După ce s-a zvonit că afacerile nu îi mai merg și a pus lacătul pe mai multe locații, Pescobar a revenit în forță. Antreprenorul a anunțat investiții la Marea Neagră și un portofoliu dedicat marilor rețele comerciale. Paul Nicolau a cumpărat fabrica Patrician de la Constanța, iar strategia de extindere se bazează pe investiții directe în capacități de procesare, parteneriate de aprovizionare locale dar și internaționale. Astfel, afaceristul urmează să deschidă o unitate de procesare a peștelui provenit din Marea Neagră, produsele sale urmând să ajungă inclusiv în supermarketuri.

Mai mult, recent, Pescobar a anunțat în mediul online că face angajări, salariile oferite ajungând la mii de euro.

Postul pentru care Pescobar oferă 2.000 de euro

Într-un videoclip distribuit pe TikTok, afaceristul a anunțat că oferă 2.000 de euro pe lună pentru tranșator de pește.

„2.000 de euro pe lună pentru cel mai bun tranșator de pește din România. E mult, e puțin, habar n-am cum e salariul ăsta, eu cred că e bine pentru România atâta timp cât prin Italia se lucrează cu 1.200, 1.300, 1.400, eu cred că în România e chiar bine 2.000, pentru cel mai bun meseriaș tranșator de pește.

Două posturi am disponibile, hai poate chiar trei: când faci o locație nouă, investești în primul rând în infrastructură și am luat pentru pescăria mea toate utilajele posibile și imposibile ca să fie bine. 

Mese, expunere pește, uite aici cât spațiu am, aici se taie tot peștele, tranșare, pe aici cad resturile. Atât s-a putut, luați și învățați, că aveți de la cine.”, a spus Pescobar în videoclipul distribuit pe TikTok.

@pescobar.paulnicolau #pescobar #piatadepeste #herastrau ♬ original sound – PESCOBAR

În secțiunea de comentarii, utilizatorii l-au contrazis pe afacerist, unii susținând că în Italia, pentru un post de acest tip, salariile sunt mai mari.

„Ala trebuie sa fie robot mecanic. Sunt foarte putini bani. Un tranșator profi trebuie să fie plătit bine”, „Salariu corect 3,500 euro, dacă angajezi și ai pretenții să fie cel mai bun tranșator de pește din România”, „Pune-ți între 2800 și 3200 de euro.”, „3500€ șef”, „Italia 3400 rupi”, „In Italia poate vrei sa spui 3000”, „2000 e putin , in Italia nu mai sunt salarii sub 2000 in nici un domeniu șefule, chiar și badantele iau 2000.”, au fost câteva dintre comentariile lăsate de internauți.

Numele fostului prim-adjunct al directorului SRI, Florian Coldea, este readus în atenția publică din Albania în contextul anchetei care o vizează pe Vlora Hyseni, fosta șefă a serviciului de informații albanez.

Scandalul din Albania a izbucnit după ce instanța specială GJKKO (n.r. Tribunalul Special împotriva Corupției și Crimei Organizate) a dispus, la solicitarea SPAK (n.r. Structura Specială împotriva Corupției și Criminalității Organizate), plasarea în arest la domiciliu și suspendarea din funcție a Vlorei Hyseni, care conducea Serviciul Informativ de Stat al Albaniei, SHISH.

Potrivit Euronews Albania, Hyseni este investigată pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor de sprijinire a autorului unei infracțiuni și divulgare de acte sau informații secrete. Ancheta face parte din dosarul penal nr. 20/1 din 2025.

Procurorii albanezi suspectează că fosta șefă a SHISH ar fi divulgat informații clasificate și ar fi ajutat o persoană vizată de anchetă. Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile albaneze, investigația a fost extinsă după examinarea unor dispozitive electronice și a altor materiale ridicate în cadrul anchetei care îl vizează pe omul de afaceri Ergys Agasi.

Cazul a ajuns la nivelul Consiliului Național de Securitate al Albaniei. Președintele Bajram Begaj a convocat instituția după declanșarea anchetei, iar la reuniune au fost așteptați inclusiv premierul Edi Rama și reprezentanți ai principalelor structuri de securitate ale țării.

Uniunea Europeană a transmis, în contextul anchetei, că are „încredere deplină” în activitatea SPAK privind combaterea corupției și a criminalității organizate, precizând totodată că nu comentează cazurile individuale aflate în desfășurare.

În acest context, Euronews Albania a avut o întreagă dezbatere privind legăturile dintre fosta șefă a SHISH și Florian Coldea.

Makis Hoxha, expert în probleme de securitate și imigrație stabilit de mai mulți ani în România, a fost întrebat dacă evoluția anchetei din Albania ar putea duce inclusiv la investigarea fostului general SRI.

Acesta a precizat că dosarul penal în care Florian Coldea este judecat în România nu vizează, din ce se știe public, fapte de corupție comise în Albania sau legături cu traficul de droguri, însă că investigația albaneză ar putea scoate la iveală informații noi.

„El are o anchetă penală, este suspectat de Parchetul Român, adică de SPAK-ul românesc, să spunem așa, și urmează să înceapă judecata. De altfel, săptămâna viitoare, undeva pe 13, are loc începerea judecății, începe procesul pe fond, însă nu se menționează fapte de corupție în Albania sau legături cu traficul de droguri.

El este suspectat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și exercitarea unei profesii fără drept, precum și de spălare de bani.

Adică ofereau în mod ilegal servicii și consultanță juridică. Conform legii române, nu poți oferi consultanță juridică dacă nu ești avocat (…) nu ar fi o surpriză pentru mine ca mâine sau poimâine să continue dezvăluirile, iar dl. Coldea să devină inculpat sau suspect pentru o faptă penală în Albania. Și în Albania, da, cu siguranță. Cu siguranță, pentru că în România el este urmărit penal. Are procesul pe fond care începe pe 13 octombrie”, a spus acesta pentru Euronews Albania, potrivit EVZ.

Ulterior, expertul a afirmat că nu ar considera surprinzător ca investigația să ajungă și la fostul general român.

„Nu m-ar surprinde deloc. Nicidecum, absolut deloc”, a declarat Makis Hoxha.

Numele lui Florian Coldea apare în acest scandal și prin prisma relației profesionale pe care acesta a avut-o cu autoritățile de la Tirana.

După plecarea de la SRI, fostul general a oferit consultanță în domeniul securității pentru premierul albanez Edi Rama. Relația profesională a fost confirmată printr-un document al Secretariatului General al Guvernului Albaniei din septembrie 2023, în care Coldea era menționat printre consilierii externi ai premierului.

Documentul nr. 3888/2 din 11 septembrie 2023, semnat de Engjëll Agaçi, secretarul general al Cabinetului premierului, îl enumera pe Coldea printre consilierii externi ai lui Edi Rama.

În document era consemnat: „Florian Coldea, consilier extern al prim-ministrului pentru consultanță în chestiuni legate de securitate”.

Makis Hoxha a susținut în emisiunea Euronews Albania că activitatea lui Coldea ca și consultant al premierului Rama ar fi început în octombrie 2017 și s-ar fi încheiat în mai 2024, în perioada în care în România a izbucnit dosarul penal care îl vizează.

Relația dintre Florian Coldea și Vlora Hyseni este, de asemenea, adusă în discuție în presa albaneză în condițiile în care Hyseni a fost, înainte de numirea la conducerea SHISH, consilieră pe probleme de securitate a lui Edi Rama.

Au fost publicate inclusiv informații potrivit cărora aceștia ar fi împărțit un birou, iar Coldea ar fi contribuit ulterior, prin experiența sa în domeniul informațiilor, la pregătirea sau organizarea unor activități legate de serviciul albanez.

Vlora Hyseni a contestat între timp măsura preventivă dispusă de instanța specială. Potrivit informațiilor publicate de Euronews Albania, avocatul acesteia, Kastriot Selita, a formulat contestație la Curtea de Apel a GJKKO.

Hyseni nu se afla în Albania în momentul în care a fost dispusă măsura, însă, ulterior, ea s-a predat autorităților la frontiera cu Kosovo, iar măsura arestului la domiciliu a fost pusă în aplicare.

În România, Florian Coldea este trimis în judecată într-un dosar în care este acuzat, printre altele, de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii și spălare de bani.

Dosarul are la origine, între altele, acuzațiile omului de afaceri Cătălin Hideg, procurorii susținând că ar fi fost solicitată suma de 600.000 de euro în schimbul unor presupuse intervenții în problemele judiciare ale acestuia.

Cristina Mărie, o bună prietenă din cercul lui Culiță Sterp, a fost diagnosticată cu o tumoră la sistemul nervos central. Din cauza localizării dificile, orice intervenție chirurgicală implica riscuri foarte mari. Cazul ei a necesitat evaluare și tratament într-un centru internațional de excelență, dotat cu tehnologie de ultimă generație și medici specializați în astfel de patologii rare.

Culiță Sterp nu a rămas indiferent la necazul prietenului său, ci le-a cerut ajutorul fanilor săi pentru strângere de fonduri, îndemnându-și prietenii să doneze și să distribuie postarea. Artistul a subliniat că orice sumă, oricât de mică ar fi, contează, având în vedere costurile ridicate ale tratamentului de la o clinică specializată din străinătate.

„Nevasta unui prieten de al meu de la Oradea are mare nevoie de ajutor! Haideți să ne unim forțele și să punem mână de la mână toți să o ajutăm! De la noi mai puțin, de la Dumnezeu mai mult! Cei care nu puteți să donați, ar ajuta măcar o distribuire. Dumnezeu să vă răsplătească”, a scris Culiță Sterp în urmă cu ceva timp pe rețelele sociale.

Vezi și Cu ce se ocupă Andreea Antonescu în America: „Încerc să găsesc un echilibru între carieră și rolul de mamă. Îmi aleg proiectele care chiar mă reprezintă”

Din păcate, Cristina a murit miercuri, 7 octombrie, la doar 37 de ani. Anunțul trist a fost făcut de soțul ei, prietenul lui Culiță Sterp. Slujba de priveghi va avea loc joi, la ora 18:30, iar înmormântarea va fi oficiată vineri, 9 octombrie, la ora 11:00, la Capela Orășenească din Oradea.

„Cu adâncă durere în suflet și un gol imens care nu se va umple niciodată, anunțăm plecarea timpurie din această lume a dragei noastre Cristina – „Soarele meu”, omul care a luminat viețile tuturor celor din jur.

Pentru cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu și să fie alături de familie în aceste momente de cumplită încercare. Slujba de priveghi va avea loc joi, la ora 18:30, iar ceremonia de înmormântare va fi oficiată vineri, 9 octombrie, la ora 11:00, la Capela Orășenească”, transmis amicul lui Culiță Sterp.

Citește și Cum arată Cristiana Bota la aproape 80 de ani. Fosta crainică din perioada comunismului a revenit în TVR după controversa cu Porsche-ul fiului său

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, miercuri, 7 octombrie, definitiv, ca foștii procurori Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, precum și fostul consilier județean PSD Daniel Learciu să rămână în arest preventiv.

Cei trei sunt cercetați într-un dosar instrumentat de Parchetul General, care vizează presupuse intervenții pentru obținerea unor soluții favorabile în dosare și în relația cu mai multe instituții publice.

Cei trei au contestat măsura arestării preventive și au cerut să fie puși în libertate, însă judecătorii ÎCCJ au respins contestațiile. Astfel, Gigi Valentin Ștefan, Teodor Niță și Daniel Learciu vor rămâne în detenție în cadrul anchetei desfășurate de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Citește și : Tânărul de 21 de ani care a agresat un livrator din Bangladesh în 2025, reținut de DIICOT pentru amenințări teroriste

Dosarul a devenit public în luna mai, atunci când cei doi procurori au fost reținuți și ulterior arestați preventiv. Ancheta s-a extins ulterior și asupra lui Daniel Learciu, fost consilier județean PSD și fost director al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Constanța.

Una dintre acuzațiile centrale din dosar îl vizează pe Gigi Valentin Ștefan, care, potrivit anchetatorilor, ar fi primit aproximativ 60.000 de euro chiar în biroul său de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța în data de 8 aprilie 2026.

Procurorii susțin că magistratul ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unui procuror dintr-o unitate de parchet subordonată și că îl poate determina să soluționeze favorabil un dosar penal.

În același context, anchetatorii afirmă că Ștefan ar fi pretins că poate interveni și pe lângă judecători care aveau de soluționat două cauze civile.

Parchetul General a menționat separat aproximativ 110.000 de euro, bunuri și alte foloase pe care Ștefan le-ar fi primit ori a căror promisiune ar fi acceptat-o în perioada decembrie 2025–mai 2026. Persoanele implicate ar fi urmărit rezolvarea favorabilă a unor probleme penale, administrative sau profesionale.

Intervențiile ar fi vizat, potrivit anchetatorilor, și urgentarea unor proceduri, redobândirea permiselor de conducere, transferuri profesionale, obținerea unor avize și sprijinirea unor proiecte economice.

În schimbul foloaselor, Ștefan ar fi promis că își folosește influența asupra unor procurori, polițiști, funcționari și persoane cu atribuții de decizie. Acuzația privește inclusiv facilitarea contactelor necesare pentru rezolvarea problemelor celor care ar fi apelat la el.

În prezent, acuzațiile de trafic de influență formulate împotriva sa privesc mai multe relații distincte: cu George Dorel Popa, Dumitru Daniel Learciu și Cartali Mihale. Sunt menționate patru acte materiale în relația cu Learciu și alte opt acte materiale, din perioada decembrie 2025–mai 2026, referitoare la alte persoane decât cele nominalizate separat.

În privința lui Teodor Niță, procurorii susțin că, pe 15 ianuarie 2026, Niță ar fi intervenit pentru ca unei societăți administrate de o persoană apropiată lui să nu îi fie aplicate măsurile legale.

Magistratul ar fi cerut informații despre evitarea sancțiunii de încetare a activității comerciale și adoptarea unei conduite favorabile omului de afaceri.

La începutul anchetei, avocatul lui Teodor Niță, Liviu Zaharia, a contestat acuzațiile: „NU este vorba de şpagă, nu este vorba de mită, nu este vorba de bani, daţi sau luaţi.”

Potrivit informațiilor privind decizia, Teodor Niță este cercetat pentru instigare la abuz în serviciu, uzurparea funcției și cercetare abuzivă.

Al treilea inculpat care rămâne în arest este Dumitru Daniel Learciu, fost consilier județean PSD Constanța și fost director al Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Constanța. Acesta este cercetat pentru cumpărare de influență în formă continuată, în patru acte materiale.

Acesta a fost arestat preventiv pe 27 iunie, iar anterior s-a autosuspendat din PSD și a demisionat din Consiliul Județean Constanța.

Citește și : Zece persoane, reținute după violențele de la protestul fermierilor din Piața Victoriei. Percheziții în București și 11 județe

Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță au fost arestați preventiv pe 15 mai 2026, iar pe 18 mai 2026 au fost suspendați din funcție. Gigi Ștefan a condus Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și ocupase ulterior funcția de procuror general adjunct.

Hotărârea definitivă din 7 octombrie privește măsura arestării preventive. Gigi Valentin Ștefan, Teodor Niță și Dumitru Daniel Learciu beneficiază de prezumția de nevinovăție până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă.

Potrivit reprezentanților PRO TV, noul serial în care va putea fi văzută și Eva, fiica Andrei și a lui Cătălin Măruță este o continuare a filmelor  „Tati Part-Time” și „Tati Full-Time” și se numește „Tati Time”.

Serialul va aduce în fața telespectatorilor o comedie de familie despre realitatea haotică a creșterii copiilor, în centru aflându-se Iusin, personajul interpretat de Alex Bogdan. În producție revine și Raluca Aprodu, care va continua povestea personajului Sânziana, iar trioul principal, din filmele anterioare, va fi completat de Eva Măruță, carej joacă rolul Mayei.  Totodată, din distribuție mai fac parte Elvira Deatcu, Cristian Crețu, Alexandru Ion și Maria Popovici.

Citește și: Ce cadou i-a făcut Eva Măruță mamei sale. Andra a împlinit 40 de ani: „Pentru mine ești cea mai bună”

Serialul „Tati Time” va putea fi văzut pe PRO TV și Voyo

Serialul este produs de Vidra Productions, casa de producție care a lansat de-a lungul timpului filme precum „Miami Bici”, „Buzz House”, „Tati Part-Time” și „Tati Full-Time”, dar și „Teambuilding”, filmul românesc al cărui scenariu a fost adaptat și în alte țări: Cehia, Slovacia, Ucraina și Germania

„«Tati Part-Time» și «Tati Full-Time» sunt filmele mele preferate din tot ce am produs la Vidra. Rezonez foarte mult cu ele și pentru că, dintre toate rolurile și titlurile pe care le-am avut de-a lungul vieții, «mama» este preferatul meu, iar acest serial este despre bucuria, dar și povara de a fi părinte. Explorează subiecte precum presiunea socială, cum se schimbă dinamica dintre parteneri odată ce apare copilul, veșnicii socri prea băgăcioși, dar și multe altele.
Serialul a fost scris din experiențe adevărate îmbrăcate în foarte mult umor, pentru că, în final, asta ne salvează pe toți, râsul. Mă bucur că PRO TV și VOYO au văzut același potențial ca și noi în aceste povești și în sfârșit serialul «Tati Time» și-a găsit casa și, sperăm noi, și publicul”, a afirmat Alexandra Hash, CEO Vidra Productions și producător al serialului „Tati Time”.

Filmările pentru noua producție au început deja, iar reprezentanții PRO TV au dezvăluit că serialul va fi difuzat pe post și pe Voyo.

Citește și: Cum a reacționat Eva Măruță când a aflat că tatăl ei a fost dat afară de la Pro TV: „M-am simțit un pic supărată”

Românii pot opta pentru noile acte de identitate, cartea electronică de identitate (CEI) și cartea de identitate simplă (CIS), care au funcții și costuri diferite. Prima opțiune oferă inclusiv posibilitatea autentificării online, a semnăturii electronice și a călătoriei în UE, în timp ce CIS nu are funcții electronice și nu poate fi folosită ca document de călătorie.

Există și situații în care schimbarea actului de identitate devine obligatorie. Cererea pentru un nou document trebuie făcută cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea celui actual, dar nu mai târziu de 15 zile înainte de data expirării, spun autoritățile.

Actualizarea este necesară și în cazul unor modificări precum schimbarea numelui, prenumelui, datei nașterii sau adresei de domiciliu, dar și în anumite situații administrative privind localitatea sau strada de domiciliu.

Noile acte de identitate au același format, de tip card bancar, însă între ele există diferențe importante. De exemplu, cartea electronică de identitate (CEI) are un cip și oferă mai multe funcționalități. Documentul poate fi folosit pentru călătorie în toate statele Uniunii Europene, precum și în Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția. Este recunoscut și în alte state, printre care Republica Moldova și Turcia.

În plus, are mecanisme avansate de securitate a datelor personale și poate fi solicitată la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

De asemenea, CEI poate fi folosită și pentru autentificarea online și semnătura electronică. Adresa de domiciliu nu este tipărită pe card, aceasta fiind stocată electronic și putând fi actualizată fără eliberarea unui nou act în cazul schimbării adresei.

Cartea de identitate simplă (CIS) are același format de card, însă nu oferă funcțiile electronice ale CEI și nu poate fi folosită ca document de călătorie. Pe de altă parte, CEI poate fi solicitată inclusiv pentru copiii care nu au împlinit 14 ani.

Potrivit autorităților, documentul poate fi eliberat începând de la vârsta de 0 ani, cererea fiind depusă de părinți sau de reprezentantul legal, în condițiile prevăzute de autorități.

În cazul copiilor sub 14 ani, CEI nu este gratuită în aceleași condiții ca prima carte electronică solicitată de o persoană de cel puțin 14 ani.

Pentru persoanele de cel puțin 14 ani, prima solicitare a CEI este gratuită, în condițiile programului de finanțare menționat de autorități. Pentru copiii mai mici de 14 ani, precum și în cazul unei a doua solicitări a CEI, contravaloarea este de 70 de lei. Românii care aleg cartea de identitate simplă trebuie să achite 40 de lei.

Cartea electronică de identitate poate fi solicitată la orice serviciu public comunitar pentru evidența persoanelor, indiferent de domiciliu ori reședință. Programările se fac online, prin serviciul pus la dispoziție de MAE.

Mai trebuie să știi că CEI nu poate fi obținută prin procură, ci trebuie să fii prezent fizic la ghișeu pentru preluarea imaginii faciale, a amprentelor digitale, după caz, și a semnăturii.

În cazul pierderii sau furtului CEI, titularul trebuie să anunțe rapid autoritățile. Documentul și certificatele electronice înscrise pe acesta pot fi suspendate, blocate sau revocate, astfel încât să nu poată fi utilizate ilegal.