Premierul desemnat Luca Niculescu continuă luni, 12 octombrie, negocierile pentru formarea viitorului Guvern. Pe agenda sa se află întâlniri cu USR și reprezentanții minorităților naționale, dar și cu două grupuri parlamentare din afara partidelor tradiționale: UPR și PACE-Întâi România. Cei din grupul PACE s-au poziționat în zona suveranistă și mulți sunt parlamentari intrați în Parlament pe listele SOS România sau POT, informează Mediafax.

Luca Niculescu se întâlnește și cu partidele mai mici din Parlament

Consultările au loc într-un moment în care Niculescu încearcă să identifice voturile necesare învestirii Cabinetului său, în condițiile în care principalele partide parlamentare nu au ajuns la un acord pentru formarea unei majorități guvernamentale.

Potrivit programului transmis duminică de echipa premierului desemnat, întâlnirile vor începe la ora 12:00, cu reprezentanții USR, la sediul partidului.

La ora 14:00, Luca Niculescu va discuta cu grupul parlamentar al minorităților naționale, iar la ora 16:00 va avea loc întâlnirea cu PACE – Întâi România. Ultima discuție a zilei este programată la ora 17:00, cu reprezentanții Uniți pentru România.

Ultimele trei întâlniri vor avea loc la Palatul Parlamentului.

Una dintre întâlnirile care atrag atenția este cea cu Uniți pentru România, grup parlamentar din care face parte fostul premier Victor Ponta.

UPR a fost constituit în mai 2026, după destrămarea grupului parlamentar POT din Camera Deputaților, și este condus de deputatul Răzvan Chiriță. Victor Ponta s-a afiliat grupului în luna iunie.

În septembrie, UPR l-a susținut chiar pe Victor Ponta pentru funcția de prim-ministru, argumentând că România are nevoie de un premier politic și de o majoritate parlamentară clară.

Grupul a anunțat atunci că nu dorește prelungirea blocajului politic și că va contribui la identificarea unei soluții guvernamentale stabile.

Între timp, UPR a pierdut unul dintre parlamentari. Deputatul Călin Florin Groza și-a anunțat pe 5 octombrie trecerea la PSD, grupul rămânând cu 16 membri.

Deși întâlnirea de luni nu înseamnă automat că Victor Ponta sau parlamentarii UPR vor susține Guvernul Niculescu, includerea grupului în negocieri arată că premierul desemnat încearcă să discute și cu formațiunile aflate în afara formulelor tradiționale de guvernare.

O altă întâlnire importantă este cea cu PACE – Întâi România, grup parlamentar constituit în 2025, în principal din senatori proveniți din SOS România și POT, alături de parlamentari neafiliați.

Din grup fac parte politicieni precum Nadia-Cosmina Cerva, Ninel Peia, Clement Sava, Rodica Cușnir și Cristian Bem.

PACE s-a poziționat în zona politică suveranistă

Grupul parlamentar PACE – Întâi România s-a remarcat în timpul crize guvernamentale printr-o propunere neobișnuită: desemnarea Patriarhului Daniel, liderul Bisericii Ortodoxe Române, în funcția de prim-ministru.

Pe 28 iunie 2026, grupul a transmis un comunicat în care susținea că Patriarhul Daniel reprezintă singura soluție capabilă să asigure o majoritate parlamentară solidă și să scoată România din blocajul politic.

Inițiativa a fost promovată de senatorul Clement Sava, vicelider al grupului, care a argumentat că Patriarhul ar putea obține voturi de la PSD, PNL, partidele suveraniste și chiar USR. Parlamentarul a susținut că liberalii nu ar îndrăzni să se opună Bisericii, în timp ce reprezentanții USR au participat la ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Naționale.

În sprijinul propunerii, parlamentarii au invocat precedentul istoric al Patriarhului Miron Cristea, care a condus Guvernul României între 1938 și 1939, în timpul dictaturii regale instaurate de Carol al II-lea.

Luca Niculescu a avut deja întâlniri cu conducerile PSD, PNL și UDMR, însă discuțiile nu au produs deocamdată o majoritate parlamentară clară.

PSD, prin liderul Sorin Grindeanu, a cerut o formulă guvernamentală asumată și un program economic concret, avertizând că nu va susține automat viitorul Cabinet.

PNL s-a arătat dispus să acorde un vot de învestitură, fără să intre într-un Guvern alături de PSD, în timp ce UDMR a indicat că ar putea susține instalarea noului Executiv fără să participe la guvernare.

Premierul desemnat intenționează să depună joi, 15 octombrie, în Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor.

Pentru învestire este necesar votul majorității deputaților și senatorilor – 233 de voturi.

A doua galerie, de 264 m, a tunelului Boiţa 1, de pe Autostrada Sibiu – Piteşti a fost străpunsă duminică, anunţă şeful Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNAIR), Cristian Pistol, informează News.ro.

S-au străpuns primele tuneluri la nivel de autostradă în România

”Autostrada Sibiu – Piteşti (A1) , secţiunea 2: a fost străpunsă astăzi şi cea de-a doua galerie (264 m) a tunelului Boiţa 1! Practic, constructorii turci ai asocierii Mapa – Cengiz au finalizat străpungerea ambelor galerii ale tunelului Boiţa 1, după ce prima galerie (247 m) fusese străpunsă pe 20 iulie 2026”, afirmă Pistol.

Urmează realizarea cămăşuielii interioare a celor două galerii ale acestui tunel, la care lucrările au ajuns acum la un stadiu fizic de 45,11%.

Au început lucrările la alte două tuneluri

În şantier se lucrează la alte două tuneluri: Tunelul Balota (500 m): excavaţii şi cămăşuială exterioară; stadiul fizic a ajuns la 13,69%; Tunelul Robeşti (900 m) – ambele galerii au fost străpunse, iar stadiul fizic a ajuns la 39,48%. În prezent se execută hidroizolaţia şi căptuşeala interioară.

Pe întregul şantier al Secţiunii 2 (Boiţa – Cornetu) sunt mobilizaţi 708 de muncitori şi 162 de utilaje, iar stadiul fizic general este de aproximativ 16%.

În lipsa Acordului de Mediu revizuit şi a Autorizaţiilor de Construire pe întreg şantierul, constructorii pot derula doar aproximativ 45% din totalul lucrărilor prevăzute în contract. CNAIR a depus documentaţia necesară la ANMAP pe 12 august 2026.

Din această cauză, activităţile sunt concentrate la tunelurile, viaductele, terasamentele şi lucrările de consolidare de pe sectoarele pentru care a fost emisă Autorizaţie de Construire, explică Pistol.

”Pe traseul Secţiunii 2 (31,33 km) se vor construi 7 tuneluri, prin tehnologia NATM (Noua Metodă Austriacă), care foloseşte rezistenţa naturală a masivului stâncos pentru susţinerea tunelului, prin torcretare, bulonare şi stabilizare”, precizează şeful CNAIR.

Contractul, în valoare de 4,25 miliarde de lei (fără TVA), este finanţat prin Programul Transport.

Autoritățile din Polonia au declanșat o operațiune de securitate după ce poliția a primit informații despre un posibil atentat care i-ar viza pe premierul Donald Tusk și pe vicepremierul Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul Apărării.

Informația a fost confirmată duminică, 11 octombrie, de Jacek Dobrzyński, purtătorul de cuvânt al ministrului polonez responsabil cu coordonarea serviciilor speciale.

„În legătură cu informațiile primite de poliție privind un posibil atentat împotriva premierului Donald Tusk și a vicepremierului, ministrul Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul coordonator al serviciilor speciale și ministrul Afacerilor Interne au dispus luarea de măsuri în această privință”, a transmis Jacek Dobrzyński.

Reuniune de urgență a serviciilor de securitate

Autoritățile au convocat pentru duminică, la ora locală 11:00, o reuniune la care participă reprezentanții Agenției pentru Securitate Internă (ABW), ai Poliției și ai Serviciului de Protecție a Statului (SOP), instituția responsabilă de securitatea celor mai importanți demnitari polonezi.

ABW este principalul serviciu polonez de informații interne, responsabil inclusiv cu prevenirea terorismului, contraspionajul și identificarea amenințărilor la adresa securității statului.

SOP asigură protecția premierului, a președintelui și a altor oficiali de rang înalt, inclusiv prin măsuri de securizare a deplasărilor și a evenimentelor publice.

Deocamdată, autoritățile nu au precizat natura exactă a amenințării, dacă au fost identificate persoane suspecte sau dacă există un plan concret de atac.

Polonia, în stare de alertă după o serie de atacuri violente în școli

Avertizarea privind securitatea celor doi lideri vine într-un moment în care autoritățile poloneze se confruntă cu un val neobișnuit de incidente violente și amenințări.

În ultimele zile, mai multe atacuri cu arme albe comise în instituții de învățământ au provocat moartea unei persoane și rănirea altora.

Joi, 8 octombrie, un adolescent de 15 ani a atacat o școală din localitatea Leszczydół-Nowiny, în apropiere de Varșovia, ucigând un angajat și rănind două profesoare. Atacatorul purta o cameră montată pe cască, existând suspiciunea că intenționa să filmeze agresiunea.

Incidentul a urmat unui alt atac, produs miercuri la Ostrołęka, unde un tânăr de 19 ani a rănit zece persoane.

Poliția poloneză a lansat o operațiune amplă de verificare a școlilor și a reținut zeci de persoane în legătură cu amenințări sau deținerea unor arme. Autoritățile investighează inclusiv posibilitatea ca unele incidente să fi fost inspirate de conținut violent distribuit pe rețelele sociale.

Guvernul a avertizat și asupra răspândirii unor informații false privind presupuse atacuri coordonate, fără ca existența unui asemenea plan să fi fost confirmată.

Tensiuni de securitate pe fondul războiului din Ucraina

Polonia este unul dintre principalii susținători europeni ai Ucrainei și un stat strategic pentru NATO, atât prin poziția sa geografică, cât și prin rolul în transportul ajutorului militar occidental.

În ultimii ani, autoritățile de la Varșovia au avertizat în repetate rânduri asupra tentativelor de sabotaj, spionaj și destabilizare atribuite Rusiei și Belarusului.

În septembrie, Donald Tusk declara în Parlament că serviciile de informații avertizează asupra riscului unor atacuri hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia.

Premierul susținea atunci că perioada de la sfârșitul toamnei și din timpul iernii ar putea reprezenta o etapă deosebit de periculoasă a războiului, inclusiv din perspectiva amenințărilor la adresa statelor NATO.

La 6 octombrie, guvernul polonez a anunțat un program de investiții de 102,4 miliarde de zloți, aproximativ 26 de miliarde de dolari, pentru protecția populației și apărarea civilă în următorii cinci ani.

Donald Tusk conduce guvernul polonez din decembrie 2023 și este una dintre figurile politice importante ale Uniunii Europene, după ce a ocupat funcția de președinte al Consiliului European între 2014 și 2019.

Władysław Kosiniak-Kamysz este vicepremier și ministru al Apărării Naționale, dar și lider al Partidului Popular Polonez (PSL), formațiune care face parte din coaliția de guvernare.

Elena Mateescu, directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), respinge acuzațiile lansate de ministra Mediului, Diana Buzoianu, privind presupuse achiziții ilegale de milioane de lei în cadrul instituției. Într-o reacție publicată pe Facebook, șefa ANM susține că nu a folosit cardul instituțional și că nu a aprobat achizițiile reclamate, precizând că a dispus verificări interne și a sesizat organele competente încă din luna august.

Replica vine după ce Diana Buzoianu a anunțat că raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului ar fi identificat nereguli în achizițiile făcute de ANM în ultimii patru ani. Ministra a menționat, printre altele, cumpărări de tonere, calculatoare, laptopuri și mobilier prin achiziții directe, cu valori de sute de mii sau chiar milioane de lei, despre care susține că ar fi fost realizate cu încălcarea legislației. Buzoianu a reclamat și faptul că anumite firme ar fi obținut în mod repetat contracte de la instituție.

Citește și Diana Buzoianu revine cu noi acuzații la adresa conducerii ANM: Corpul de Control a identificat achiziții ilegale milioane de lei

Elena Mateescu: „Directorul general nu a utilizat cardul instituțional”

În mesajul său, Elena Mateescu afirmă că nu a folosit cardul instituțional al ANM, despre care susține că era „inactiv de la emitere”. Potrivit acesteia, situația a fost comunicată Corpului de Control al Ministerului Mediului printr-o adresă transmisă la 18 august 2026.

Șefa ANM mai declară că nu a aprobat achizițiile menționate de ministră și nici cumpărături în afara legii.

„Directorul general a dispus misiune de audit public intern în momentul când a aflat de neregulile privind utilizarea cardurilor instituționale de către compartimentul responsabil”, afirmă Mateescu.

Aceasta susține că, în urma unui raport preliminar de audit intern, a sesizat organele competente pe 12 august 2026. Solicitarea pentru punerea la dispoziție a documentelor ar fi fost făcută cu șase zile mai devreme, pe 6 august, iar sesizarea a fost înaintată către SICE, Secția 2 Poliție din București.

Explicații pentru achizițiile de calculatoare și mobilier

În ceea ce privește achizițiile de laptopuri și calculatoare reclamate de Diana Buzoianu, Elena Mateescu afirmă că procedurile au fost derulate de serviciul de achiziții publice al instituției, responsabil de stabilirea și monitorizarea acestora. Ea susține că documentele aferente procedurilor sunt puse la dispoziția autorităților.

Referitor la mobilierul în valoare de peste 1,5 milioane de lei, menționat de ministră pentru anul 2024, directorul general al ANM afirmă că achiziția a fost destinată dotării unei clădiri noi, realizate pentru Centrul Agrometeorologic. Potrivit acesteia, în clădire își desfășoară deja activitatea angajați ai ANM, în cadrul funcționării-pilot a centrului.

Mateescu mai spune că a dispus auditarea achizițiilor realizate de structura centrală a instituției și că urmează să fie verificată și activitatea de achiziții a structurilor teritoriale. În paralel, sunt analizate corelările dintre activitățile derulate în proiectele naționale și europene, pontaje și plățile aferente.

Șefa ANM reclamă o campanie împotriva sa

Elena Mateescu critică modul în care au fost prezentate public acuzațiile și afirmă că și-ar fi dorit ca verificările să fie discutate pe cale instituțională, înainte ca informațiile să fie făcute publice.

„Îmi exprim convingerea că adevărul va fi relevat în cadrul procedurilor legale și se va arăta faptul că personal, ca director general, nu am nicio implicare directă în aspectele aruncate în spațiul public la adresa mea și a colegilor care își desfășoară activitatea în ANM”, a transmis aceasta.

Șefa instituției susține că ANM este afectată de o campanie negativă pe care o consideră nedreaptă și pe care o leagă de încercări de schimbare a sa din funcție din motive politice. Mateescu afirmă că, în cei peste 35 de ani de activitate în cadrul instituției, a respectat legea și a contribuit la dezvoltarea proiectelor naționale și europene ale ANM.

„Nimeni nu este mai presus de lege, nici angajații și nici managerii”, a mai transmis directorul general, subliniind că neregulile constatate nu ar fi fost ignorate și că are încredere în instituțiile competente pentru clarificarea situației.

Acuzațiile Dianei Buzoianu și explicațiile oferite de Elena Mateescu vizează achizițiile și procedurile interne ale ANM. Legalitatea acestora urmează să fie stabilită de autoritățile competente, în cadrul verificărilor și procedurilor legale.

Este doliu în Poliţie! În ultimele luni, colegii și apropiații se mobilizaseră pentru a-l ajuta pe Marcel Musteţea să își continue tratamentul. În urma sa au rămas soția și băiețelul lor, care a împlinit un an chiar în această săptămână.

Vestea morții polițistului a fost însoțită de un mesaj al colegului său Daniel Ceclan, cunoscut în mediul online drept Dani Cek. Implicat în campania de sprijin pentru Marcel, acesta a mărturisit că sperase până la capăt într-un alt deznodământ.

Doliu la Spitalul Militar! Col. Oana Ciobanu, răpusă de o boală incurabilă. Mesajul tulburător al Prof. Univ. Dr. Valeriu Gheorghiță: „Îmi este foarte greu să accept că un om în plină putere poate, dintr-odată, să nu mai fie printre noi”

Marcel Mustățea lucra în cadrul Formațiunii Rutiere a Poliției Orașului Budești, structură a Inspectoratului de Poliție Județean Călărași.

În decembrie 2025, a aflat că suferă de cancer la ficat. Au urmat luni de tratamente și eforturi pentru a acoperi cheltuielile medicale.

Povestea sa a devenit cunoscută în primăvara anului 2026, când colegii și apropiații au început să distribuie apeluri umanitare. Oameni impresionați de situația tânărului polițist au contribuit la strângerea fondurilor necesare pentru continuarea tratamentului.

Printre cei care i-au fost alături s-a numărat și Daniel Ceclan, polițist implicat în campanii caritabile pentru persoane cu afecțiuni grave.

Mesajul colegului: „Eram încrezător că vom învinge”

După moartea lui Marcel Mustățea, Dani Cek a vorbit despre sprijinul oferit de colegi și despre speranța pe care o păstrase în lunile de tratament.

„Marcel a fost colegul meu, polițist în IPJ Călărași. Lupta cu cancerul și i-am fost cu toții alături. Din păcate, boala a câștigat azi. Îmi pare rău că nu am putut face mai mult, eram încrezător că vom învinge. Dumnezeu a avut alte planuri”, a transmis Dani Cek.

Fiul polițistului tocmai împlinise un an
Marcel Mustățea a lăsat în urmă soția, Mirela Cătălina Mustățea, și copilul lor. Băiețelul își sărbătorise prima aniversare în săptămâna în care tatăl său a murit.

Bogdan Peșchir, trimis în judecată pentru coruperea alegătorilor. Ar fi oferit peste 290.000 de dolari pentru influențarea votului la prezidențialele din 2024 în favoarea lui Călin Georgescu

După anunțarea decesului, Daniel Ceclan a lansat un nou apel, de această dată pentru sprijinirea familiei colegului său. Persoanele care doresc să îi ajute pe soția și copilul polițistului pot găsi detaliile în mesajul publicat de Dani Cek.

Dacă începutul anului în ceea ce priveşte numărul de operaţii de transplant de inimă a fost promiţător, în lunile care au urmat numărul acestor operaţii a scăzut, a declarat pentru Cotidianul Prof. Univ. Dr. Habil. Horaţiu Moldovan.

România a făcut doar șapte transplanturi de inimă de la începutul anului

În ţară s-au făcut de la începutul anului 7 operaţii de transplant de cord iar 3 dintre acestea s-au realizat la Spitalul Floreasca din Capitală. Acest număr mic de operaţii de transplant cardiac se datorează, paradoxal, nu lipsei de donatori, cât lipsei de receptori, de pacienţi care să primească o inimă. Este o situaţie cu care medicii se confruntă des, spune şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară şi Transplant a UMF “Carol Davila” de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, chiar dacă, în ultimii ani, au fost eforturi susţinute din partea Agenţiei Naţionale de Transplant şi a coordonatorilor de transplant pentru dezvoltarea acestei activităţi în România.

”„Este o situaţie unică, excepţională când dispunem de inimi pentru a face operaţii de transplant, dar nu avem pacienţi pregătiţi ca să le recepteze. Asta face ca România să fie în situaţia să exporte inimi când apar şi nu le putem folosi noi, prin reţeaua Eurotransplant. Depinde cine are receptori compatibili, ele merg în Europa, cel mai frecvent în Germania şi în Franţa”, afirmă Moldovan, potrivit News.

Inimi prelevate în România ajung în Germania și Franța. Slovenia, un model în transplantul cardiac

El sublinază că situaţiile în care există donatori – pacienţi aflaţi în moarte cerebrală, dar nu există pacienţi compatibili care să primească inima, în cele trei centre de transplant de cord din ţară, nu sunt puţine, din păcate.

”Există o tehnologie care permite ca inima prelevată să rămână în funcţie într-o maşină, pe parcursul transportului, un sistem de perfuzie, ceea ce lungeşte timpul de ischemie între recoltare şi implantare, ca atare există echipe din Germania sau Franţa care vin şi preiau inimi de la noi când noi nu putem”, a explicat medicul Horaţiu Moldovan în interviul acordat Cotidianul.

Conform medicului, ţara cu cel mai mare număr de transplante cardiace raportat la populaţie este Slovenia, o ţară cu populaţie foarte mică, mult mai mică decât a României.

”Fac aproximativ 30 de transplante pe an, pentru o populaţie cu 2-3 milioane de locuitori este foarte bine. Ei îşi utilizează reţeaua de clinici de cardiologie şi de secţii clinice de cardiologie din ţara lor care să selecteze şi să pregătească intervenţia asta”, mai afirmă medicul Horaţiu Moldovan.