Înalta Curte de Casație și Justiție a respins astăzi, 18 iunie, contestația depusă de Dominic Fritz și a menținut raportul Agenției Naționale de Integritate, care a constatat existența unui conflict de interese în cazul primarului Timișoarei.

Potrivit ANI, Dominic Fritz a semnat, în calitate de primar, documente privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) în beneficiul arhitectului Răzvan Negrișanu, coleg de partid în USR și persoană care i-a finanțat campania electorală.

Prin decizia pronunțată, judecătorii ÎCCJ au confirmat concluziile inspectorilor de integritate, care au apreciat că relația dintre cei doi și implicarea lui Negrișanu în campania electorală a lui Fritz au generat o situație de conflict de interese.

„După părerea mea, este în afară a oricărei discuții că cel găsit în conflict de interese trebuie să își piardă mandatul în baza legii pentru că altfel legea ar rămâne practic fără sancțiune. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă lumea ar fi în conflict de interese sau ar putea să fie în conflict de interese fără urmări. În timp la partea juridică, poate numai dacă întocmește ANI un raport care eventual este confirmat prin stampa de judecată și nu se aplică nici o sancțiune sau interdicție pentru acest lucru, cel găsit în conflict de interese pierde mandatul și în următorii trei ani nu mai poate ocupa o funcție eligibilă. Nu există alte consecințe”, a spus Toni Greblă pentru România TV.

Citește și: Dominic Fritz a fost declarat în conflict de interese de către ÎCCJ. Președintele USR afirmă că nu își pierde mandatul de primar, ci doar că nu mai poate ocupa o funcție aleasă pentru 3 ani după încheierea acestuia DOCUMENT

Decizia ÎCCJ în cazul lui Dominic Fritz

Secţia de contencios administrativ din cadrul ICCJ a respins, joi, recursul formulat de Dominic Fritz împotriva deciziei Curţii de Apel Timişoara, validând astfel raportul de evaluare prin care Agenţia Naţională de Integritate a constatat că primarul Timişoarei s-a aflat în conflict de interese în momentul în care a participat la emiterea unui act administrastiv prin care, folosindu-şi funcţia, ”a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanţarea campaniei electorale”, se arată într-un comunicat al ICCJ.

Răspunsul lui Dominic Fritz

Dominic Fritz susține că nu își pierde mandatul, ci doar că i se reduce salariul cu 10% pentru 6 luni și primește interdicția de a mai ocupa o funcție aleasă pentru trei ani, după încetarea mandatului de primar, într-un comentariu pe Facebook.

„Am citit deja multe titluri care au anunțat că mi-am pierdut mandatul de primar. Vreau să fac o precizare clară: ANI reclamă în cazul meu un conflict de interes administrativ.

Pentru asta, sancțiunea nu este pierderea mandatului, așa cum se întâmplă în cazurile de incompatibilitate , ci, o sancțiune administrativă de 10% din salariu pentru 6 luni, și interdicția de a mai ocupa o funcție aleasă pentru 3 ani, după încetarea mandatului de primar.”, a specificat Dominic Fritz.

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a comentat pentru prima dată memorandumul de înțelegere semnat între președinții Iranului și Statelor Unite, într-un mesaj difuzat de presa de stat, citat de BBC.

El confirmă că documentul a fost semnat și lasă să se înțeleagă că, deși nu a fost pe deplin de acord cu abordarea, a dat undă verde pe baza garanțiilor primite de la președintele iranian.

„După cum ați fost informați, a fost semnat un memorandum de înțelegere între președinții Iranului și Statelor Unite ale Americii”, a transmis Khamenei.

Acesta susține că oficialii iranieni au acționat cu bună credință, dar afirmă că partea americană, condusă de Donald Trump, ar fi forțat ajungerea la acest acord dintr-o poziție de slăbiciune.

Citește și : Ce prevede textul acordului dintre SUA şi Iran. Donald Trump şi Massoud Pezeshkian au semnat de la distanţă.Reacţia Chinei şi a G7

„În cursul ajungerii la acest stadiu, responsabilii, dintr-o preocupare sinceră și cu bunăvoință, au depus eforturi ample – și, desigur, președintele american a fost cel care, din disperare, a folosit tot felul de pârghii pentru a face asta”, a spus Mojtaba Khamenei.

Liderul suprem admite deschis că, „din principiu”, a avut o altă opinie față de acest memorandum, dar spune că a acceptat semnarea lui după ce președintele iranian, în calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională, și-a asumat formal responsabilitatea pentru protejarea intereselor Teheranului și ale alianțelor regionale ale Iranului.

„Eu, din principiu, am avut un alt punct de vedere; totuși, din cauza angajamentului pe care stimatul președinte, în calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională, mi l-a dat în nume propriu și în numele celorlalți membri, cu privire la apărarea drepturilor națiunii iraniene și ale Frontului Rezistenței, și a acceptării exprese a acelei responsabilități, mi-am dat acordul”, a precizat Khamenei.

Potrivit mesajului, președintele iranian i-ar fi transmis clar liderului suprem că Teheranul nu va accepta „pretenții excesive” din partea Washingtonului.

„El [Pezeshkian] a afirmat, de asemenea, în mod explicit, că, dacă partea americană va încerca să formuleze pretenții excesive, nu li se va supune. Din acest moment, noi – adică voi, națiunea mândră, și acest umil slujitor – vom aștepta materializarea condițiilor menționate”, a spus Mojtaba Khamenei.

Liderul suprem a avertizat, în același timp, că orice viitoare discuții directe cu Statele Unite nu trebuie interpretate ca o cedare în fața „inamicului”.

„Totuși, este de la sine înțeles că negocierile față în față din viitor nu vor însemna acceptarea poziției inamicului”, a adăugat Khamenei.

Citește și : Tentativă de asasinat împotriva lui Donald Trump: 23 de teroriști au fost implicați într-un complot masiv cu drone și lunetiști

Mesajul său se încheie într-o notă religioasă și triumfalistă, cu invocarea victoriei pentru Iran.

„Sperăm că rugăciunile binecuvântate ale Stăpânului nostru (fie ca Dumnezeu să grăbească slăvita sa reapariție) vor aduce tot felul de victorii și triumfuri onorabilei națiuni iraniene”, a transmis liderul suprem.

Numele realizatoarei TV Denise Rifai este vehiculat în dosarul de corupție instrumentat de DNA în care primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, este acuzat de luare de mită și a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Dosarul vizează presupuse fapte de corupție legate de industria jocurilor de noroc și de finanțarea unei campanii electorale.

Denise Rifai respinge acuzațiile

Denise Rifai a respins orice suspiciune privind o posibilă implicare în ancheta procurorilor DNA ce îl vizează pe Ciprian Ciucu, subliniind că nu are nicio legătură cu niciun dosar penal. Jurnalista a precizat, într-o scurtă declarație acordată prezentatorului România TV, Victor Ciutacu, că nu figurează în niciun dosar aflat în lucru și că nu a formulat niciun denunț în acest sens, fără a oferi detalii în plus.

„Nu apar în niciun dosar penal și nu am făcut niciun denunț”, i-a declarat jurnalista lui Victor Ciutacu.

Legătura cu Odeta Nestor

Potrivit informațiilor apărute în presă, Denise Rifai și Odeta Nestor, fostă președintă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), ar fi vizate în aceeași cauză.

Contactată de Gândul, Denise Rifai a confirmat că are o relație apropiată cu Odeta Nestor. „Odeta e prietena mea”, a declarat aceasta.

Citește și Denise Rifai, suspectă în dosarul DNA care îl vizează pe Ciprian Ciucu! Vedeta de televiziune ar fi făcut denunțul și ar fi depus o amplă mărturie împotriva primarului Capitalei (surse)

Odeta Nestor este considerată de anchetatori o persoană apropiată de Ciprian Ciucu încă din perioada în care acesta conducea Primăria Sectorului 6. Potrivit informațiilor vehiculate în spațiul public, fosta șefă a ONJN se află printre persoanele investigate în dosar.

Odeta Nestor ar fi cercetată pentru mai multe infracțiuni grave, printre care complicitate la luare de mită, dare de mită, inclusiv în formă continuată, precum și instigare la folosirea unor informații care nu erau destinate publicității sau la permiterea accesului unor persoane neautorizate la astfel de date. DNA verifică inclusiv aspecte care ar avea legătură cu activitatea desfășurată în cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Ancheta DNA vizează atât presupuse fapte de corupție din zona jocurilor de noroc, cât și modul în care ar fi fost finanțată campania electorală a lui Ciprian Ciucu pentru alegerile locale de anul trecut. De asemenea, în dosar ar exista suspiciuni privind acordarea unor sume de bani cu titlu de mită.

Procurorii DNA îl acuză pe Ciprian Ciucu că ar fi primit foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală destinate campaniei sale electorale, în schimbul îndeplinirii unor atribuții de serviciu în cadrul procedurilor administrative derulate la Primăria Sectorului 6 pentru un proiect imobiliar.

Comunicatul DNA

„La data de 17 iunie 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a admis propunerea de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile formulată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție față de inculpații:

– R.D.M., persoană fizică (cetățean bulgar), fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită;
– N.C.O., persoană fizică, fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită, dare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), dare de mită și instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Din probatoriul administrat până în prezent (într-un dosar înregistrat în cursul lunii august 2025), procurorii au reținut următoarea situație de fapt:

În perioada 21.11.2025 – 17.03.2026, inculpata N.C.O. ar fi remis, prin trei acte materiale distincte, unui funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, colaborator autorizat în cauză, suma totală de 1.500 euro și 2.000 lei, direct, în legătură cu urgentarea și, respectiv întârzierea îndeplinirii unor acte ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

Totodată, la data de 24.03.2026, inculpata N.C.O. ar fi remis unui funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, prin intermediul colaboratorului autorizat în cauză, suma de 500 euro în legătură cu urgentarea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.

De asemenea, în data de 03.04.2026, inculpata N.C.O. ar fi determinat pe un funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, colaborator autorizat în cauză, să îi permită accesul la înscrisuri comunicate instituției publice, conținând informații nedestinate publicității, prin prezentarea și înmânarea acestora la aceeași dată.

În perioada 02.04.2026 – 06.04.2026, inculpata N.C.O. ar fi înlesnit acceptarea, la data de 07.04.2026, de către un funcționar public din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, colaborator autorizat în cauză, a promisiunii sumei totale de 100.000 euro făcută de inculpatul R.D.M., în numele și în interesul unui operator economic care își desfășoară activitatea în domeniul jocurilor de noroc, în scopul finalizării unor verificări inițiate de instituția mai-sus menționată într-o manieră care să nu permită, pe de o parte, dispunerea față de operatorul economic a vreuneia dintre sancțiunile complementare prevăzute de OUG nr. 77/2009, iar pe de altă parte, sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la săvârșirea de către reprezentanții operatorului economic și/sau alte persoane a unei fapte prevăzute de legea penală și a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în vederea demarării de investigații cu caracter financiar.

Referitor la promisiunea, cu titlul de mită, a folosului reprezentând suma de 100.000 de euro, s-a mai reținut că, în zilele de 08.04.2026 și 17.04.2026, inculpatul R.D.M. ar fi remis suma de 45.000 de euro, respectiv 5.000 de euro, iar, în data de 16.06.2026, diferența de 50.000 de euro, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Pe parcursul efectuării instrucției penale în cauza anterior menționată, au rezultat indicii temeinice privind comiterea unor alte fapte de corupție, astfel că a fost constituit la nivelul aceleiași secții un dosar penal distinct (înregistrat la începutul lunii decembrie 2025).

În această din urmă cauză, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile față de următorii inculpați:
• M.N.K.A. și M.M. (oameni de afaceri), începând cu data de 17 iunie 2026, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită;
• S.I. (om de afaceri), începând cu data de 17 iunie 2026, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită;
• CIUCU CIPRIAN (la data faptelor primar al Sectorului 6 București), începând cu data de 18 iunie 2026, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că, în luna noiembrie 2025, în contextul demersurilor efectuate pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire privind un proiect imobiliar situat în municipiul București, inculpații M.N.K.A. și M.M. ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în perioada noiembrie-decembrie 2025, destinate susținerii activității politice și electorale a inculpatului CIUCU CIPRIAN, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce reveneau acestuia în cadrul procedurilor administrative desfășurate la nivelul Primăriei Sectorului 6 București.
În același context, inculpatul S.I. ar fi facilitat acordarea respectivelor foloase, cunoscând scopul urmărit de participanți și contribuind la realizarea legăturii dintre persoanele care au oferit avantajele și funcționarul care urma să beneficieze de acestea, respectiv inculpatul CIUCU CIPRIAN.

Totodată, din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul CIUCU CIPRIAN, în calitatea sa de primar al Sectorului 6 București, la acel moment, ar fi primit foloasele menționate anterior în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în procedurile administrative referitoare la respectivul proiect imobiliar”.

Cum se apără Ciucu

În replică, Ciucu a spus că anumite persoane s-au folosit de numele său și au cerut bani în numele său, fără ca el să știe:

„A fost o zi ciudată pentru mine. Este pentru prima oară când mi se întâmplă așa ceva. Dar am dus-o relativ ușor, sentimentele care m-au încercat au fost doar uimirea și frustrarea. Uimire pentru că nu știu de unde vine și frustrare pentru că, dimpotrivă, am limitat corupția, după puterile mele, în toate pozițiile publice sau civice în care m-am aflat.

Cu privire la acuzația de luare de mită… Se pare că niște persoane s-au folosit de numele meu și s-ar fi cerut niște sume în numele meu în campania electorală de anul trecut. Ei spun, într-un denunț, că eu aș fi știut. Mai mult voi afla după ce voi avea, împreună cu avocații, acces la dosar. Eu nu am luat niciun leu și nu am condiționat emiterea acelor documentații de urbanism de primirea unor foloase.

Aceste acuzații pică prost, într-un context prost: am enorm de mult de lucru la primărie și acum, cu acest dosar, voi avea de cărat după mine, probabil un an, doi sau trei, niște acuzații pe care va trebui să le demontez și un proces obositor și sâcâitor. Sper să scap cât mai repede de această tinichea.

În afară de timpul pe care va trebui să îl dedic acestui proces (mai am și altele, m-au dat dezvoltatori imobiliari în judecată atunci când am protejat legitim interseul public), mă voi comporta ca și când nimic nu s-a întâmplat și voi munci cu toate puterile pentru orașul nostru”, a scris Ciucu pe Facebook.

Vezi si Ciprian Ciucu răspunde acuzațiilor DNA: „Se pare că niște persoane s-au folosit de numele meu și s-ar fi cerut niște sume în numele meu în campania electorală de anul trecut. Eu nu am luat niciun leu”

Polițiștii i-au adus la cunoștință primarului Ciprian Ciucu programul controlului judiciar, zilele în care trebuia să se prezente în fața ofițerilor, dar și măsurile care au fost dispuse prin măsura preventivă.

Citește și: Planul de rezervă al lui Nicușor Dan, ce guvern pregătește la Cotroceni. Răsturnare de situație dacă Adrian Veștea nu va trece de votul Parlamentului

Ciucu este vizat într-un dosar DNA pentru fapte comise în perioada în care era primar al Sectorului 6

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost plasat sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile într-un dosar instrumentat de DNA, în care este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Faptele investigate de procurori au avut loc în perioada în care acesta ocupa funcția de primar al Sectorului 6.

Ancheta vizează proceduri legate de emiterea unui certificat de urbanism și a unei autorizații de construire pentru o investiție imobiliară din București. Potrivit procurorilor, beneficiile considerate necuvenite au constat în servicii de promovare și consultanță electorală, care au fost folosite pentru susținerea activității sale politice.

Ciprian Ciucu neagă acuzațiile formulate de anchetatori și susține că va coopera pe deplin cu autoritățile pentru clarificarea situației.

„Nu intru în alte teze, nu știu cum m-am căpătuit cu acest dosar. Îmi voi proba nevinovăția și voi colabora cu toată buna credință pe care o am cu reprezentanții sistemului de justiție”, a conchis primarul Capitalei.

Citește și: Dominic Fritz anunță că va contesta la CEDO decizia prin care ÎCCJ l-a declarat incompatibil: „ANI nu vede apartamentele, ceasurile, mașinile și averile celor care au prădat acest stat. Îi caută pe cei, să zicem, neascultători”

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat joi, într-un mesaj publicat pe Facebook, că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) prin care i-a fost respinsă cererea de anulare a raportului ANI prin care este declarat în conflict de interese, decizie care îl lasă cu interdicția de a candida la orice funcție aleasă până în 2030.

El afirmă că sancțiunea este una administrativă, nu penală, acuză „hărțuirea” prin justiție și anunță că va cere un vot de încredere în fața structurilor de conducere ale USR.

„Nu mai e o surpriză pentru nimeni, ÎCCJ mi-a respins azi cererea de anulare a raportului ANI. Voi contesta sentința la CEDO”, a spus Fritz.

Dominic Fritz subliniază că problema principală nu este doar raportul ANI în sine, ci efectul concret al deciziei, și anume blocarea accesului său la orice funcție aleasă până în 2030.

„Consecința sentinței (și miza reală a raportului ANI) este interdicția de a candida la orice funcție aleasă până în 2030, inclusiv. Este o sancțiune administrativă, nu o condamnare penală”, a precizat Fritz.

Fritz explică apoi motivul pentru care a fost sancționat de Agenția Națională de Integritate, susținând că este vorba despre un Plan Urbanistic Zonal elaborat înainte de preluarea mandatului său, și despre o semnătură pusă pe un document deja parafat de fostul primar.

„Motivul invocat: un PUZ elaborat în întregime înainte să ajung eu primar, votat de Consiliul Local pe baza documentației semnate de vechiul primar. Fapta imputată mie este că am pus, în a doua zi în scaunul de primar, o semnătură pe dublura referatului semnat de predecesorul meu.

Citește și : Dominic Fritz a fost declarat în conflict de interese de către ÎCCJ. Președintele USR afirmă că nu își pierde mandatul de primar, ci doar că nu mai poate ocupa o funcție aleasă pentru 3 ani după încheierea acestuia DOCUMENT

Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI zice că am adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ, un coleg din USR care împrumutase campania noastră cu 25.000 lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă”, a explicat Fritz.

Liderul USR critică dur ANI, susținând că instituția nu vede averile nejustificate ale altor politicieni, dar îi vânează pe cei „neascultători”.

„ANI nu vede apartamentele, ceasurile, mașinile și averile celor care au prădat acest stat. Pe acelea nu le caută. Îi caută pe cei, să zicem, ‘neascultători’”, a acuzat Fritz.

El leagă situația sa actuală de momentul protestelor din 2017 pentru apărarea justiției și de parcursul său politic ulterior, sugerând că a ajuns acum să fie ținta unui sistem pe care îl critica.

„Când am protestat în 2017 în frig pentru a apăra justiția, alături de mulți dintre voi, nu mă gândeam că voi ajunge primar al unui mare oraș și președinte de partid. Și sigur nu mi-a trecut prin minte, niciodată, că voi ajunge să fiu hărțuit de justiție”, a rememorat Fritz.

El remarcă faptul că „sentința nedreaptă” vine după ce el și partidul au fost trecuți pe o listă a „dușmanilor Justiției”, întocmită de Consiliul Superior al Magistraturii, și după o serie de întâmplări pe care le consideră suspecte în derularea procesului.

„Sentința nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista ‘dușmanilor Justiției’ întocmită chiar de CSM. S-au întâmplat multe lucruri ciudate în ultimul timp, inclusiv cu procesul meu. Puse cap la cap, încetează să mai pară coincidențe”, a afirmat Fritz.

În ciuda deciziei ÎCCJ, președintele USR susține că nu renunță la mandatul de primar și că va continua lupta în instanțele internaționale pentru a-și apăra numele.

„Să fie foarte clar: nu abandonez lupta. Voi duce până la capăt mandatul de primar pe care timișorenii mi l-au încredințat, a doua oară, în 2024.

Voi contesta această decizie la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru a-mi apăra numele și drepturile”, a subliniat Fritz.

Acesta anunță că își va supune mandatul unui vot de încredere în fața structurilor de conducere ale USR.

„Pentru că un președinte de partid trebuie să aibă mereu legitimitate, voi cere un vot de încredere în Biroul Național, Comitetul Politic și în Congresul Partidului. Vreau să fiu sigur că mergem înainte împreună cu fruntea sus”, a specificat Fritz.

Citește și : PNL anunță că va contesta decizia Tribunalului Ilfov prin care au fost anulate deciziile Biroului Politic Național al formațiunii: „Nu avea competența teritorială pentru a se pronunța cu privire la o astfel de cerere”

În final, Fritz transmite un mesaj de mobilizare către susținători, afirmând că USR este atacat nu pentru greșeli, ci pentru ceea ce reprezintă, și că verdictul real rămâne cel dat de cetățeni la vot.

„Vă rog să țineți minte un singur lucru. Nu suntem atacați pentru greșelile noastre, ci pentru ceea ce reprezentăm. Mulțumesc că sunteți alături și că nu vă lăsați intimidați.

Drumul nostru nu se oprește la o sentință nedreaptă; se decide acolo unde a contat mereu, la vot, alături de oamenii pentru care facem toată această muncă”, a transmis Fritz.

UPDATE Judecătorii ÎCCJ au decis joi că Dominic Fritz este în conflict de interese, după ce a semnat un PUZ pentru un arhitect care îi finanțase campania electorală și care e și membru USR. Decizia este definitivă.

Dominic Fritz susține că nu își pierde mandatul, ci doar că i se reduce salariul cu 10% pentru 6 luni și primește interdicția de a mai ocupa o funcție aleasă pentru trei ani, după încetarea mandatului de primar, într-un comentariu pe Facebook.

„Am citit deja multe titluri care au anunțat că mi-am pierdut mandatul de primar. Vreau să fac o precizare clară: ANI reclamă în cazul meu un conflict de interes administrativ.

Pentru asta, sancțiunea nu este pierderea mandatului, așa cum se întâmplă în cazurile de incompatibilitate , ci, o sancțiune administrativă de 10% din salariu pentru 6 luni, și interdicția de a mai ocupa o funcție aleasă pentru 3 ani, după încetarea mandatului de primar.”, a specificat Dominic Fritz.

Știre inițială

Președintele USR și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, ar urma să fie declarat joi în conflict de interese de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), ceea ce înseamnă că și-ar putea pierde mandatul de edil și nu ar putea ocupa o funcție publică timp de trei ani, potrivit surselor jurnaliștilor Gândul.

Președintele USR a respins, inițial, acuzațiile, și a sugerat că dosarul are o miză politică.

Citește și : Prințul Paul de România va fi predat autorităților române. Decizia de ultimă oră a judecătorilor de la Curtea de Apel din Paris

În iulie 2024, ANI a anunţat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece edilul a luat, în noiembrie 2020, o decizie în beneficiul unei persoane, care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei.

Concret, inspectorii de integritate susţin că, în anul 2020, după ce a fost ales primar al Timişoarei, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ, pe care l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare. Documentaţia tehnică pentru beneficiarul acestui PUZ a fost realizată de către firma unui arhitect, care era şi consilier local USR şi care l-a împrumutat anterior pe Dominic Fritz cu 25.000 de lei, în campania electorală.

Fritz spune că fostul primar aprobase deja proiectul în cauză şi lui i s-a recomandat de către funcţionarii publici cu competenţe în materie să confirme (re-semneze) aprobarea dată de fostul primar (în fapt, o aprobare identică).

Citește și : Ciprian Ciucu, primarul Capitalei și prim-vicepreședintele PNL, audiat la DNA. Este suspectat de luare de mită

În paralel, liderul USR așteaptă tot joi o decizie într-un alt proces cu ANI, pe tema raportului prin care a fost declarat în conflict de interese, prin care a cerut sesizarea Curții Constituționale a României.