George Buhnici, rămas în memoria publică inclusiv prin controversatele declarații despre femeile cu celulită și vergeturi, și-a mutat acum discursul către criza energetică. Într-o intervenție la Digi24, el l-a atacat dur pe Ilie Bolojan pentru ideea „dispecerizării” bateriilor prosumatorilor, susținând că statul nu poate controla fără acord și fără o plată corespunzătoare echipamentele cumpărate din bani privați.

Intervenția televizată vine în aceeași zi în care Buhnici i-a adresat lui Bolojan o amplă scrisoare deschisă, în care susține că aproximativ 360.000 de familii riscă să devină „bateria de rezervă” a unui sistem energetic pe care îl descrie drept „depășit, incompetent și corupt”.

Miza scandalului o reprezintă declarațiile recente ale premierului privind introducerea bateriilor prosumatorilor într-o „formulă de dispecerizare”. Deocamdată, nu a fost prezentat public un mecanism juridic concret care să arate dacă participarea ar urma să fie voluntară sau obligatorie, cine ar controla echipamentele și cum ar fi remunerați proprietarii.

Buhnici: „Ne comportăm ca niște drumari luați prin surprindere de iarnă”

George Buhnici susține că actuala criză nu poate fi pusă exclusiv pe seama secetei, a debitului redus al Dunării sau a problemelor de la Centrala Nucleară Cernavodă. În opinia sa, autoritățile știau de ani întregi că cererea de energie va crește, dar nu au construit suficiente capacități noi de producție și stocare.

„Problema este veche și nu se va rezolva curând. Avem promisiuni pentru 2027, apropo, deci anul acesta cu siguranță nu scăpăm. Avem o cerere în creștere de energie, lucru pe care îl știm de ani de zile, iar această cerere va continua să crească”, a declarat Buhnici.

Acesta a comparat reacția autorităților cu cea a drumarilor surprinși în fiecare an de venirea iernii.

„Avem problemele de la Cernavodă și problemele de pe Dunăre, care, din nou, nu sunt noi. Ne comportăm ca niște drumari luați prin surprindere de iarnă. Iar acum, într-o situație aparentă de panică, luăm măsuri în pripă, care mai degrabă miros a socialism decât a liberalism”, a afirmat el.

Acuzația privind energia cumpărată de la Bulgaria

Buhnici susține că România exportă energie ieftină în timpul zilei, când producția fotovoltaică este ridicată, dar ajunge să o cumpere înapoi, mai scump, după apus.

„Nu merge Cernavodă, nu avem suficientă apă pe Dunăre, trebuie să luăm de undeva curentul acela. Chiar la ora la care vorbim, noi luăm curent. De unde? Din nou, de la bulgari”, a spus vloggerul.

Acesta a avansat un adaos de 77%, dar a precizat chiar el că informația depinde de corectitudinea cifrelor consultate înaintea emisiunii:

„Bulgarii de unde au curentul acela? De la noi. L-au luat la prânz și ni-l revând acum, dacă cifrele pe care le-am văzut puțin mai devreme sunt corecte, cu un adaos de 77%.”

„Să ne vândă castraveții noștri, pe care ni i-au luat la prânz, cu un adaos de 77% seara înseamnă că ne-au luat bulgarii la inteligență”, a continuat George Buhnici.

Afirmația trebuie însă citită cu precauție. Într-o piață regională interconectată nu poate fi urmărită fizic „aceeași energie” vândută și apoi răscumpărată. Este vorba, în realitate, despre diferențele dintre prețurile și fluxurile comerciale de la prânz și cele din orele de vârf.

Mai mult, procentul de 77% apărut în relatările despre succesul Bulgariei se referă la capacitatea sistemului său de stocare de a transfera energia solară către orele fără soare, nu dovedește automat existența unui adaos comercial de 77% aplicat României. Buhnici nu a indicat în emisiune intervalul, tranzacțiile sau datele OPCOM pe care și-a bazat calculul.

Dispecerizarea, acceptată numai dacă este voluntară și plătită

Buhnici nu respinge în totalitate ideea dispecerizării bateriilor private. El susține însă că un asemenea mecanism trebuie să fie voluntar și să le ofere proprietarilor o remunerație corespunzătoare.

„Dispecerizarea este o idee foarte bună. Întrebarea este cum o facem. O facem ca în secolul trecut sau o facem, poate, cum face deja Australia? De bunăvoie. Dacă vrei să-mi controlezi bateria, este în regulă, dar plătește-mă rezonabil pentru asta”, a explicat el.

Potrivit acestuia, statul nu poate decide unilateral când un prosumator are voie să producă sau să livreze energie:

„Prin dispecerizare ar însemna ca un domn, o doamnă, niște specialiști dintr-un birou să spună: «Tu acum ai voie să produci» sau «Tu nu ai voie să produci». Pe investiția mea, pe bateria mea, pe fotovoltaicele mele, pe munca mea.”

Vloggerul susține că există deja peste 350.000 de prosumatori în România și că aproximativ o treime dintre aceștia dețin și baterii. Cifra de 97% invocată de Buhnici pentru ponderea noilor prosumatori din 2026 care și-ar fi instalat stocare nu a fost însoțită în emisiune de documentele sau metodologia statistică folosită.

Scrisoare deschisă pentru Bolojan: „Ați găsit ce să rechiziționați”

Tonul folosit de Buhnici a fost însă chiar mai agresiv în scrisoarea publicată înaintea intervenției televizate.

„360.000 de familii și-au pus banii și pielea la bătaie, iar acum li se cere să predea cheile sistemelor. Prosumatorii nu sunt însă problema”, și-a început acesta mesajul.

Buhnici îl acuză pe Ilie Bolojan că, după ce a promis creșterea capacității de stocare, încearcă să folosească bateriile cumpărate de populație în locul unor investiții publice.

„În aprilie ați promis creșterea capacității de stocare a României. În august, stocarea pe care o vedeți este cea din garajele noastre. În patru luni de interimat nu ați construit nimic, dar ați găsit ce să rechiziționați”, a scris el.

În scrisoare, Buhnici formulează zece întrebări pentru premier, referitoare la investițiile începute, blocajele din stocare, informațiile primite de la Transelectrica și companiile din energie, situația centralelor pe cărbune și efectul concret al prosumatorilor asupra rețelei.

„Invertorul din garajul meu nu este infrastructură națională. Infrastructură națională este rețeaua aceea căpușată sub ochii binevoitori ai guvernanților”, afirmă acesta.

Atac direct la premier: patru explicații posibile

Buhnici îi atribuie lui Bolojan patru posibile explicații pentru poziția exprimată în privința prosumatorilor.

„Fie sunteți prost informat. Fie sunteți dezinformat. Fie sunteți manipulat de cei care vă au urechea. Fie, și aceasta ar fi varianta cea mai gravă, manipulați chiar dumneavoastră, cu intenție. Una dintre acestea patru este adevărată”, a scris el.

Separat, distribuind o postare a fostei deputate Cristina Prună despre întârzierea legislației privind stocarea, Buhnici a transmis un nou mesaj: „Nu subestimați mafia din energie care ține liderii politici în buzunar”.

Cristina Prună susține că un proiect care elimina dubla taxare a energiei stocate a fost blocat în Parlament de PNL și PSD la finalul anului 2023, iar o măsură similară a fost adoptată abia la sfârșitul anului 2024 prin ordonanță de urgență. Afirmația privind responsabilitatea partidelor îi aparține fostei parlamentare și trebuie tratată ca acuzație politică.

Ce a propus, de fapt, Bolojan

Ilie Bolojan a vorbit despre două direcții: obligativitatea instalării unor capacități de stocare pentru viitorii prosumatori și includerea bateriilor și invertoarelor existente într-o formulă de dispecerizare.

Premierul nu a prezentat însă un proiect de lege și nici nu a anunțat că statul va prelua pur și simplu controlul echipamentelor. Nu sunt cunoscute, în acest moment, condițiile de participare, modalitatea de comandă, responsabilitatea în cazul defecțiunilor sau sistemul de remunerare.

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie a respins ferm varianta unei intervenții obligatorii, avertizând că bateriile și invertoarele reprezintă proprietate privată.

Disputa apare într-un moment în care România produce excedent de energie fotovoltaică la prânz, dar poate reveni la importuri după apus. Această diferență arată problema reală din spatele scandalului: România are producție solară, dar nu deține suficiente capacități pentru a păstra energia până în orele de consum maxim.

De la scandalul celulitei la lecțiile despre Sistemul Energetic Național

Actuala ofensivă a lui George Buhnici vine după un scandal public care i-a afectat puternic imaginea. În 2022, acesta a făcut comentarii despre femeile cu celulită și vergeturi, declarații pentru care a fost sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

În 2023, Curtea de Apel București a menținut existența sancțiunii, dar a redus amenda de la 20.000 la 3.000 de lei. Hotărârea nu era definitivă la momentul pronunțării.

Acum, Buhnici se prezintă în primul rând în calitate de prosumator și jurnalist specializat în tehnologie și cere ca statul să negocieze cu proprietarii bateriilor, nu să decidă unilateral în locul lor.

„Prosumatorii pot fi parteneri cu drepturi egale. Dar nu sunt bateria de rezervă a unui sistem depășit, incompetent și corupt”, a transmis el.

Intervenția lui George Buhnici de la Digi24 s-a încheiat în același registru: „Nu ne faceți ca pe oi. Hai să facem aceste mecanisme sustenabile. Hai să le facem liberale. Hai să le facem moderne. Hai să le facem ca în 2026, nu ca în 1989.”

Dincolo de problema autonomiei, mașinile electrice ar avea, în opinia criticilor, și un dezavantaj legat de durata de viață a bateriei, devenit adevărat mit. Astfel, susțin unii, bateriile se degradează atât de repede, încât investiția într-un astfel de vehicul nu pare a fi una chiar oportună.

Experții demolează însă acest mit, pe baza informațiilor culese de la 22.700 de mașini și actualizate acum.

Concret, Geo Tab a analizat mașini electrice din 21 de modele diferite. Pentru baterie, degradarea medie măsurată este de 2,3 la sută pe an, ceea ce ar lăsa bateria medie la circa 81,6 la sută din capacitatea inițială după opt ani. Pe baza ritmului observat, compania estimează o durată medie de viață de aproximativ 13 ani sau chiar mai mult.

Potrivit realizatorilor acestei cercetări, o mașină care avea 400 de kilometri autonomie când era nouă ar ajunge teoretic la circa 326 de kilometri după opt ani, dacă ar urma exact media studiului. În practică, degradarea diferă mult în funcție de model, chimia bateriei, temperatură și modul în care este folosit vehiculul.

Citește și Șoferul prins la Sinaia cu numere de înmatriculare diplomatice false este celebrul hacker român „Virus”, vânat de FBI și NASA. Sistemul inteligent montat pe mașină pentru a nu fi depistat i-a surprins pe polițiști

Autoturismele incluse în studiu s-au descurcat mai bine decât vehiculele multifuncționale și utilitarele ușoare: circa 2 la sută degradare anuală pentru mașinile normale, față de 2,7 la sută pentru categoria mai grea.

Important pentru durata de viață a bateriei nu este cât conduci, ci cum o încarci, arată același studiu. Mașinile care folosesc rar încărcarea rapidă DC au înregistrat o degradare medie de circa 1,5 la sută pe an, iar cele care utilizează frecvent stații rapide și puteri de peste 100 kW pot ajunge la 3 la sută pe an, ceea ce înseamnă o diferență importantă.

Se estimează că o baterie încărcată predominant la puteri mai mici poate păstra aproximativ 88 la sută din capacitate după opt ani. În scenariul cu utilizare frecventă a încărcării rapide de mare putere, cifra poate coborî spre 76 la sută.

Asta nu înseamnă că încărcarea rapidă trebuie evitată, ci să fie folosită atunci când este necesară, nu automat la fiecare încărcare, recomandă cei de la Geo Tab, potrivit libertatea.

(sursa foto: thunderplus)

Citește și VIDEO Mașină în flăcări în Pasajul Băneasa. Autoturismul în care se aflau trei persoane a explodat, iar pasajul a fost închis

Majoratul a trecut de la o petrecere de apartament sau în oraş cu prietenii la un eveniment în care se implică părinţii, bunicii şi rudele bogate, iar cadourile vin cel mai adesea la plic într-o valută de largă circulaţie pentru că leul românesc suferă grav de inflaţie în această perioadă.

În 2026, în tot mai multe orașe din țară, majoratul a căpătat aerul unei mini-nunți, cu restaurant rezervat, ținută de gală, listă de invitați și, mai ales, plicul cu bani devenit aproape obligatoriu.

Tendința este confirmată de discuții tot mai frecvente în comunitățile locale, unde părinți și tineri compară sumele oferite la petrecerile de 18 ani cu cele întâlnite, până de curând, exclusiv la nunți. În multe cazuri, suma considerată „de bun-simț” a ajuns între 700 și 1.000 de lei per invitat, existând însă și cazuri în care s-au oferit 1.200 sau chiar 1.500 de lei, iar pentru cupluri, sumele au urcat, ocazional, până la 1.800-2.000 de lei, cifre care, cu doar câțiva ani în urmă, ar fi părut nepotrivite pentru un eveniment de acest tip.

Salariile profesorilor, majorate prin noua lege a salarizării. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru: „Reașază plata cu ora la un venit mai rezonabil, oferă o grilă în care te duci cu salariul profesorului de la 25 de ani la un nivel cât de cât acceptabil”

Explicația vine, în bună parte, chiar din formatul ales de tot mai multe familii: petreceri organizate la restaurant, cu meniu complet, muzică live sau DJ și zeci de invitați, practic, aceeași structură de costuri ca la o nuntă modestă. Iar acolo unde există un cost real al mesei per invitat, apare, aproape automat, și presiunea socială de a-l „acoperi” prin darul oferit, exact ca la nuntă.

Nu toată lumea privește cu ochi buni această evoluție. Există voci, printre părinți și invitați deopotrivă, care consideră că majoratul ar trebui să rămână, în esență, o petrecere aniversară obișnuită, iar decizia de a-l transforma într-un eveniment extravagant ține de alegerea familiei sărbătoritului, nu de o normă socială impusă tuturor. În aceeași discuție, mulți subliniază că suma oferită în plic ar trebui să rămână una rezonabilă, adaptată posibilităților financiare ale fiecărui invitat, nu un standard rigid impus de amploarea evenimentului.

Fenomenul depășește, de fapt, simpla discuție despre sume de bani. El reflectă o schimbare mai amplă în modul în care generația actuală de tineri și părinții lor raportează evenimentele de familie la statutul social. Dacă în trecut majoratul era, în primul rând, un moment de tranziție simbolică spre viața de adult, marcat discret, în prezent tot mai multe familii aleg să-l transforme într-o declarație publică de reușită și apartenență socială, vizibilă prin amploarea petrecerii și, implicit, prin suma pe care invitații simt nevoia s-o ofere pentru a nu părea „insuficienți”.

Cât e darul de nuntă în 2026. Câți bani le lasă românii mirilor: ”Le-am dat în euro că voiau să-și ia apartament”

Această presiune are însă și un revers: pentru mulți invitați, adesea colegi de liceu sau prieteni tineri, fără venituri proprii sau cu venituri modeste, suma de 700-1.000 de lei cerută, informal, pentru un singur eveniment poate reprezenta un efort financiar considerabil, greu de justificat pentru aniversarea unui adolescent.

Comparativ cu darul de nuntă, o tradiție veche, cu reguli sociale bine stabilite de-a lungul timpului, adaptate în funcție de relația cu mirii, oraș și tipul de eveniment, darul de majorat este un fenomen mult mai recent și mai puțin standardizat. Tocmai de aceea, sumele variază mult mai haotic de la un caz la altul, iar discuțiile despre „cât se cuvine” să se ofere rămân, deocamdată, mai degrabă informale, purtate în grupuri de WhatsApp sau la cafea între părinți, decât reglementate de o normă socială clară, așa cum se întâmplă în cazul nunților.

Rămâne de văzut dacă tendința se va consolida în anii următori, transformând majoratul într-un eveniment cu reguli la fel de bine definite ca nunta, sau dacă va rămâne un fenomen limitat la anumite orașe și cercuri sociale, fără să devină o normă națională.

Primar Valerică din Argeș, petrecere cu maneliști la majoratul fiicei și mașină de lux cadou: „Atâta răutate… 80.000 de euro a costat”

A rămas celebru primarul Valerică Spirea din Poiana Lacului, Argeș, care i-a făcut cadou fiicei sale la majorat o mașină care valoarează cel puțin 120.000 de euro. Este greu de spus de unde a avut primarul unei comune atât de mulți bani, iar declarația lui de avere arată că veniturile necesare pentru un astfel de cadou nu există.

Imaginile de la petrecere, virale pe internet, arată că primarul nu a avut cheltuieli doar cu mașina, ci și cu organizarea evenimentului. Majoratul a fost, de fapt, o petrecere extravagantă, cu focuri de artificii, la care au cântat artiști populari ai momentului, despre care se știe că încasează onorarii pe măsura notorietății, între ei Vlăduța Lupău și Bogdan de la Craiova.

„Am o singură fetiță, înțelegeți? Am o singură fetiță… Nu știu care e problema că am făcut un majorat”, a declarat la vremea respectivă Valerică Spirea. El spune că mașina pe care i-a făcut-o cadou fiicei sale nu este așa de scumpă precum s-a vehiculat și nici nu este nou. „80.000 de euro. Vă arăt factura, nu știu de ce se umflă așa (suma – n.n.)”, spune el.

Primarul susține că mașina nu este nouă, că are în bord aproape 20.000 de km. Când a fost întrebat de unde a avut bani să cumpere o mașină atât de scumpă, primarul a explicat: „Eu am avut un accident de vânătoare, sunt singurul caz din România care s-a judecat cu Blaser (producător de arme de vânătoare – n.n.) și am cerut despăgubiri 2 milioane de euro pentru că am rămas cu sechele pe viață, am fost tăiat, operat”.

Însă Valerică Spirea recunoaște că nu a primit aceste despăgubiri și că suma care i s-a acordat rămâne confidențială. Dar menționează că suma pe care a încasat-o este „mult mai mult” decât cea cheltuită cu majoratul fiicei sale.

Primarul menționează că nici petrecerea nu a fost așa costisitoare și că a plătit 5.000 de euro pentru onorariul Vlăduței Lupău și 8.000 de euro pentru Bogdan de la Ploiești.

De majorat, şi-a făcut cadou de majorat injecţii cu acid şi era să îşi piardă buza 

Şi pregărtirea de majorat costă bani, dar poate costa şi sănătate. Injecția cu acid hialuronic a atins un vas de sânge, iar buza fetei de 17 ani s-a umflat și s-a învinețit. „Putea să ajungă la necroză de buză, ceea ce înseamnă că partea respectivă de buză moare și atunci singura soluție este să fie excizată”, explică Florian Bodog, medic specialist în chirurgie plastică.

Spitalul nu avea substanța care dizolva rapid acidul, așa că a urmat o cursă contra-cronometru prin tot orașul. Medicii au găsit soluția salvatoare la o clinică particulară. Adolescenta strânsese bani ca să își facă un cadou în avans pentru majorat. 800 de lei plătise pentru intervenția de coșmar.

Pentru procedura de mărire a buzelor, fata de 17 ani a decis să vină aici. Într-un loc unde, cel puțin pe internet, spunea că funcționează un salon de dermopigmentare, adică se tatuează sprâncene sau buze. Oficial, însă, nu apare în evidențele Direcției de Sănătate Publică Bihor. Așa că nu este clar ce activitate se desfășura, de fapt, în acest spațiu. După incident, paginile de pe rețelele de socializare au fost șterse, iar locul pare pustiu.

Proprietara salonului își făcea reclamă online de cel puțin 5 ani

Oricum, medicii nu recomandă mărirea buzelor în cazul tinerelor sub 18 ani nici cu acordul părinților, pentru că la acea vârstă trăsăturile sunt încă în formare. Între timp, polițiștii au început ancheta. Proprietara salonului de tatuaj își făcea reclamă pe internet de cel puțin cinci ani cu proceduri de înfrumusețare. Deși nu avea autorizația și pregătirea necesară, era căutată mereu.

„Procedura aceasta nu este o procedură periculoasă dacă este făcută de o persoană calificată. […] Să afle ce i se injectează, să primească pașaport, fiecare produs are serie și i se înmânează un pașaport și să știe cine îl injectează și ce calificare”, spune medicul specialist în chirurgie plastică Florian Bodog. Înainte de a-și lăsa viața în mâinile unui doctor, pacienții îl pot verifica online pe site-ul Colegiului Medicilor.

Save Romania Union (USR) Chairman and Timisoara mayor Dominic Fritz said on Monday, after the Constitutional Court’s passing the ruling on the Integrity Law, that „instead of stopping a brutal abuse of power, the PSD majority in the Constitutional Court has just validated it.”

He warned that if the president promulgates the Integrity Law, his term as mayor will end in 30 days, calling it a retroactive sanction for actions that took place before the law’s coming into force.

„The privileged mafia’s need to get rid of me prompts them to act desperately so that they demolish the foundations of democracy. Article 15 of the Constitution – ‘the law applies only for the future’ – was suspended today for me. Tomorrow it can be suspended for anyone. As of today, any parliamentary majority can invent punishments for the past, tailored to a political opponent, and the politically controlled Constitutional Court will rubber-stamp them,” Fritz wrote on Facebook.

He added that PSD will have to explain to the European Commission how a 770 million milestone law was turned „into a weapon against a twice-elected mayor.”

Fritz also said the decision undermines investor confidence: „It will be harder to explain why they should create jobs here if the entire state is at the mercy of one corrupt party.”

He rejected the idea of a „clean, pro-European PSD,” claiming the party seeks total power and controls institutions such as the National Integrity Agency, parts of the judiciary, media and even the Constitutional Court.

„What the PSD cannot control are the millions of honest Romanians. My path continues at the ECHR – I will fight not for myself, but for the free vote of Timisoara’s citizens.”

Fritz reiterated that his „offence” was to sign a duplicate of a document already signed by the former mayor, on his second day in office in 2020, for a zoning plan drafted entirely before he became mayor.

He noted that under the new law, such regulatory acts can no longer be classified as conflicts of interest: „If ANI were to analyse today my 2020 signature, it couldn’t find a conflict of interest. The law removes the act for the future but invents a new sanction for those who supposedly committed it in the past – welcome to PSD’s dictatorship.”

The Constitutional Court (CCR) ruled constitutional an amendment introduced by PSD and AUR under which elected officials found incompatible or in conflict of interest lose their positions. With a majority vote, the CCR upheld the provision stating that public office ends automatically 30 days after the law enters into force. AGERPRES

Procesul de remediere a problemelor apărute la sursa de alimentare cu apă a municipiului Pitești continuă în ritm alert. Subprefectul județului Argeș, Dragoș Predescu, a anunțat o nouă etapă crucială desfășurată în Lacul Budeasa, unde s-a intervenit direct în adâncime pentru curățarea zonei de preluare a apei brute înainte ca aceasta să intre în stația de tratare.

În cursul zilei de astăzi, o echipă de scafandri utilitari a coborât la o adâncime de aproximativ 10 metri. În urma inspecției vizuale a amplasamentului, aceștia au constatat că o porțiune a grătarelor din zona de captare era colmatată, motiv pentru care s-a acționat imediat prin procedura de barbotare pentru îndepărtarea depunerilor.

Operațiuni complexe și deversări controlate

Această operațiune vine în continuarea altor măsuri tehnice adoptate în ultimele zile. Pentru a facilita intervenția și a combate modificarea parametrilor apei brute din zona de captare, au fost efectuate deversări controlate din acumularea Vidraru și din Lacul Vâlcele.

De asemenea, timp de trei zile consecutive — sâmbătă, duminică și luni —, în zona de captare s-a acționat prin spălări hidraulice, intervenția de astăzi completând aceste demersuri prin activitatea scafandrilor în adâncime.

Mulțumiri publice și monitorizare continuă

Reprezentantul Instituției Prefectului a transmis mulțumiri publice tuturor structurilor implicate în gestionarea acestei situații complexe:

„Vreau să le mulțumesc public specialiștilor de la Apele Române, Hidroelectrica, ISU Argeș, Apa Canal 2000 și DSP pentru efortul depus în aceste zile, pentru colaborare și pentru intervențiile realizate pentru remedierea situației.”

Fiind vorba despre o intervenție tehnică de amploare, ce presupune măsurători, monitorizare permanentă și acțiuni succesive, echipele de specialiști rămân pe teren pentru a aduce parametrii apei brute din lac la valorile normale.

Analize extinse la sursă și la consumatori

Pentru reevaluarea stării apei, astăzi și mâine sunt programate noi serii de prelevări și analize de laborator. Probele vor fi recoltate atât din Lacul Budeasa, direct din zona de captare, cât și de la rețeaua de distribuție către consumatori, oferind o imagine clară asupra evoluției parametrilor de calitate.

Carambol cu șapte mașini pe A2. Circulaţia rutieră a fost restricţionată luni pe sensul spre Bucureşti, iar valorile de trafic sunt ridicate, astfel că s-au format coloane de maşini între localităţile Murfatlar şi Valea Dacilor.

Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, pe autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, la kilometrul 190, în zona localităţii Valea Dacilor, judeţul Constanţa, s-a produs un accident rutier în care au fost implicate șapte autovehicule, pe sensul de mers către Capitală. Nu sunt victime.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că pe autostrada A 2 București – Constanța, la kilometrul 190, în zona localității Valea Dacilor, județul Constanța, s-a produs un accident rutier în care au fost implicate 7 autovehicule, fără victime, pe sensul de mers către capitală.

Circulația rutieră este restricționată pe banda 2 a direcției Constanța – București, desfășurându-se pe prima bandă și cea de urgență, valorile de trafic fiind ridicate, fiind formată coloană de autovehicule între localitățile Murfatlar și Valea Dacilor.

Vezi și Doi frați din Vaslui, de 17 și 19 ani, au murit înecați la Olimp. Veniseră pe litoral pentru a munci

Două maşini în care se aflau şapte persoane s-au ciocnit duminică dimineață în Constanța, la ieșire din localitatea Amzacea spre Comana. În urma accidentului, cinci persoane vor fi transportate la spital. Printre cei care vor ajunge la spital se află şi doi minori cu politraumatisme, au afirmat reprezentanţii ISU Dobrogea. A fost chemat şi elicopterul SMURD.

”Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că pe DN 38 Agigea-Negru Vodă, în apropierea localității Comana, județul Constanța, a avut loc un accident rutier în care au fost implicate două autovehicule, soldat cu rănirea a șapte persoane, ce sunt conștiente și cooperante”, a transmis și Infotrafic.

Citește și Carnagiu pe autostradă în Ungaria. 12 morţi şi cel puţin 10 răniţi într-un accident în care a fost implicat un autocar polonez