Dominic Fritz, președintele USR, a fost reconfirmat în funcție în unanimitate de către Biroul Național al USR, la o zi după ce ÎCCJ l-a condamnat pentru conflict de interese administrativ.

„Considerăm că decizia ICCJ este profund nedreaptă și disproporționată. Vorbim despre o situație în care nu există niciun folos personal, niciun prejudiciu și nicio faptă de corupție, ci despre o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese.

Din acest motiv, Dominic Fritz va continua toate demersurile legale pentru apărarea drepturilor sale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Această situație trebuie analizată și din perspectiva standardelor europene privind drepturile fundamentale și exercitarea mandatului public”, a declarat Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR.

Citește și : Nicușor Dan îi ia apărarea lui Fritz și critică ANI: „Care e rolul ei? Să caute virgule în actele funcționarilor publici?”

Seidler a criticat PSD, care a cerut prefectului de Timiș să dispună încetarea mandatului de primar al Timișoarei al lui Dominic Fritz, deși legislația nu prevede o astfel de sancțiune.

„PSD încearcă să inducă în eroare opinia publică în privința efectelor deciziei instanței. Prefectul județului Timiș are obligația legală de a aplica prevederile legii, indiferent cine ocupă funcția.

Exact același lucru s-a întâmplat și în anul 2023, când prefectul de atunci, și actual președinte al PSD Timișoara, Mihai Ritivoiu, a emis ordinul de sancționare a primarului din Recaș, aflat într-o situație similară de conflict de interese administrativ. Atunci, prefectul PSD de Timiș Mihai Ritivoiu a aplicat o amendă de 10% din salariu pe o perioadă de 6 luni pentru primarul din Recaș”, a explicat Seidler.

Reconfirmarea lui Dominic Fritz în funcția de președinte al USR vine după ce, joi, Secția de de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curții Supreme de Justiție l-a condamnat pe acesta pentru conflict de interese administrativ.

Citește și : PSD cere demiterea lui Dominic Fritz din toate funcțiile după ce ÎCCJ l-a declarat în conflict de interese: „Fiecare zi în care rămâne în funcția de primar și președinte de partid reprezintă un afront incalificabil la adresa cetățenilor”

Fritz, care se consideră nevinovat, anunță că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia prin care îi este interzisă candidatura la orice funcție aleasă până în anul 2030 inclusiv.

Nicușor Dan a precizat că sunt şase săptămâni de când Guvernul Bolojan a căzut, deşi nu trebuia să fie demis, explicând că a avut apoi o încercare cu Eugen Tomac și din dialogul repetat cu partidele a fost convins că va trece, dar a avut nişte surprize.

Șeful statului a adăugat că premierul desemnat Adrian Veştea are foarte multe calităţi care îl recomandă, a lucrat cu bugete, cu fonduri europene, fiind o persoană care a avut abilitatea de a naviga în mediul politic, fără a crea crize.

Vezi și Nicușor Dan își asumă nominalizarea lui Veștea: „Am ales, fără să intru în vreun joc de partid, varianta pe care eu am considerat-o cu cele mai mari șanse de a trece în Parlament. Are foarte multe calități care îl recomandă”

„Eu nu fac jocuri de partid, nu este mandatul meu. (..) Mandatul meu are mai multe componente, cele două, esenţiale, legate de situaţia în care ne găsim sunt menţinerea direcţiei pro-occidentale şi evitarea unei căderi economice bruşte. Şi atunci am avut o încercare cu domnul Tomac pe care, pe baza informaţiilor repetate pe care le-am obţinut în dialogul cu partidele, am fost convins că va trece.

Am avut nişte surprize şi atunci am ales, repet, fără să intru într-un joc de partid, varianta pe care eu am considerat-o cu cele mai mari şanse de a trece în Parlament, în condiţiile în care nici unul dintre partidele din România nu a venit cu o variantă de majoritate”, a spus Nicuşor Dan la Bruxelles.

„Suntem după şase săptămâni de când guvernul a căzut, nu trebuia să cadă, evident, şi nu vreau să ne întoarcem la decizia de ce a căzut, cine a fost vinovat, că în spaţiul public fiecare are o opinie despre asta. Suntem după şase săptămâni în care niciun partid nu a venit la preşedinte să spună, în urma discuţiilor pe care le-am avut, iată, se conturează o majoritate. Şi varianta Veştea este varianta pe care eu am considerat-o potrivită pentru a strânge o majoritate şi a ieşi în sfârşit din criza asta, guvernul să aibă atribuţii depline, să închidem PNRR şi toate celelalte”, a continuat președintele.

Citește și Nicușor Dan clarifică decizia de a nu consulta PNL cu privire la desemnarea lui Veștea: „Am luat în calcul cele două criterii: păstrarea direcției pro-occidentale și economia. Timpul ne presează”

Nicuşor Dan susţine că a avut o discuţie „deschisă” cu liderii europeni, cărora le-a prezentat toate scenariile formării Guvernului. În acelaşi timp, şeful statului le-a garantat acestora că România nu se va abate de la drumul pro-european.

„În discuțiile avute cu liderii europeni, în mod absolut deschis, le-am prezentat scenariile pe care eu le consider cele mai probabile, garanțiile că o să păstrăm direcția pro-europeană. Numai că față de publicul de România, în acest proces nu ar fi corect să fac analiza scenariilor„, a declarat Nicuşor Dan la finalul reuniunii Consililui Europei.

Citeste si Nicușor Dan clarifică decizia de a nu consulta PNL cu privire la desemnarea lui Veștea: „Am luat în calcul cele două criterii: păstrarea direcției pro-occidentale și economia. Timpul ne presează”

În ceea ce privește acuzațiile legate de schimbarea de poziție față de declarațiile sale anterioare din luna mai, când excludea susținerea unui guvern minoritar sprijinit de partide naționaliste, Nicușor Dan a negat că și-a schimbat strategia.

„Nu s-a schimbat nimic. Am dat un mandat și am speranța că partidele pro-occidentale vor vota premierul pe care l-am desemnat. Sunt foarte multe ipoteze, n-am urmărit ce s-a întâmplat, înțeleg că inclusiv PSD avea azi o întâlnire, sunt foarte multe ipoteze și scenarii și nu vreau să intru în asta”, a explicat el.

Citeste si Preşedintele Nicuşor Dan minimizează efectele deciziei Tribunalului Ilfov în scandalul din PNL: „Sunt insignifiante. O voință politică n-a fost niciodată cenzurată de instanțele de judecată”

Întrebat unde trasează „linia roșie” în procesul de formare a guvernului, șeful statului a reiterat două condiții fundamentale: orientarea pro-occidentală și seriozitatea financiară.

„Păstrarea direcției pro-occidentale și o seriozitate financiară, piețele sunt cu ochii pe noi. Elementul timp, dacă am fi Olanda sau Belgia, am putea să stăm un an ca să negociem. Numai că timpul ne presează”, a punctat Niucşor Dan.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Cristina Chiriac, a afirmat vineri, la Congresul Avocaților, că instituțiile judiciare trebuie să ofere societății mai mult decât aplicarea strictă a legii, precum și că încrederea publică în justiție depinde de profesionalism, integritate și respectarea drepturilor fundamentale.

În discursul susținut la eveniment, Cristina Chiriac a subliniat rolul esențial al avocaților în înfăptuirea justiției și a vorbit despre așteptările crescânde ale cetățenilor față de sistemul judiciar.

„Participarea la acest eveniment reprezintă nu doar un gest de respect instituţional, ci şi o recunoaştere a rolului esenţial pe care avocaţii îl au în înfăptuirea justiţiei. Trăim într-o perioadă în care societatea aşteaptă de la instituţiile judiciare mai mult decât aplicarea riguroasă a legii.

Citește și : Denise Rifai, chemată din nou la DNA. Primele imagini cu vedeta TV la sediul Direcției Naționale Anticorupție FOTO

Cetăţenii aşteaptă profesionalism, integritate, eficienţă şi, mai presus de toate, garanţia că drepturile şi libertăţile lor sunt protejate”, a declarat Cristina Chiriac.

Șefa Ministerului Public a arătat că aceste așteptări nu pot fi îndeplinite decât prin colaborarea tuturor profesiilor juridice și a insistat asupra ideii că diferențele de rol dintre procurori și avocați nu înseamnă o opoziție de valori.

„Procurorii şi avocaţii se află adesea pe poziţii procesuale diferite. Este firesc. Rolurile noastre sunt distincte şi sunt definite de lege. Dar diferenţa de rol nu trebuie confundată niciodată cu opoziţia de valori.

Dimpotrivă, avem aceeaşi obligaţie fundamentală: respectarea legii, protejarea drepturilor omului şi consolidarea încrederii publice în justiţie. Un proces echitabil nu poate exista fără un avocat independent şi fără un procuror imparţial.

Aceste două garanţii nu se exclud, ci se completează. Ele reprezintă expresia maturităţii unei democraţii şi a unui sistem judiciar care funcţionează în interesul cetăţeanului”, a mai transmis procurorul general.

Cristina Chiriac a vorbit și despre presiunile tot mai mari cu care se confruntă sistemul judiciar, de la criminalitatea organizată și corupție până la fraudele informatice și atacurile asupra valorilor democratice, arătând că toate acestea impun răspunsuri instituționale care să fie adaptate realităților actuale.

„Criminalitatea organizată transfrontalieră, corupţia, criminalitatea informatică, atacurile asupra valorilor democratice şi noile forme de fraudă reclamă răspunsuri instituţionale ferme şi profesioniste.

În acelaşi timp, transformarea digitală a societăţii ne obligă să regândim metodele de lucru, să investim în competenţe şi să adaptăm instrumentele juridice la realităţile prezentului. În faţa acestor provocări, dialogul dintre instituţiile judiciare şi profesiile juridice devine mai important ca oricând”, a adăugat ea.

Procurorul general a pledat și pentru un dialog instituțional mai consistent între Ministerul Public și profesia de avocat.

„Ministerul Public îşi reafirmă disponibilitatea de a continua şi de a dezvolta acest dialog instituţional cu profesia de avocat. Există teme care ne preocupă deopotrivă: durata procedurilor judiciare, accesul efectiv la justiţie, protecţia victimelor, respectarea drepturilor procesuale, adaptarea legislaţiei la exigenţele europene şi consolidarea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie.

Încrederea publică nu se câştigă prin declaraţii. Ea se construieşte zilnic prin profesionalism, competenţă şi conduită etică. Fiecare procuror şi fiecare avocat contribuie, prin activitatea sa, la imaginea justiţiei în societate. De aceea, responsabilitatea noastră este una comună”, a mai transmis Cristina Chiriac.

Citește și : Aripa Thuma-Veștea din PNL a contestat iarăși o decizie a partidului, tot la Tribunalul Ilfov. Se încearcă blocarea Congresului extraordinar de duminică, dorit de Ilie Bolojan

Cristina Chiriac a spus că justiția aparține cetățenilor și există pentru aceștia, nu pentru profesiile juridice care o compun.

„Ea aparţine cetăţenilor şi există pentru cetăţeni. Din această perspectivă, cred că misiunea noastră comună este aceea de a apăra nu doar litera legii, ci şi valorile care dau sens legii: libertatea, demnitatea umană, egalitatea în faţa legii şi respectul pentru drepturile fundamentale”, a afirmat procurorul general.

Biroul Politic Național a decis luni, într-una din decizii, că grupurile parlamentare ale PNL sunt mandatate să nu susțină învestirea unui guvern propus de Adrian Veștea și că parlamentarii PNL ori nu vor participa la vot, ori vor exprima opțiunea „prezent, nu votez”. În decizie se mai precizează că nerespectarea acestei decizii atrage pierderea calității de mebru al partidului, conform prevederilor statutare.

Într-o altă decizie, BPN al PNL a hotărât că orice membru al PNL care acceptă o nominalizare pentru funcția de prim-ministru sau de ministru fără aprobarea forurilor de conducere ale partidului va fi exclus din partid, conform prevederilor statutare.

Citeste si Nicușor Dan îi ia apărarea lui Fritz și critică indirect sistemul de integritate: „Trebuie să ne uităm dacă nu cumva sancțiunile sunt disproporționate”

Aceste două decizii au fost contestate la Tribunalul Ilfov de 16 membri PNL, susţinători ai premierului desemnat, Adrian Veștea. Tribunalul Ilfov le-a acceptat cererea la două ore după ce solicitarea a fost depusă.

Preşedintele Nicuşor Dan este de părere că Ilie Bolojan nu se va împiedica în sentinţa Tribunalului şi va da curs deciziilor adoptate cu majoritate de voturi în BPN al PNL.

„Vă rog să mă scuzați, dar decizia a căpătat la anumiți oameni care se exprimă în spațiul public efecte apocaliptice. E o hotărâre, habar nu am, nu mă pronunț, dar care ca efecte este, cum să vă spun, insignifiantă.

În 35 de ani de democrație ați văzut vreun partid să se jeneze să dea oameni afară pentru că există un motiv sau nu există un motiv? E o voință politică care n-a fost niciodată, poate din păcate, cenzurată de instanțele de judecată„, a declarat Nicuşor Dan a finalul reuniunii Consiliului European care s-a desfăşurat la Bruxelles.

Citeste si După presiunile Ungariei de a renunţa la formula „aderare accelerată” a Ucrainei la UE, Nicușor Dan vine cu explicaţii: „Eliminarea acestei sintagmei nu schimbă parcursul european al Ucrainei şi Republicii Moldova”

UPDATE Consiliul Național al PNL a decis vineri, cu largă majoritate, organizarea Congresului extraordinar programat pentru duminică, după ce 606 delegați au votat în favoarea convocării, 68 s-au pronunțat împotrivă, iar 6 s-au abținut.

Votul de vineri deschide oficial calea pentru Congresul extraordinar al PNL, unde este așteptat ca președintele Ilie Bolojan să propună și modificarea statutului partidului, astfel încât să își poată forma o nouă echipă de conducere.

Adrian Veștea, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, a anunțat că va candida la congres.

Știre inițială

Ședință extrem de importantă, vineri, la PNL. Consiliul Naţional al partidului se reuneşte pentru convocarea unui congresului extraordinar de duminică.

Întâlnirea de vineri este programată să înceapă la ora 17:00 și se va desfășura online, cu participarea a 800 de liberali.

Pe ordinea de zi se află convocarea congresului pentru duminică, ora 12:00, stabilirea agendei acestuia și modificare statutului partidului. Surse liberale susțin că se dorește reducerea numărului de prim-vicepreşedinți ai PNL, de la patru la unul. În prezent, partidul are trei prim-vicepreședinți – Adrian Veştea, Nicoleta Pauliuc și Ciprian Ciucu -, după ce Cătălin Predoiu a demisionat miercuri din această funcție.

Ședința Consiliului Naţional al PNL a fost convocată de BPN după ce Adrian Veştea a refuzat să se supună ultimatumului partidului de a-şi depune mandatul de premierul desemnat.

„Partidul Naţional Liberal are nevoie de claritate, de decizii asumate şi de o direcţie confirmată fără echivoc. De aceea, am propus astăzi organizarea Congresului extraordinar al PNL pe 21 iunie. Nu ni l-am dorit, dar situaţia o impune. Este momentul să punem lucrurile în ordine, să clarificăm direcţia partidului şi să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut pentru românii care ne-au acordat încrederea. Sunt convins că a fi coerenţi între ceea ce spunem şi ceea ce facem este o condiţie de bază pentru a putea fi un partid pe care te poţi baza, un partid al modernizării României”, a subliniat șeful liberalilor, Ilie Bolojan, după decizia BPN.

Ședința de vineri are loc după o serie de zile horror pentru PNL, începută prin desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, fără anunțarea sau consultarea PNL, și marcată joi de ”explozia” dosarului penal ce-l vizează pe Ciprian Ciucu.

Citește și Planul de rezervă al lui Nicușor Dan, ce guvern pregătește la Cotroceni. Răsturnare de situație dacă Adrian Veștea nu va trece de votul Parlamentului

Luni, tot BPN s-a pronunţat împotriva participării partidului la un guvern cu PSD (39 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă”, patru abţineri), împotriva susţinerii unui cabinet condus de Adrian Veştea (41 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă”, două abţineri) şi pentru a-i cere acestuia să-şi depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă”, trei abţineri). O altă decizie a fost ca parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veştea sau cei care ar putea fi propuşi în acest Cabinet să îşi piardă calitatea de membri ai partidului.

Marţi, conducerea PNL a anunţat că Veştea se situează în afara partidului, pentru nu şi-a depus mandatul de premier desemnat.

„Desemnarea lui Adrian Veştea pentru formarea unui guvern s-a realizat fără aprobarea forurilor statutare ale PNL, cu încălcarea Statutului partidului. PNL consideră că formula de guvernare propusă de Adrian Veştea conduce, în fapt, la formarea unui Guvern condus şi susţinut de PSD, contrar deciziilor adoptate de Biroul Politic Naţional. Potrivit art. 45 alin. (3) şi art. 26 alin. (2) lit. b) din Statutul PNL, deciziile organismelor de conducere ale partidului sunt obligatorii pentru toţi membrii”, au transmis liberalii.

Potrivit statutului PNL, sancţionarea liberalilor cu funcţii alese în Congresul PNL, cum este cazul prim-vicepreşedintelui, se va decide prin votul membrilor Congresului, în urma unei propuneri a BPN, adoptate de către Consiliul Naţional.

În aceste condiţii, 16 parlamentari ai partidului, contestatari ai lui Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Naţional al PNL din 15 iunie privind sancţionarea parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veştea. Tribunalul Ilfov le-a dat joi câştig de cauză acestora şi a decis suspendarea acestor decizii ale BPN, iar, ca urmare, PNL a anunţat că va ataca în termenul legal această hotărâre a Tribunalului Ilfov şi că partidul îşi va desfăşura în continuare activitatea politică fără impedimente, pe baza propriilor decizii.

Cei 16 rebeli petiționari sunt Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu și Eduard Tatian Mititelu.

Pe de altă parte, Adrian Veştea şi-a anunţat intenţia de a candida pentru șefia PNL, la congresul partidului.

La acest congres extraordinar sunt aşteptaţi să participe 2.500 de delegaţi din toată ţara, dintre care 500 de drept şi 2.000 aleşi de organizaţiile partidului din teritoriu, notează stiripesurse.

Adrian Veştea a fost desemnat premier duminică dimineaţă de către preşedintele Nicuşor Dan, după ce Eugen Tomac şi-a depus mandatul. Veştea nu a depus încă la Parlament programul de guvernare şi lista miniştrilor, un nou orizont de timp pentru acest demers fiind luni.

Citește și PSD cere PNL să îi retragă „de urgență” sprijinul politic primarului Capitalei, Ciprian Ciucu: „Trebuie să aplice în cazul său exact ceea ce pretindea altora aflați într-o situație similară: ‘să facă pasul în spate’”