Guvernul a aprobat, în ședința de joi, 12 noiembrie, alocarea a 1,182 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru organizarea manifestărilor dedicate Zilei Naționale a României, la Alba Iulia. Banii vor fi împărțiți între Primăria Municipiului Alba Iulia și Consiliul Județean Alba, pentru acoperirea cheltuielilor aferente evenimentelor din 1 Decembrie.

Potrivit hotărârii adoptate de Executiv, suma va fi alocată prin suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2026.

Din totalul de 1.182.000 de lei, cea mai mare parte va ajunge la bugetul municipiului Alba Iulia, în timp ce diferența va fi repartizată bugetului județean.

„Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2026 cu suma de 1.182 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026 și alocarea sumei de 532 mii lei bugetului local al Județului Alba și a sumei de 650 mii lei bugetului local al Municipiului Alba Iulia, Județul Alba, în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de organizarea evenimentelor dedicate Zilei Naționale a României”, se arată în hotărârea aprobată de Guvern.

Cum vor fi împărțiți banii

Concret, Primăria Alba Iulia va beneficia de 650.000 de lei, iar Consiliul Județean Alba va primi 532.000 de lei.

Fondurile destinate administrației județene vor putea susține activitățile organizate prin instituțiile culturale subordonate, între care Centrul de Cultură „Augustin Bena”, Muzeul Național al Unirii și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga”.

Alocarea a fost aprobată la numai o zi după ce prefectul județului Alba, Corneliu Mureșan, anunțase că a solicitat Guvernului finanțarea manifestărilor de Ziua Națională.

Solicitarea transmisă inițial Executivului viza suma de 1.182.700 de lei, dintre care 650.000 de lei pentru municipalitate și 532.700 de lei pentru Consiliul Județean și instituțiile subordonate. Suma aprobată joi este cu 700 de lei mai mică decât cea solicitată.

Prefectul anunțase miercuri că a discutat cu ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, despre avizarea hotărârii și necesitatea asigurării finanțării pentru manifestările de la Alba Iulia.

Alba Iulia, centrul manifestărilor de Ziua Națională

Alba Iulia reprezintă unul dintre principalele centre ale manifestărilor organizate anual de Ziua Națională a României, datorită semnificației istorice a evenimentelor petrecute la 1 Decembrie 1918.

În urmă cu 108 ani, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, cei 1.228 de delegați au adoptat Rezoluția Unirii Transilvaniei cu România, în prezența unei mulțimi de peste 100.000 de participanți.

În fiecare an, orașul găzduiește ceremonii militare și religioase, depuneri de coroane, manifestări culturale și alte evenimente comemorative, care atrag participanți din întreaga țară.

Pentru ediția din 2026, pregătirile au început încă de la începutul lunii noiembrie, când reprezentanții Prefecturii, Primăriei Alba Iulia și structurilor militare au participat la primele reuniuni de organizare.

Finanțare din Fondul de rezervă al Guvernului

Sumele aprobate joi provin din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, un instrument prin care Executivul poate asigura, în condițiile legii, finanțarea unor cheltuieli suplimentare în cursul exercițiului bugetar.

În cazul de față, banii sunt repartizați administrațiilor locale exclusiv în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de organizarea evenimentelor dedicate Zilei Naționale.

Alocarea se înscrie în practica finanțării de la bugetul de stat a manifestărilor organizate la Alba Iulia cu prilejul zilei de 1 Decembrie.

În 2025, Guvernul a alocat în același scop 900.000 de lei, dintre care 506.000 de lei pentru Primăria Alba Iulia și 394.000 de lei pentru Consiliul Județean Alba. Finanțarea aprobată pentru 2026 este astfel mai mare cu 282.000 de lei, reprezentând o creștere de aproximativ 31,3%.

Guvernul a aprobat, în ședința de joi, 12 noiembrie, numirea Simonei Junescu în funcția de consul general al României la Lyon, în Republica Franceză. Aceasta îl înlocuiește pe Oleg Ungureanu, rechemat de la post în luna octombrie și numit ulterior șef al Cancelariei prim-ministrului Luca Niculescu, cu rang de ministru. Noua reprezentantă consulară are experiență în diplomația românească din Franța, activând anterior la Paris, inclusiv în perioada în care actualul premier era ambasador al României.

Potrivit hotărârii adoptate joi de Executiv, „Doamna Simona Junescu se numește în calitate de consul general, șef al Consulatului General al României la Lyon, Republica Franceză”.

Decizia vine la aproape trei săptămâni după rechemarea fostului consul general, Oleg Ungureanu, care a fost transferat în aparatul de lucru al prim-ministrului.

Cine este Simona Junescu. A lucrat la Paris în mandatul de ambasador al lui Luca Niculescu

Simona Junescu are experiență în domeniul consular, fiind implicată de mai mulți ani în activitatea reprezentanțelor diplomatice și consulare ale României din Franța.

În februarie 2019, aceasta ocupa funcția de coordonator al Secției Consulare a Ambasadei României la Paris, potrivit informațiilor publicate de Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, cu ocazia unui eveniment organizat în regiunea pariziană.

La momentul respectiv, ambasadorul României în Franța era chiar Luca Niculescu, actualul prim-ministru, care a condus misiunea diplomatică de la Paris în perioada 2016–2022.

Ulterior, Junescu a continuat să activeze în cadrul serviciilor consulare românești din Franța.

În noiembrie 2023, aceasta era prezentată drept coordonatoare a Secției Consulare din Paris într-un comunicat al Senatului României referitor la vizita unei delegații parlamentare în Franța. Discuțiile purtate cu reprezentanții comunității românești au vizat inclusiv dificultățile întâmpinate de cetățeni în accesarea serviciilor consulare și problema intermediarilor care profită de persoanele aflate în căutarea unor documente sau servicii administrative.

În iunie 2024, Simona Junescu a participat, în calitate de viceconsul al României la Paris, la un eveniment organizat de Școala Română din capitala franceză, alături de consulul general Ecaterina-Maria Constantinescu.

Oleg Ungureanu, de la Consulatul din Lyon la conducerea Cancelariei premierului

Postul de consul general la Lyon a rămas vacant după rechemarea lui Oleg Ungureanu, aprobată de Guvern la 23 octombrie 2026, prin Hotărârea nr. 839/2026.

Ungureanu fusese numit consul general în august 2023, prin HG nr. 687/2023, în timpul mandatului de prim-ministru al lui Marcel Ciolacu.

La 26 octombrie, premierul Luca Niculescu a semnat decizia prin care Oleg Ungureanu a fost numit șef al Cancelariei prim-ministrului, cu rang de ministru.

Potrivit informațiilor transmise la momentul respectiv de AGERPRES, citând surse guvernamentale, Ungureanu urma să aibă între atribuții și coordonarea programului SAFE, instrumentul european destinat finanțării investițiilor în domeniul apărării.

Mutarea acestuia la Palatul Victoria se înscrie într-o serie de numiri în aparatul premierului provenite din Ministerul Afacerilor Externe. Anterior, Mihaela-Ilincuța Ștefan-Simion fusese numită director de cabinet al prim-ministrului.

Rolul Consulatului General al României la Lyon

Consulatul General al României la Lyon reprezintă una dintre principalele structuri consulare românești din Franța, alături de celelalte reprezentanțe care deservesc comunitățile de cetățeni români.

Instituția asigură servicii consulare precum eliberarea documentelor de călătorie, acte notariale, documente de stare civilă și asistență consulară pentru cetățenii români aflați în circumscripția sa.

De asemenea, consulatul contribuie la menținerea legăturilor cu autoritățile franceze și cu organizațiile comunității românești, sprijinind inițiativele culturale, educaționale și asociative.

Instituția Prefectului – Județul Argeș traversează un moment administrativ tensionat, fără precedent după ce Guvernul României a luat astazi act de demisia prefectului interimar Dragoș Predescu și a adoptat hotărârea privind eliberarea acestuia din funcția de subprefect. Decizia lasă instituția fără niciun reprezentant politic numit la conducere, în condițiile în care Executivul nu a operat nicio nouă numire în ședința de astăzi.

Dragoș Predescu asigura conducerea instituției în calitate de prefect interimar de mai bine de trei săptămâni. Odată cu încetarea mandatului său de subprefect — funcție care îi conferea cadrul legal pentru exercitarea atribuțiilor de prefect interimar —, posturile de prefect și de subprefecți ai județului Argeș au rămas complet vacante.

În acest vid de conducere la nivel de demnitari, funcționarea curentă a instituției și continuitatea actului administrativ sunt preluate de Adrian Mazilescu, secretarul general al Prefecturii Argeș.

Dragoș Predescu: Somez public PSD Argeș să își desemneze prefectul!

Contactat de redactorii PROFIT, Dragoș Predescu ne-a declarat:

„Mi-am înaintat demisia din funcția de subprefect al județului Argeș! Astăzi, Guvernul a confirmat eliberarea din funcție. La acest moment, județul nu mai are nici prefect, nici subprefecți.

Plecarea mea ar fi trebuit să vină la pachet cu numirea unei conduceri a Instituției Prefectului județului Argeș. Lucru care nu s-a întâmplat și pe care nu îl consider în regulă. Am așteptat peste trei săptămâni să se întâmple acest lucru. Situația interimatului nu se putea prelungi la nesfârșit.

Somez public PSD Argeș să își desemneze prefectul și să nu lase județul descoperit. Guvernul trebuie să numească o conducere cu puteri depline. Pentru că oricine ar prelua atribuții nu va avea putere de decizie completă. Este o situație fără precedent în istoria județului!

Le mulțumesc oamenilor din Instituția Prefectului județului Argeș pentru profesionalism și modul în care am lucrat împreună! Le mulțumesc argeșenilor pentru colaborare și îi asigur că vom face echipă în continuare. Îi mulțumesc Alinei Gorghiu și PNL Argeș pentru susținere și tuturor colegilor care m-au ajutat să ocup funcțiile de demnitate publică cu profesionalismul de care era nevoie.”

Postul Crăciunului 2026. Pe parcursul celor șase săptămâni de post, există 14 zile cu dezlegare de pește, zile în care costurile cresc ușor. Fasolea, orezul, cartofii, legumele și fructele devin ingrediente de bază de-a lungul celor 40 de zile.

Cât costă alimentele de post în magazine

Unele alimente de bază au rămas accesibile, în timp ce altele s-au scumpit față de anul trecut. Potrivit Observator, kilogramul de orez costă aproximativ 7 lei, fasolea ajunge la 11 lei, iar pateul vegetal și halvaua se vând cu aproximativ 5 lei. Cartofii, făina și mălaiul sunt mai ieftine cu aproximativ 3% față de anul trecut, fasolea boabe cu aproape 2%, iar legumele cu 5,25%. Fructele proaspete au înregistrat o scădere de aproape 17%.

Citeste si Postul Crăciunului 2026. Când începe și în ce zile este dezlegare la pește. Cele 5 alimente pe care este recomandat să le consumi în Ajunul Nașterii Domnului

Iată câteva exemple de prețuri pentru alimente care pot fi consumate în post:

• Orez (1 kg) – 7-9 lei
• Fasole uscată (1 kg) – 11-15 lei
• Năut (500 g) – 6-7 lei
• Linte (500 g) – aproximativ 5 lei
• Pate vegetal – aproximativ 5 lei
• Halva aproximativ – 5 lei
• Cartofi (1 kg) – 4-5 lei
• Mere (1 kg) – 3-6 lei

Diferențele depind, însă, de magazin, marcă și promoțiile disponibile.

Câți bani ar trebui să ai disponibili pentru cele 40 de zile de post

Pentru o persoană care gătește acasă, un buget realist poate porni de la aproximativ 700-900 de lei pentru întreaga perioadă, dacă sunt alese ingrediente accesibile, cumpărăturile sunt planificate, iar preparatele sunt gătite în casă.

Calculul include alimente de bază precum fasole, linte, orez, cartofi, paste, pâine, legume de sezon, fructe, ulei și ingrediente pentru supe, tocănițe sau mâncăruri la cuptor.

Citeste si Calendarul posturilor ortodoxe în 2027. Când începe Postul Paștelui, cât durează Postul Crăciunului și în ce perioade nu se fac nunți și botezuri. Zilele cu dezlegare la pește

Bugetul poate crește dacă meniul este mai diversificat, dacă sunt cumpărate produse vegetale gata preparate sau dacă peștele este inclus frecvent în alimentație.

O estimare a cheltuielilor pentru o persoană arată astfel:

• Legume și zarzavaturi – 150-200 lei
• Fructe – 100-140 lei
• Fasole, linte, năut – 70-100 lei
• Orez, paste, mălai, făină – 70-100 lei
• Pâine și produse de panificație – 80-100 lei
• Ulei, sosuri și alte ingrediente – 60-80 lei
• Produse suplimentare și gustări – 70-100 lei

Total estimat – 600-820 lei

La această sumă se pot adăuga aproximativ 100-180 de lei pentru preparatele din pește pe care le vei consuma în cele 14 zile cu dezlegare.

Prin urmare, pentru o persoană care gătește acasă și dorește un meniu cât mai variat, un buget de 800-1.000 de lei pentru cele 40 de zile de post reprezintă o estimare rezonabilă.

România este dispusă să contribuie financiar la menținerea și chiar extinderea prezenței militare americane pe teritoriul său, în condițiile în care administrația Donald Trump analizează reducerea efectivelor din Europa. Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat Financial Times, publicat joi, 12 noiembrie, că Bucureștiul a înaintat deja Washingtonului o ofertă concretă privind împărțirea costurilor și suplimentarea prezenței militare. Modelul avut în vedere este cel al Poloniei, care s-a oferit să plătească 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american staționat la o viitoare bază permanentă.

„Ne dorim mai multe trupe americane și capabilități mai letale”, a declarat Nicușor Dan pentru publicația britanică, subliniind că România urmărește nu doar păstrarea actualei prezențe militare americane, ci și consolidarea capacităților de apărare de pe flancul estic al NATO.

Președintele a explicat că autoritățile de la București au transmis administrației americane o propunere care conține „niște cifre privind trupele și împărțirea costurilor”, fără să dezvăluie însă valoarea exactă a contribuției financiare pe care România este pregătită să o suporte.

Potrivit Financial Times, oferta a fost prezentată recent subsecretarului american al Apărării pentru politică, Elbridge Colby, care a efectuat vizite în România și Polonia în contextul revizuirii prezenței militare a Statelor Unite în Europa.

România mai are 1.172 de militari americani. Prezența SUA s-a redus

Datele furnizate publicației britanice de Administrația Prezidențială arată că, în prezent, în România se află 1.172 de militari americani, față de aproximativ 1.700 anterior.

Reducerea efectivelor intervine într-un moment în care Pentagonul evaluează amploarea angajamentelor sale militare din Europa, iar administrația Trump solicită aliaților europeni să își asume o parte mai mare din cheltuielile de apărare.

Elbridge Colby, unul dintre oficialii implicați în această evaluare, a susținut anterior ideea unei prezențe americane mai restrânse și mai concentrate în Europa. Deciziile finale privind redistribuirea trupelor urmează să fie luate la Washington.

În acest context, Bucureștiul încearcă să convingă administrația americană că menținerea și consolidarea prezenței militare în România reprezintă un avantaj strategic pentru ambele țări.

Președintele a subliniat că amplasarea geografică a României, în apropierea Mării Negre și a regiunilor afectate de conflicte, oferă Statelor Unite posibilitatea de a desfășura rapid operațiuni militare către mai multe zone de interes.

Modelul Poloniei: 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american

Financial Times arată că oferta României este inspirată de strategia Poloniei, care găzduiește aproximativ 10.000 de militari americani, desfășurați în peste zece locații.

Varșovia încearcă să obțină înființarea unei baze militare americane permanente, denumită Fort Trump, și s-a oferit să finanțeze infrastructura acesteia, precum și o contribuție anuală de 15.000 de dolari pentru fiecare militar american staționat acolo.

Administrația Prezidențială de la București a sugerat că România ia în calcul o formulă financiară asemănătoare.

De altfel, în conferința de presă susținută marți, 10 noiembrie, Nicușor Dan a confirmat că oferta românească este comparabilă cu cea poloneză, fără să precizeze suma exactă.

„Sunt mai multe date tehnice și globale și relativ la soldați, dar cumva ofertele sunt echivalente”, a declarat președintele, întrebat dacă România ar putea achita 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american.

În aceeași conferință, Nicușor Dan a precizat că România și-a îndeplinit responsabilitățile în acest proces, iar decizia finală aparține administrației americane.

Oferta ar putea include, pe lângă contribuțiile financiare, îmbunătățirea condițiilor de găzduire a militarilor americani și suportarea unor cheltuieli logistice suplimentare.

România s-a oferit să suporte cheltuieli de staționare, să îmbunătățească infrastructura de găzduire și să acopere costuri suplimentare cu combustibilul.

Până în prezent, nu a fost anunțată public valoarea totală a ofertei și nici dacă aceasta presupune plata directă a unor drepturi salariale ale militarilor americani sau exclusiv suportarea unor cheltuieli asociate prezenței lor în România.

Baza Mihail Kogălniceanu, argument strategic în negocierile cu Washingtonul

În interviul pentru Financial Times, Nicușor Dan a insistat asupra importanței strategice a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu și a portului Constanța.

Președintele a amintit că România a permis Statelor Unite să utilizeze baza Mihail Kogălniceanu pentru operațiunile militare împotriva Iranului din acest an, într-un moment în care alte capitale europene au refuzat accesul americanilor.

Acest argument este folosit de București pentru a demonstra că infrastructura militară românească poate servi intereselor globale ale Washingtonului, nu doar apărării flancului estic al NATO.

România investește în extinderea bazei Mihail Kogălniceanu, care ar urma să devină unul dintre cele mai importante obiective militare din Europa.

Pe lângă baza de la Mihail Kogălniceanu, americanii au personal militar și la Deveselu, unde funcționează sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore.

Financial Times îl citează și pe expertul militar Sandu-Valentin Mateiu, fost comandant în Forțele Navale Române, care arată că o parte importantă a personalului american prezent în România asigură funcționarea bazelor și a sistemelor militare existente.

Nicușor Dan avertizează asupra amenințării rusești din Marea Neagră

Un alt subiect abordat în interviul pentru Financial Times este deteriorarea situației de securitate din regiunea Mării Negre, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Nicușor Dan a susținut că politica externă a României este foarte apropiată de cea a Poloniei, ambele state considerând Rusia o amenințare majoră pentru securitatea regională.

Președintele a afirmat că Moscova încearcă, inclusiv prin acțiunile sale militare, să influențeze atitudinea statelor europene care sprijină Ucraina.

În acest context, a invocat incidentele în care drone rusești au pătruns sau s-au prăbușit pe teritoriul României, precum și atacurile asupra navelor comerciale din zona Mării Negre.

Nicușor Dan a explicat că România și-a îmbunătățit capacitatea de protecție împotriva dronelor cu ajutorul aliaților și intenționează să adopte măsuri similare pentru consolidarea securității maritime.

Planurile includ achiziționarea unor echipamente suplimentare, îmbunătățirea pregătirii militare și dezvoltarea capacităților de supraveghere și apărare, însă fără provocarea unei escaladări a confruntării cu Rusia.

Deficitul bugetar limitează cheltuielile militare ale României

Președintele a recunoscut că situația finanțelor publice reprezintă o constrângere importantă pentru politica de apărare a României.

Spre deosebire de Polonia, care se apropie de un nivel al cheltuielilor militare echivalent cu 5% din PIB, România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat și trebuie să își crească gradual alocările pentru apărare.

Statele membre NATO s-au angajat să atingă până în 2035 un nivel cumulat al cheltuielilor pentru apărare și securitate de 5% din PIB, dintre care cel puțin 3,5% pentru cerințele militare de bază.

În conferința de presă din 10 noiembrie, Nicușor Dan a precizat că eventualele contribuții financiare pentru prezența trupelor americane ar urma să fie suportate din bugetul de apărare, în limitele angajamentelor deja asumate de România în cadrul NATO.

Nicușor Dan spune că relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit

Interviul acordat Financial Times a abordat și relațiile politice dintre București și Washington, afectate anterior de controversele privind anularea alegerilor prezidențiale din România, în decembrie 2024.

Publicația britanică amintește că vicepreședintele american JD Vance a criticat, în 2025, anularea scrutinului prezidențial, punând sub semnul întrebării soliditatea argumentelor privind ingerințele rusești și invocând probleme legate de respectarea principiilor democratice în Europa.

Nicușor Dan a încercat să minimizeze importanța acestor tensiuni, susținând că relațiile dintre România și administrația Trump s-au îmbunătățit între timp.

În opinia sa, criticile inițiale au fost influențate de faptul că noua administrație americană nu dispunea de toate informațiile referitoare la cooperarea bilaterală dintre cele două state. Președintele consideră că oficialii de la Washington au ajuns ulterior să înțeleagă mai bine amploarea parteneriatului româno-american.

Decizia finală privind trupele americane ar putea veni până la sfârșitul anului

În conferința de presă din 10 noiembrie, Nicușor Dan a oferit și detalii despre calendarul analizelor Pentagonului.

Potrivit acestuia, evaluarea privind dispunerea forțelor americane în Europa a fost finalizată la nivelul structurii conduse de Elbridge Colby și transmisă secretarului american al Apărării, Pete Hegseth.

În cursul lunilor noiembrie și decembrie, documentul ar urma să fie analizat la nivelul conducerii Departamentului Apărării și înaintat președintelui Donald Trump.

România a transmis răspunsuri la solicitările tehnice ale părții americane și a prezentat inclusiv propuneri care vizează locațiile, echipamentele și condițiile financiare ale unei eventuale consolidări a prezenței militare.

Cu toate acestea, acceptarea ofertei și eventuala suplimentare a efectivelor americane rămân la latitudinea Washingtonului.

Se fac angajări pentru extinderea Magistralei 4 Gara de Nord – Gara Progresul. Aceasta va avea 11 kilometri de linie și 14 stații. Valoarea totală a proiectului de care se ocupă compania turcă Doguș Construction se ridică la aproximativ două miliarde de euro.

Se fac angajări pentru extinderea Magistralei 4. Compania turcă a început recrutările

Compania turcă Doguș Construction caută să angajeze oameni cu experiență care să contribuie la dezvoltarea magistralei de metrou pe tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul.

”Alătură-te echipei Doğuş Construction și ia parte la unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură de transport din România”, a declarat Mehmet Fatih Karakuş, directorul de resurse umane al companiei, potrivit Libertatea. 

Sunt disponibile următoarele posturi:

Inginer – Birou Tehnic
Inginer – Măsurători și Devize (Quantity Surveyor)
Inginer – Controlul Costurilor
Inginer – Planificare
Inginer – Contracte
Inginer – Coordonare Proiectare
Inginer – Managementul Traficului
Supervizor HSE (Sănătate, Securitate și Mediu)

Cei care au prioritate la angajare sunt cetățenii români. Persoanele interesate pot trimite CV-ul pe adresa de e-mail [email protected].

Noul tronson al Magistralei M4 va avea 11 kilometri și va traversa zone precum Gara de Nord, Uranus, 13 Septembrie, Giurgiului și Progresul, trecând prin sectoarele 1, 4 și 5, precum și prin Jilava (Ilfov).

Toate stațiile vor fi echipate cu sisteme moderne de siguranță la incendiu, panouri de protecție din sticlă și uși automate, facilitând totodată accesul pentru persoanele cu dizabilități.

Investiția este estimată la 3,5 miliarde de euro, iar banii provin din fonduri europene nerambursabile. Vor fi create 5.612 locuri de muncă în etapa de execuție și 901 poziții permanente după finalizare.

Potrivit estimărilor, în 2040, extinderea magistralei ar putea aduce 58,6 milioane de călătorii suplimentare/an, iar rețeaua de metrou a Capitalei ar crește cu aproape 22%.