-o declaraţie video pe care a postat-o pe X, relatează Politico.com, citat de news.ro.

Acestea au stârnit speculaţii pe reţelele sociale, la care Lagarde a răspuns într-o postare ulterioară. Ea a spus că bandajele erau urmare a unei „mici intervenţii chirurgicale” efectuate la începutul săptămânii şi a îndemnat oamenii să urmeze sfaturile medicilor şi să-şi verifice pielea în mod regulat.

Ce a declarat șefa BCE despre intervenția chirurgicală la nivelul feței

Într-un mesaj video intern separat adresat întregului personal al BCE, vizionat de POLITICO, Lagarde a oferit ceva mai mult umor şi detalii: „Ştiu că arăt ciudat. Nu e vorba de kick-boxing în Thailanda”, a spus ea după ce a participat la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internaţional de la Bangkok, la începutul acestei luni. „E doar un mic cancer de piele care trebuia îndepărtat”, a explicat şefa BCE.

BCE a refuzat să comenteze şi a făcut referire la declaraţia anterioară a lui Lagarde.

Planurile de viitor și motivele din spatele plecării anticipate de la BCE

Joi dimineaţă, Lagarde, în vârstă de 70 de ani, a pus capăt speculaţiilor care durau de luni de zile cu privire la rolul său viitor, afirmând că va demisiona pe 7 februarie, înainte de încheierea oficială a mandatului său, în octombrie anul viitor.

BCE nu a dezvăluit care sunt planurile imediate ale lui Lagarde, însă aceasta a lăsat să se înţeleagă anterior că ar putea dori să se implice în cursa prezidenţială din Franţa din 2027.

Un oficial familiarizat cu gândirea lui Lagarde, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta o chestiune sensibilă, a declarat că ea a luat această decizie cu aproape un an înainte de sfârşitul mandatului său, pentru a avea „o mai mare libertate de a-şi exprima opiniile şi de a se implica în chestiuni nemonetare, deoarece nu poate rămâne neutră când vede evoluţiile care au loc în propria ţară şi în lume”. Aceleaşi cuvinte au fost reluate de Lagarde într-o postare pe X ulterioară: „Voi părăsi BCE în februarie 2027, deoarece doresc să am libertatea de a vorbi, libertatea de exprimare şi libertatea de a mă implica în chestiuni care nu ţin de politica monetară”.

În Taipei, capitala Taiwanului, un camion de gunoi poate fi recunoscut după primele note ale unei piese celebre compuse de Beethoven. De peste șase decenii, vehiculele de salubritate circulă pe străzile orașului în timp ce difuzoarele lor redau „Für Elise”. Nu este vorba despre o alegere muzicală întâmplătoare, ci despre un sistem prin care locuitorii sunt anunțați că a sosit momentul să ducă gunoiul.

La auzul melodiei, oamenii ies din locuințe cu sacii pregătiți și se îndreaptă către camion. Pentru ei, muzica a devenit un semnal familiar, care face parte din rutina de zi cu zi. Astfel, o activitate banală, precum aruncarea deșeurilor, s-a transformat într-un adevărat ritual colectiv.

Tradiția a început în anii 1960, când Taiwanul a importat camioane de salubritate din Germania. Vehiculele erau deja echipate cu difuzoare programate să redea celebra compoziție a lui Beethoven. Alături de aceasta, în repertoriu a ajuns și „Rugăciunea unei Fecioare”, o piesă scrisă de compozitoarea poloneză Tekla Badarzewska-Baranowska. Nu se știe cu certitudine cum a fost aleasă cea de-a doua melodie, însă a rămas, de-a lungul timpului, unul dintre semnele distinctive ale sistemului de colectare a deșeurilor din Taiwan.

Cum a început tradiția camioanelor de gunoi care cântă Beethoven

Primele camioane care au adus muzica pe străzile din Taiwan au fost importate din Germania în anii 1960. Acestea aveau instalate difuzoare care redau automat „Für Elise”, compoziția lui Ludwig van Beethoven, cunoscută în întreaga lume.

Melodia a devenit rapid un semnal pe care locuitorii au ajuns să îl recunoască. Când o aud, oamenii știu că trebuie să iasă din case și să ducă deșeurile la camionul de salubritate.

În timp, repertoriul a fost completat cu „Rugăciunea unei Fecioare”, compusă de Tekla Badarzewska-Baranowska. Originea alegerii acestei piese nu este cunoscută cu exactitate, dar ea a rămas alături de melodia lui Beethoven și continuă să fie asociată cu acest sistem neobișnuit.

Ceea ce a început ca o soluție practică de anunțare a sosirii mașinilor de gunoi s-a transformat într-o tradiție locală, recunoscută astăzi drept una dintre particularitățile vieții cotidiene din Taiwan.

De ce trebuie locuitorii să ducă personal gunoiul la camion

Dincolo de muzica familiară, sistemul din Taipei presupune reguli stricte privind colectarea și sortarea deșeurilor. Gunoiul menajer trebuie pus în saci albaștri speciali, cumpărați de la guvern, în timp ce materialele reciclabile și resturile alimentare sunt colectate separat, cu ajutorul unui al doilea vehicul.

Fiecare camion are un rol bine stabilit, iar locuitorii trebuie să fie prezenți atunci când acesta ajunge în zona lor. Spre deosebire de sistemele în care oamenii pot lăsa sacii la marginea străzii, în Taipei deșeurile nu pot fi abandonate pur și simplu la colțul blocului sau al străzii. Ele trebuie predate direct echipajului de salubritate.

Politica a fost oficializată în 1994, odată cu introducerea principiului „nicio pungă nu atinge pământul”. Prin această măsură, autoritățile au urmărit să încurajeze implicarea directă a cetățenilor în colectarea și gestionarea deșeurilor.

La început, camioanele muzicale treceau de două ori pe seară. Ulterior, sistemul s-a extins și în afara capitalei, devenind un model aplicat la nivel național. În prezent, vehiculele circulă cinci zile pe săptămână, de regulă după-amiaza târziu și seara, în intervalul în care majoritatea oamenilor se întorc de la serviciu.

Cum a reușit Taiwanul să transforme colectarea gunoiului într-un sistem eficient

Introducerea acestui model a fost legată și de problemele tot mai mari cu care se confrunta Taiwanul după perioada de dezvoltare economică accelerată. Creșterea nivelului de consum a dus la o cantitate tot mai mare de deșeuri, iar gropile de gunoi tradiționale nu mai reușeau să facă față volumului.

Autoritățile au căutat soluții pe mai multe direcții: reciclarea, incinerarea și implicarea directă a populației în procesul de colectare. În loc ca toate deșeurile să fie aruncate la grămadă, fiecare locuitor a fost încurajat să contribuie la sortarea și gestionarea lor.

Un rol important în acest sistem îl au și sacii albaștri, care trebuie cumpărați. Principiul este simplu: cu cât o gospodărie produce mai puține deșeuri, cu atât cheltuiește mai puțin pentru sacii necesari. În acest fel, autoritățile au introdus și o motivație financiară pentru reducerea cantității de gunoi.

Rezultatele au fost vizibile în timp. Potrivit unui raport AFP din iulie 2025, rata de reciclare din Taipei a crescut de la aproximativ 2% în anul 2000 la aproape 67% în prezent. Cifrele arată amploarea schimbării și felul în care un sistem bazat pe reguli clare și participarea cetățenilor poate influența comportamentul unei întregi comunități.

Muzica a devenit parte din identitatea locală

Tradiția camioanelor care cântă Beethoven nu s-a limitat la capitala Taiwanului. În districtul Longtan din Taoyuan, de exemplu, filarmonica locală a adaptat două melodii tradiționale Hakka pentru a fi folosite de mașinile de salubritate.

Astfel, muzica a depășit rolul unui simplu semnal sonor și a devenit o parte recognoscibilă a identității locale. Pentru generații întregi de locuitori, primele note din „Für Elise” au însemnat același lucru: este timpul să iasă din casă și să ducă gunoiul.

În timp ce multe orașe încearcă să găsească metode prin care să încurajeze colectarea selectivă și reciclarea, Taiwanul a transformat această activitate într-o rutină bine organizată, construită în jurul implicării directe a populației.

O melodie celebră, câteva camioane și reguli respectate de comunitate au schimbat felul în care oamenii se raportează la deșeuri. Iar după mai bine de șase decenii, Beethoven continuă să anunțe, seară de seară, că a venit momentul pentru colectarea gunoiului.

Partidul Republican a anunţat joi că două mitinguri pe care Donald Trump urma să le ţină în acest weekend nu vor mai avea loc, iar preşedintele american va participa în schimb la „un număr mare de mitinguri virtuale”, relatează AFP, citat de news.ro.

Această schimbare de program survine cu puţin timp înainte de alegerile pentru Congres de la jumătatea mandatului prezidenţial, programate marţi, în cadrul cărora opoziţia democrată speră să preia controlul asupra Congresului şi să câştige funcţii de guvernatori.

„Având în vedere că republicanii se află într-o poziţie favorabilă în Kansas (centru) şi Iowa (centru-nord), mitingurile faţă în faţă care fuseseră iniţial programate în aceste state nu vor mai avea loc”, a anunţat partidul într-un comunicat de presă.

„Preşedintele Trump urmează să participe virtual la un număr mare de mitinguri, ceea ce permite atingerea unui număr mai mare de alegători în timpul limitat care a mai rămas până la încheierea scrutinului”, a justificat Comitetul Naţional Republican. Acesta menţionează astfel de mitinguri virtuale, la care va participa, aşadar, Donald Trump, în „aproape 20 de state”.

Schimb dur de replici pe pistă: atac verbal la adresa unui jurnalist

Întrebat joi de un jurnalist dacă nu este obosit să cutreiere ţara pentru a face campanie, preşedintele american, în vârstă de 80 de ani, a răspuns cu agresivitate vădită: „Mă simt perfect”, a spus el, în timpul unei discuţii pe pistă, înaintea unei deplasări în Carolina de Nord (est). „Eşti dezgustător. Fă eforturi să slăbeşti, arăţi groaznic”, i-a spus Donald Trump, care a intensificat recent atacurile verbale împotriva jurnaliştilor.

Miza alegerilor de mijloc de mandat: echilibrul de putere în Congres

Sondajele prevăd, deocamdată, că democraţii ar putea obţine majoritatea în Camera Reprezentanţilor, controlată în prezent de republicani.

Soarta Senatului, cealaltă cameră a Congresului, dominată şi ea de conservatori, este mai incertă, dar partidul de opoziţie speră să schimbe balanţa în favoarea sa.

În mai puțin de o lună, târgurile de Crăciun își vor deschide larg porțile pentru vizitatori. Vestea bună pentru români este că țara noastră are cel mai mic preț la vinul fiert, scrie Daily Express.

Un studiu recent realizat de compania britanică a analizat prețurile din 55 de târguri europene și a plasat orașele românești pe primele trei locuri din Europa la cel mai ieftin vin fiert.

Podiumul european, ocupat de România

Târgul de Crăciun din Piața Mare este marea vedetă a acestui sezon. Cu un preț estimat de doar 5 leipentru o cană de vin fiert, Sibiul oferă cea mai ieftină băutură festivă din Europa. Târgul își va deschide porțile între 14 noiembrie 2026 și 4 ianuarie 2027.

În fermecătoarea Piață a Sfatului din Brașov, vizitatorii vor putea savura un vin fiert aromator la aproximativ 10 lei. Târgul are loc între 27 noiembrie 2026 și 3 ianuarie 2027.

Renumită pentru decorațiunile sale inspirate din povești și sania zburătoare a lui Moș Crăciun, Craiova împarte poziția a doua cu Brașovul, având același tarif accesibil de 10 lei. Târgul din Piața Mihai Viteazul va fi deschis între 13 noiembrie 2026 și 3 ianuarie 2027.

Capitala se află și ea în top 10. În Piața Constituției, la târgul deschis între 27 noiembrie și 27 decembrie 2026, un pahar de vin fiert va costa aproximativ 12 lei.

De nouă ori mai ieftin decât la Londra

Diferențele de preț față de marile metropole vestice sunt uriașe. Spre exemplu, la celebrul târg Winter Wonderland din Londra, o cană de vin fiert ajunge la 7,40 lire sterline (circa 8,60 euro), de nouă ori mai scump decât la Sibiu!

Nici la Copenhaga sau Tallinn lucrurile nu stau diferit, unde un pahar de vin fiert ajunge ușor la 7–8 euro.

Alături de România, printre destinațiile europene convenabile se mai numără orașe precum Sofia (Bulgaria), Brno și Olomouc (Cehia) sau Göteborg (Suedia), unde prețurile variază între 2,05 și 2,25 euro.

Soția lui George Simion, Ilinca Simion, se plânge că ea și familia ei sunt hărțuiți în permanență. Ea susține că oamenii îi sună noaptea la interfon, îi sună părinții și socri, iar acum a a ajuns să aibă grijă și când iese din casă să nu fie cineva care o urmărește.

Ilinca Simion: Opriți-vă, bolnavilor! Lăsați-mi familia în pace!

”ÎNCETAȚI! Măcar în al 12-lea ceas!

Nu-mi mai sunați la interfon la 2 noaptea! Nu-mi mai sunați părinții și socrii! Nu-mi mai trimiteți oameni la ușă sub pretextul donațiilor pentru biserici! Și nu-mi mai trimiteți „jurnaliști” să pândească pe la bloc și nici să mâzgălească cu stenciluri făcute la comanda politică!

Am ajuns să trebuiască să fiu atentă până și când ies din bloc cu copilul, nu cumva să mă trezesc cu cineva care mă așteaptă sau mă urmărește.

Sunt însărcinată în 34 de săptămâni și nu doresc niciunei femei să treacă prin așa ceva. Opriți-vă, bolnavilor! Lăsați-mi familia în pace!”, scrie Ilinca Simion