„FC Internazionale Milano are plăcerea de a confirma prelungirea contractului antrenorului principal Cristian Chivu. Antrenorul va rămâne la cârma echipei Nerazzurri până în 2028”, a transmis clubul printr-un comunicat oficial.

Un pariu câștigat

Numirea lui Chivu, în vara lui 2025, fusese primită cu scepticism. Românul în vârstă de 45 de ani preluase banca tehnică a lui Inter după plecarea lui Simone Inzaghi la Al-Hilal, decizie luată în urma înfrângerii umilitoare cu 5-0 în finala Ligii Campionilor din 2025. Singura experiență anterioară la seniori a lui Chivu fusese la Parma, în doar 13 meciuri de Serie A.

Îndoielile s-au dovedit nefondate. Chivu a ghidat Inter spre al 21-lea titlu de campioană din Serie A, urmat de triumful în Cupa Italiei în fața lui Lazio. Tehnicianul cunoaște bine ADN-ul clubului: în 2010, tot în tricoul Nerazzurri, câștigase tripla istorică ca jucător.

Salariu majorat și obiective ambițioase

Potrivit presei italiene, prelungirea vine la pachet cu o mărire de salariu, Chivu urmând să câștige aproape trei milioane de euro net pe sezon.

Provocarea majoră rămâne returul Interului în elita europeană. În sezonul trecut, echipa a suferit o eliminare surprinzătoare din Liga Campionilor în fața norvegienilor de la Bodo/Glimt, un rezultat care a șocat lumea fotbalului italian.

Compania ucraineană Fire Point, producătoare de sisteme militare și drone de atac, și-a prezentat produsele la salonul internațional de armament Eurosatory, unde a atras atenția printr-un material video care include secvențe ale loviturilor asupra rafinăriei din capitala Rusiei.

Imaginile atacului, proiectate la standul companiei

Potrivit unei postări publicate pe rețeaua X în data de 18 iunie 2026, standul companiei Fire Point de la expoziția de armament de la Paris a inclus imagini ale atacurilor ucrainene asupra rafinăriei din Moscova.

Înregistrările video au fost difuzate pe un ecran amplasat în spatele unor machete de rachete și surprind, din mai multe unghiuri, momentele în care instalația petrolieră este lovită.

La finalul materialului video apare mesajul: „Battle proved in Ukraine” („Testate în luptă în Ucraina”), formulare prin care compania subliniază că tehnologia prezentată a fost utilizată în condiții reale de război.

Ce arme produce Fire Point

Fire Point este cunoscută pentru dezvoltarea dronei FP-1, unul dintre modelele despre care se afirmă că au fost utilizate în operațiunea împotriva rafinăriei din Moscova.

Portofoliul companiei include și alte sisteme de armament, printre care racheta de croazieră FP-5 Flamingo, precum și rachetele balistice FP-7 și FP-9.

Prezentarea acestora la Eurosatory a fost completată de imaginile atacului, transformând operațiunea militară într-un argument comercial pentru eficiența produselor expuse.

Rafinăria lovită are un rol esențial pentru capitala Rusiei

Ținta atacului a fost rafinăria MNPZ, aparținând companiei Gazpromneft, una dintre instalațiile-cheie pentru aprovizionarea cu produse petroliere a Moscovei.

Obiectivul a fost lovit în dimineața zilei de 18 iunie 2026, după un atac nocturn cu drone lansate de Ucraina.

[embedded content]

Potrivit informațiilor apărute ulterior, aceasta este a doua lovitură asupra aceleiași rafinării în decurs de numai câteva zile.

Zelenski consideră atacul o ripostă justificată

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut că operațiunea reprezintă un răspuns direct la bombardamentele rusești asupra teritoriului ucrainean.

„Este un răspuns deplin justificat la atacurile ruse împotriva orașelor noastre și comunităților noastre și totodată încă un rezultat important al muncii combatanților noștri împotriva instalațiilor care susțin mașina de război rusească”, a subliniat, pe rețelele de socializare, Zelenski.

Liderul de la Kiev a explicat că raidurile cu drone au fost lansate și ca reacție la atacul care a afectat în această săptămână complexul istoric Lavra Peșterilor din Kiev.

Amenințare directă la adresa Moscovei

În declarațiile sale, președintele ucrainean a transmis și un avertisment către Rusia.

„Moscova va arde”, dacă atacurile rusești continuă, a amenințat el.

Atacul desfășurat în noaptea de miercuri spre joi a implicat zeci de drone care au avut ca țintă capitala rusă și împrejurimile acesteia. Una dintre loviturile confirmate a vizat rafinăria MNPZ, obiectiv strategic pentru infrastructura energetică a Moscovei.

În timp ce pe front confruntările continuă, imaginile operațiunii au ajuns să fie folosite și în industria de apărare, unde succesul pe câmpul de luptă este adesea transformat într-un argument de vânzare pentru producătorii de armament.

Probele au fost prelevate pe 15 iunie de reprezentanții Serviciului de Control în Sănătate Publică din DSP Argeș, de la ieșirea din stația de tratare Cerbureni, dintr-o locuință particulară și din Piața Centrală a localității. Concluzia oficială a instituției este că „din punct de vedere fizico-chimic și microbiologic, apa îndeplinește condițiile de potabilitate la consumatori”.

Au fost totuși semnalate două neconformități: turbiditatea a înregistrat depășiri în proba de la ieșirea din stația Cerbureni (1,40 FNU), iar clorul rezidual liber a fost sub limita minimă admisă în proba din Piața Centrală (0,07 mg/l).

Golirea lacului Vidraru a făcut ca apa să fie plină de bacterii și nămol

Criza a izbucnit la sfârșitul anului trecut, odată cu începerea lucrărilor la Barajul Vidraru. Golirea lacului a făcut ca apa ajunsă în stație să fie încărcată cu bacterii și nămol, afectând grav instalațiile stației de tratare.

La începutul acestui an, DSP Argeș a dispus oprirea apei potabile după confirmarea prezenței bacteriei Clostridium perfringens în rețeaua publică, interzicând atât consumul, cât și utilizarea apei în scop menajer sau pentru igienă personală.

În februarie, Guvernul a aprobat o derogare care autoriza autoritățile locale să finanțeze de urgență obiective de investiții noi, iar pe 27 martie au început lucrările de reabilitare a Stației de Tratare a Apei Potabile Curtea de Argeș.

Potrivit informațiilor făcute publice în urma raportului emis de Institutul de Medicină Legală din New York, decesul a fost provocat de o embolie pulmonară masivă care a dus la insuficiență respiratorie acută.

Ce au descoperit legiștii

Moartea Kendalei Ascher, produsă în luna februarie, a fost elucidată abia după finalizarea investigațiilor medico-legale.

Specialiștii au stabilit că fillerul utilizat în cadrul procedurii cosmetice nu a rămas în zona în care fusese injectat, ci a ajuns în sistemul circulator, provocând blocarea unei artere pulmonare și împiedicând oxigenarea organismului.

„Este posibil ca fillerul să fi fost injectat accidental direct într-un vas de sânge. Acest fenomen este extrem de rar în cazul fillerului facial și este mult mai clasic asociat cu injectarea unor volume mari de grăsime în fese”, a explicat Dr. Kenneth Mark, dermatolog cosmetic și membru al facultății Allergan Medical Institute, pentru The New York Post.

O complicație rară, dar extrem de gravă

Specialiștii atrag atenția că milioane de persoane folosesc anual fillere dermice pe bază de acid hialuronic sau grăsime proprie pentru corectarea ridurilor și pentru creșterea volumului în anumite zone ale feței.

În mod obișnuit, reacțiile adverse sunt minore și temporare, constând în umflături, roșeață sau sensibilitate locală.

Problemele grave apar atunci când substanța injectată ajunge într-un vas de sânge și îl blochează. Fenomenul este cunoscut sub numele de ocluzie vasculară și reprezintă una dintre cele mai temute complicații din medicina estetică.

Dacă nu se intervine rapid cu hialuronidază, enzima utilizată pentru dizolvarea fillerului pe bază de acid hialuronic, consecințele pot fi dramatice.

De la necroză și orbire până la embolie pulmonară

Medicii avertizează că ocluzia vasculară netratată poate provoca distrugerea țesuturilor, pierderea vederii sau chiar decesul.

Printre cele mai periculoase zone ale feței pentru astfel de proceduri se numără tâmplele, regiunea dintre sprâncene și buzele, unde rețeaua vasculară este deosebit de complexă.

Cazul Kendalei Ascher a readus în atenție aceste riscuri, mai ales că vorbim despre o complicație asociată foarte rar fillerelor faciale.

Tragedia s-a produs la scurt timp după un alt caz asemănător. O femeie în vârstă de 26 de ani și-a pierdut viața la numai 18 ore după un transplant de grăsime în zona feselor, procedură considerată una dintre cele mai riscante din chirurgia estetică.

Avertismentul medicilor despre alegerea specialistului

Experții subliniază că siguranța unei proceduri depinde în mare măsură de experiența și pregătirea persoanei care o efectuează.

Dr. Lyle Leipziger, șeful secției de chirurgie plastică de la North Shore University Hospital, recomandă pacienților să verifice întotdeauna dacă produsele folosite sunt aprobate de autorități și provin din surse autorizate.

La rândul său, Dr. Kenneth Mark atrage atenția asupra numărului mare de persoane care realizează proceduri estetice fără pregătirea necesară.

„Sunt mult prea mulți oameni care fac proceduri cosmetice fără pregătirea necesară. Cel mai rău rezultat nu este doar un eșec estetic, ci o complicație gravă”, întărește Dr. Kenneth Mark.

De ce poate fi periculoasă crema anestezică

Un alt aspect evidențiat de specialiști este utilizarea cremelor anestezice înaintea injectării.

Potrivit lui Kenneth Mark, aplicarea gheții înainte de procedură poate contribui la reducerea riscurilor, deoarece determină constricția vaselor de sânge și scade probabilitatea ca acestea să fie afectate de ac.

În schimb, medicul avertizează că folosirea cremei anestezice poate avea efectul opus.

Crema produce vasodilatație, ceea ce poate favoriza apariția vânătăilor și poate crește riscul unei ocluzii vasculare în situația în care fillerul este injectat într-un vas de sânge dilatat.

„Dacă un injector nu are destulă încredere să lucreze fără cremă amorțitoare, nu ar trebui să injecteze deloc”, a concluzionat medicul.