Biroul Politic Național a decis luni, într-una din decizii, că grupurile parlamentare ale PNL sunt mandatate să nu susțină învestirea unui guvern propus de Adrian Veștea și că parlamentarii PNL ori nu vor participa la vot, ori vor exprima opțiunea „prezent, nu votez”. În decizie se mai precizează că nerespectarea acestei decizii atrage pierderea calității de mebru al partidului, conform prevederilor statutare.

Într-o altă decizie, BPN al PNL a hotărât că orice membru al PNL care acceptă o nominalizare pentru funcția de prim-ministru sau de ministru fără aprobarea forurilor de conducere ale partidului va fi exclus din partid, conform prevederilor statutare.

Citeste si Nicușor Dan îi ia apărarea lui Fritz și critică indirect sistemul de integritate: „Trebuie să ne uităm dacă nu cumva sancțiunile sunt disproporționate”

Aceste două decizii au fost contestate la Tribunalul Ilfov de 16 membri PNL, susţinători ai premierului desemnat, Adrian Veștea. Tribunalul Ilfov le-a acceptat cererea la două ore după ce solicitarea a fost depusă.

Preşedintele Nicuşor Dan este de părere că Ilie Bolojan nu se va împiedica în sentinţa Tribunalului şi va da curs deciziilor adoptate cu majoritate de voturi în BPN al PNL.

„Vă rog să mă scuzați, dar decizia a căpătat la anumiți oameni care se exprimă în spațiul public efecte apocaliptice. E o hotărâre, habar nu am, nu mă pronunț, dar care ca efecte este, cum să vă spun, insignifiantă.

În 35 de ani de democrație ați văzut vreun partid să se jeneze să dea oameni afară pentru că există un motiv sau nu există un motiv? E o voință politică care n-a fost niciodată, poate din păcate, cenzurată de instanțele de judecată„, a declarat Nicuşor Dan a finalul reuniunii Consiliului European care s-a desfăşurat la Bruxelles.

Citeste si După presiunile Ungariei de a renunţa la formula „aderare accelerată” a Ucrainei la UE, Nicușor Dan vine cu explicaţii: „Eliminarea acestei sintagmei nu schimbă parcursul european al Ucrainei şi Republicii Moldova”

UPDATE Consiliul Național al PNL a decis vineri, cu largă majoritate, organizarea Congresului extraordinar programat pentru duminică, după ce 606 delegați au votat în favoarea convocării, 68 s-au pronunțat împotrivă, iar 6 s-au abținut.

Votul de vineri deschide oficial calea pentru Congresul extraordinar al PNL, unde este așteptat ca președintele Ilie Bolojan să propună și modificarea statutului partidului, astfel încât să își poată forma o nouă echipă de conducere.

Adrian Veștea, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, a anunțat că va candida la congres.

Știre inițială

Ședință extrem de importantă, vineri, la PNL. Consiliul Naţional al partidului se reuneşte pentru convocarea unui congresului extraordinar de duminică.

Întâlnirea de vineri este programată să înceapă la ora 17:00 și se va desfășura online, cu participarea a 800 de liberali.

Pe ordinea de zi se află convocarea congresului pentru duminică, ora 12:00, stabilirea agendei acestuia și modificare statutului partidului. Surse liberale susțin că se dorește reducerea numărului de prim-vicepreşedinți ai PNL, de la patru la unul. În prezent, partidul are trei prim-vicepreședinți – Adrian Veştea, Nicoleta Pauliuc și Ciprian Ciucu -, după ce Cătălin Predoiu a demisionat miercuri din această funcție.

Ședința Consiliului Naţional al PNL a fost convocată de BPN după ce Adrian Veştea a refuzat să se supună ultimatumului partidului de a-şi depune mandatul de premierul desemnat.

„Partidul Naţional Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate şi de o direcţie confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situaţia o impune. Este momentul să punem lucrurile în ordine, să clarificăm direcţia partidului şi să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut pentru românii care ne-au acordat încrederea. Sunt convins că a fi coerenţi între ceea ce spunem şi ceea ce facem este o condiţie de bază pentru a putea fi un partid pe care te poţi baza, un partid al modernizării României”, a subliniat șeful liberalilor, Ilie Bolojan, după decizia BPN.

Ședința de vineri are loc după o serie de zile horror pentru PNL, începută prin desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, fără anunțarea sau consultarea PNL, și marcată joi de ”explozia” dosarului penal ce-l vizează pe Ciprian Ciucu.

Citește și Planul de rezervă al lui Nicușor Dan, ce guvern pregătește la Cotroceni. Răsturnare de situație dacă Adrian Veștea nu va trece de votul Parlamentului

Luni, tot BPN s-a pronunţat împotriva participării partidului la un guvern cu PSD (39 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă”, patru abţineri), împotriva susţinerii unui cabinet condus de Adrian Veştea (41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă”, două abţineri) şi pentru a-i cere acestuia să-şi depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă”, trei abţineri). O altă decizie a fost ca parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veştea sau cei care ar putea fi propuşi în acest Cabinet să îşi piardă calitatea de membri ai partidului.

Marţi, conducerea PNL a anunţat că Veştea se situează în afara partidului, pentru nu şi-a depus mandatul de premier desemnat.

„Desemnarea lui Adrian Veştea pentru formarea unui guvern s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare ale PNL, cu încălcarea Statutului partidului. PNL consideră că formula de guvernare propusă de Adrian Veştea conduce, în fapt, la formarea unui Guvern condus şi susţinut de PSD, contrar deciziilor adoptate de Biroul Politic Naţional. Potrivit art. 45 alin. (3) şi art. 26 alin. (2) lit. b) din Statutul PNL, deciziile organismelor de conducere ale partidului sunt obligatorii pentru toţi membrii”, au transmis liberalii.

Potrivit statutului PNL, sancţionarea liberalilor cu funcţii alese în Congresul PNL, cum este cazul prim-vicepreşedintelui, se va decide prin votul membrilor Congresului, în urma unei propuneri a BPN, adoptate de către Consiliul Naţional.

În aceste condiţii, 16 parlamentari ai partidului, contestatari ai lui Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Naţional al PNL din 15 iunie privind sancţionarea parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea. Tribunalul Ilfov le-a dat joi câştig de cauză acestora şi a decis suspendarea acestor decizii ale BPN, iar, ca urmare, PNL a anunţat că va ataca în termenul legal această hotărâre a Tribunalului Ilfov şi că partidul îşi va desfăşura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii.

Cei 16 rebeli petiționari sunt Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu și Eduard Tatian Mititelu.

Pe de altă parte, Adrian Veştea şi-a anunţat intenţia de a candida pentru șefia PNL, la congresul partidului.

La acest congres extraordinar sunt aşteptaţi să participe 2.500 de delegaţi din toată ţara, dintre care 500 de drept şi 2.000 aleşi de organizaţiile partidului din teritoriu, notează stiripesurse.

Adrian Veştea a fost desemnat premier duminică dimineaţă de către preşedintele Nicuşor Dan, după ce Eugen Tomac şi-a depus mandatul. Veştea nu a depus încă la Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor, un nou orizont de timp pentru acest demers fiind luni.

Citește și PSD cere PNL să îi retragă „de urgență” sprijinul politic primarului Capitalei, Ciprian Ciucu: „Trebuie să aplice în cazul său exact ceea ce pretindea altora aflați într-o situație similară: ‘să facă pasul în spate’”

Partidul Social Democrat a transmis vineri, într-un comunicat, că România are nevoie „cât mai rapid” de un guvern cu puteri depline, dar a precizat că sprijinul parlamentar pentru viitorul Executiv Adrian Veștea depinde de asumarea unui set de măsuri considerate esențiale pentru protejarea populației și relansarea economiei.

Printre condițiile impuse de PSD se numără oprirea austerității și renunțarea la creșterea poverii fiscale asupra persoanelor cu venituri mici și medii, precum și asupra micilor antreprenori.

Citește și : Nicușor Dan își asumă nominalizarea lui Veștea: „Am ales, fără să intru în vreun joc de partid, varianta pe care eu am considerat-o cu cele mai mari șanse de a trece în Parlament. Are foarte multe calități care îl recomandă”

Social-democrații susțin că măsurile de echilibrare fiscal-bugetară ar trebui să se bazeze pe stimularea investițiilor și dezvoltarea activităților economice care aduc venituri suplimentare la buget.

PSD cere și un „pachet anti-inflație”, care să includă măsuri precum majorarea salariului minim și indexarea pensiilor, alături de măsuri de sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități.

Partidul cere extinderea schemei de limitare a adaosului comercial pentru produsele de strictă necesitate, alimentare și nealimentare, care intră în coșul minim de consum.

În domeniul educației, social-democrații solicită extinderea programului „Masă caldă” în școli, ca instrument pentru reducerea abandonului școlar.

Partidul cere o reformă administrativă care să ducă la servicii mai eficiente pentru cetățeni și la reducerea cheltuielilor publice, inclusiv prin stimularea comasării administrative a localităților mici.

Comunicatul PSD mai include măsuri de debirocratizare, prin reducerea cu cel puțin 25% a sarcinilor administrative pentru cetățeni și firme, precum și scurtarea cu minimum 30% a termenelor de autorizare.

O altă măsură cerută este plata datoriilor statului către firme, pentru deblocarea economiei.

Citește și : Cel puțin un liberal e optimist înaintea ”meciului” Bolojan vs. Veștea. ”PNL va ieși mai puternic după Congresul extraordinar de duminică”

Social-democrații mai cer reluarea stimulării economice în sectoarele strategice, prin garanții de stat pentru investiții și capital de lucru, subvenționarea dobânzilor și sprijin pentru industria autohtonă, inclusiv prin suplimentarea programului Rabla. În agricultură, PSD propune un program de credite pentru fermieri, cu 80% din dobândă subvenționată.

Întrebat de jurnaliști ce le transmite românilor care și-au pierdut încrederea în președinte în urma acestor evoluții, Nicușor Dan a respins ideea unei legături directe între promisiunile sale politice și evenimentele judiciare invocate.

Nicușor Dan a subliniat că, în opinia sa, România traversează o criză politică, însă nu o criză a statului în ansamblu. Referindu-se punctual la hotărârea instanței în cazul lui Dominic Fritz, președintele a explicat că nu dorește să comenteze decizia judecătorească, dar a ridicat întrebări legate de rolul Agenției Naționale de Integritate (ANI) în arhitectura instituțională a statului.

Cele trei decizii: Fritz, Ciucu, PNL Tribunal Ilfov. Ce transmiteți românilor ce și-au pierdut încrederea în dvs?

„E deja complicată. Nu este nicio legătură între ce am promis și ceea ce spuneți dvs. Vreau să comentez aceste trei acte ale magistraților din ziua de ieri.

Primul meu comentariu este că este faptul că niște elemente a căror legătură este absolută întâmplătoare a stârnit așa de multă patimă înseamnă că există o uriașă stare de tensiune și de neîncredere în societatea noastră.

Înainte de aceste trei fapte, opinia mea este că e așa de multă tensiune în societate, că orice se întâmplă și ar putea să sune a ceva este motiv ca oamenii să se revolte. Ăsta este lucrul față de care trebuie să fim cu toții.. și de asta de câte ori am ieșit în fața oamenilor am îndemnat la calm.

Suntem totuși, evident, într-o criză politică, da? Avem niște partide politice care nu-și mai vorbesc unii cu alții, ceea ce nu e normal, în orice configurație guvernamentală ne pregătim să avem, însă nu e deloc, și subliniez, nu e deloc o criză a statului.

Să luăm pe rând cele trei evenimente juridice de ieri.

În primul rând, hotărârea în cazul lui Dominic Fritz. Pe timing, ea era așteptată, adică nu a fost primul termen, e al doilea, a fost o amânare. Aici vreau să fac un comentariu, care nu schimbă cu niciun milimetru pozițiea mea de-a lungul timpului.

Care e rolul ANI în statul român? Este rolul ei să găsească oameni care se îmbogățesc folosindu-și funcția publică sau e rolul ei să caute virgule în acte pe care diverși funcționari publici care le fac? Nu vreau să comentez decizia judecătorească, pentru că nu ar fi corect.

Însă dacă ne uităm la situația de fapt, vedem și orice român poate vedea, vedem, haideți să ne uităm la mașinile cu care vin funcționarii publici în jurul primăriilor reședință de județ, ca să nu zic primăria Capitalei. Ăsta este rolul ANI. Trebuie să ne uităm dacă nu cumva sancțiunile pe care Legea 176 dacă nu cumva sunt disproporționate și nu ar trebui să avem o evaluare a sancțiunilor în funcție de vinovăția efectivă.”, a explicat Nicușor Dan.

Despre cazul lui Ciucu – „În sfârșit, în sfârșit nu mai avem stenograme din dosare. Da? Noi ani de zile am făcut justiție la televizor și ziare înainte ca procurorul să scrie rechizitoriul. Evident că în momentul în care procurorul scrie rechizitoriul, se duce în instanță și jurnaliștii pot vedea. Ce pot eu să constat, și am avut câteva cazuri interesante de persoane influente, pot să constat că nu am mai existat scurgeri din dosare în opinia publică. Ăsta este un pas înainte, mai departe pe fapte nu o să mă pronunț”, a explicat președintele.

Despre decizia Tribunalului Ilfov – „Vă rog să mă scuzați, dar decizia a căpătat la anumiți oameni care se exprimă în spațiul public efecte apocaliptice. E o hotărâre, habar nu am, nu mă pronunț, dar care ca efecte este, cum să vă spun, insignifiantă. În 35 de ani de democrație ați văzut vreun partid să se jeneze să dea oameni afară pentru că există un motiv sau nu există un motiv? E o voință politică care n-a fost niciodată, poate din păcate, cenzurată de instanțele de judecată”, a punctat șeful statului.

Preşedintele Nicuşor Dan consideră că, deși formularea „aderarea accelerată” a fost eliminată, nu există consecințe practice imediate pentru Republica Moldova, iar România rămâne un susținător activ al aderării acesteia la Uniunea Europeană.

Şeful statului a precizat că, în acest moment, Moldova și Ucraina continuă să fie abordate în paralel în documentele și discuțiile europene.

„Nu este dramatic. Până la urmă este voința de deschidere a unor capitole de negocieri este voința statelor exprimată în unanimitate. Faptul că sintagma „aderare accelerată” există sau nu, nu împiedică o decizie ulterioară a celor 27 de state. Evident că ne-ar fi plăcut ca această sintagmă să rămână, cu privire la Moldova, numai că au fost două condiționări.

O condiționare de la Ungaria care a spus: nu vreau această sintagmă pentru Ucraina, și o condiționare de la multe alte state care au spus că limbajul pe Ucraina și pe Moldova trebuie să fie la fel. Consecință logică: sintagma a dispărut și de la una și de la cealaltă.

Consecințele practice nu sunt. Urmează un proces diplomatic cu privire la parcursul de aderare a Moldovei pe care o să-l urmăriți și în care România va sprijini„, a declarat Nicuşor Dan a finalul reuniunii Consiliului European.

Deputatul PNL Ionel Bogdan a anunțat vineri, la sediul partidului, principalele modificări de statut care urmează să fie supuse votului la Congresul PNL de duminică. Noua formulă de conducere propusă de Ilie Bolojan va concentra puterea executivă în jurul unui singur prim-vicepreședinte.

„Prim-vicepreşedinte va fi unul singur, secretar general, opt vicepreşedinţi executivi care vor primi atribuţiile din partea Biroului Politic Naţional, ulterior şi preşedinţii organizaţiilor, adică preşedinţii filialelor judeţene, vor fi membri de drept în acest birou, iar ulterior, dintre preşedinţii de organizaţii, la nivel regional, se va alege câte un vicepreşedinte regional. Cam aceasta este structura”, a anunţat Ionel Bogdan la sediul PNL.

Citește și : Tensiuni tot mai mari și ironii în PNL înaintea ședinței esențiale de vineri. ”Poate vor găsi şi o instanţă care lucrează în weekend”

Liberalul a insistat că noțiunea de prim-vicepreședinte ar trebui să aibă o interpretare clară și că, din punctul său de vedere, partidul trebuie să renunțe la formulele de conducere cu mai mulți oameni aflați pe același palier de putere.

„Ce să mai explicăm? În mod normal şi logic este să existe un singur prim-vicepreşedinte şi restul să fie vicepreşedinţi. Asta este o structură logică. Sigur că, de-a lungul timpului, s-au făcut tot felul de structuri.

Vedeţi şi la alte partide, şi la noi, dar cred că, în acest moment, aceasta este varianta corectă, astfel încât lucrurile să funcţioneze cât mai coerent în ceea ce priveşte strategia politică a PNL şi poziţiile politice pentru viitorul PNL”, a menţionat Ionel Bogdan.

Declarațiile vin în contextul în care în interiorul PNL se discută intens despre viitoarea echipă de conducere și despre cine va rămâne în jurul lui Ilie Bolojan după trădarea taberei Veștea.

Deputatul afirmă că primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, vizat de o anchetă a DNA pentru luare de mită, ar putea să candideze fără probleme.

„Eu cred că în continuare Ciprian Ciucu poate candida, conform Statutului PNL, pentru poziţia de prim-vicepreşedinte, pe moţiunea lui Ilie Bolojan şi cred că va face acest lucru, eu chiar sper să o facă”, a subliniat Ionel Bogdan.

Citește și : Cel puțin un liberal e optimist înaintea ”meciului” Bolojan vs. Veștea. ”PNL va ieși mai puternic după Congresul extraordinar de duminică”

Dacă noua formulă va fi votată la Congres, PNL va avea o conducere executivă reorganizată, cu un singur om pe poziția de prim-vicepreședinte și opt vicepreședinți executivi.