CNA a luat noi măsuri contra campaniilor la suplimente în care sunt folosiţi medici, farmacişti şi vedete. CNA a dat ordin ca toate reclamele la suplimentele Boost4 Life să fie eliminate, după ce mai mulți cetățeni au făcut reclamații. Printre vedetele care promovau suplimentele se află Teo, Codin Maticiuc și Daniel Buzdugan.

Reclamele cu medici, șterse și ele

Forul audiovizual a luat decizii similare în cazul mai multor personalităţi şi medici care au promovat produsele Boost4Life. Este vorba despre nume precum Teo Trandafir şi Daniel Buzudgan. Dar şi pentru conturile unor influenceri precum dragos.buzz şi sergiusmerea, scrie Pagina de Media.

Măsuri au fost luat şi contra promovărilor pentru aceleaşi suplimente, făcute de conturile de Instagram „farmalaminut” şi „drninadumitrescu”, gestionate de o farmacistă, respectiv, o rezidentă. 

O parte din reclame au dispărut după știri în presă

Monica Gubernat, membru CNA, a remarcat: „Apreciem faptul că îşi fac singuri curăţenie”. 

Amintim că într-o declaraţie exclusivă pentru Paginademedia.ro, şeful companiei de suplimente a spus că a dispus ştergerea materialelor care încalcă legea. 

Paginademedia.ro a scris încă de săptămâna trecută de mai multe materiale de pe contul Boost4Life care foloseau medici pentru a-şi promova produsele.

„Ştim că s-au făcut greşeli şi susţinem deciziile autorităţilor în acest sens”, a spus Vlad Ciortan, acţionar şi manager al Boost4Life, pentru Paginademedia.ro. Articolul Paginademedia.ro a generat ştergerea clipurilor de pe contul de Instagram.

Deși conducerea politică de la București invocă un consens larg pentru adoptarea monedei unice europene, indicatorii macroeconomici plasează România tot mai departe de zona euro. Depășirea pragurilor de deficit, inflația ridicată și lipsa reformelor structurale transformă promisiunile oficiale într-un scenariu nerealist pe termen scurt.

Chiar dacă președintele Nicușor Dan anunță existența unui acord politic pentru adoptarea monedei euro și promite o foaie de parcurs care să pregătească aderarea, realitatea economică este mult mai complicată. România nu mai îndeplinește niciunul dintre criteriile esențiale de convergență, iar procesul este practic blocat, avertizează profesorul de economie Cristian Păun, într-o analiză pentru Adevărul.

Anunțul făcut de președintele Nicușor Dan vine într-un moment în care România încearcă să își recapete credibilitatea financiară, după ce agenția Fitch a menținut ratingul suveran în categoria recomandată investițiilor. Șeful statului a transmis că există consens politic pentru unul dintre cele mai importante obiective europene ale României.

„Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan.

Cele cinci criterii ale Tratatului de la Maastricht

Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992 și intrat în vigoare în 1993, stabilește cele cinci criterii pe care orice stat membru al Uniunii Europene trebuie să le respecte pentru a putea adopta moneda unică.

• Inflația – rata medie a inflației nu poate depăși cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor trei state membre cu cele mai bune rezultate în privința stabilității prețurilor.

• Deficitul bugetar – deficitul public anual trebuie să fie de cel mult 3% din PIB.

• Datoria publică – datoria guvernamentală nu trebuie să depășească 60% din PIB sau trebuie să fie pe o traiectorie clară de reducere către acest prag.

• Stabilitatea cursului de schimb – moneda națională trebuie să participe timp de cel puțin doi ani la mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II), fără fluctuații majore și fără devalorizări deliberate.

• Dobânzile pe termen lung – rata dobânzii nu poate depăși cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor trei state cu cea mai scăzută inflație.

• Compatibilitatea legislației – legislația națională, inclusiv statutul băncii centrale, trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene și ale Eurosistemului.

Ce arată Raportul de convergență din 2026

Datele economice arată că România este foarte departe de acest obiectiv. Raportul de convergență publicat în 2026 de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană indică faptul că țara noastră nu îndeplinește criteriile privind inflația, dobânzile și disciplina bugetară, nu participă la mecanismul ERM II și are inclusiv probleme de armonizare legislativă.

Potrivit Raportului de convergență publicat în 2026 de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană, România este încă departe de îndeplinirea acestor condiții:

• Inflația este de 8,4%, mult peste valoarea de referință de 2,7%.

• Deficitul bugetar a ajuns la 7,9% din PIB, peste plafonul de 3%.

• Datoria publică este de 59,3% din PIB, sub limita de 60%, însă va depăși pragul anul acesta.

• Dobânzile pe termen lung sunt de 6,7%, peste valoarea de referință de 5,1%.

• România nu a intrat încă în ERM II, etapă obligatorie înaintea adoptării euro.

• Legislația privind Banca Națională nu este încă pe deplin armonizată cu cerințele Uniunii Europene privind independența băncii centrale și integrarea în Eurosistem.

Cristian Păun: România este din nou la începutul drumului spre euro

Profesorul de economie Cristian Păun spune că declarațiile politice trebuie privite cu prudență. În opinia sa, România nu se află într-o etapă în care să poată discuta despre un calendar realist de aderare, deoarece nu îndeplinește nici măcar condițiile preliminare.

„În momentul de față suntem pur și simplu în afara acestui proces, în primul și în primul rând pentru că nu mai îndeplinim niciun criteriu de convergență nominală”, a explicat profesorul de economie Cristian Păun.

Economistul arată că procesul de aderare nu se rezumă la o decizie politică sau la stabilirea unei date în calendar. El presupune mai întâi îndeplinirea criteriilor privind inflația, deficitul bugetar, datoria publică și dobânzile, iar ulterior încă doi ani în mecanismul european al ratelor de schimb, cunoscut drept ERM II.

„După ce îndeplinești cele patru criterii de convergență nominală, mai urmează unul pe care trebuie să îl respecți timp de doi ani. Cursul de schimb nu trebuie să varieze cu mai mult de plus sau minus 15% față de euro, iar această stabilitate trebuie să existe fără intervenția băncii centrale. Asta dovedește că ai rezolvat problemele macroeconomice și că moneda este stabilă prin forța economiei, nu prin intervenții administrative”, a detaliat Cristian Păun.

Potrivit profesorului, dacă un stat pierde criteriile de convergență în timpul acestui proces, practic este obligat să reia parcursul de la început. Tocmai de aceea, aderarea la moneda unică nu poate fi obținută prin măsuri punctuale, ci presupune ani de disciplină fiscală și stabilitate economică.

„Este un proces de lungă durată. N-ai cum să trișezi și să ajungi în zona euro fără o determinare politică substanțială. Iar noi nu avem această determinare”, a subliniat economistul.

Cristian Păun amintește că România s-a aflat cel mai aproape de moneda unică în urmă cu un deceniu. După ajustările economice realizate în urma crizei financiare din 2009-2010, țara noastră ajunsese să îndeplinească toate criteriile nominale de convergență.

„România a îndeplinit cele patru criterii de convergență în 2015, în vremea guvernului Ponta, după ajustările structurale făcute în urma crizei. Din păcate, guvernările din perioada Dragnea-Dăncilă au deteriorat semnificativ aceste criterii, în special pe partea de deficit. În 2019 depășisem deja pragul de 3% din PIB”, a afirmat profesorul de economie.

Obligația asumată de România privind trecerea la euro

În opinia sa, adevărata provocare pentru România o reprezintă revenirea la echilibrele macroeconomice care să permită, într-un orizont realist, intrarea în mecanismul ERM II. Fără controlul inflației și al deficitului bugetar, orice discuție despre o dată de aderare rămâne, spune economistul, una strict politică.

„Pentru România adoptarea euro nu este opțională. Este o obligație asumată prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Există câteva state care și-au negociat dreptul de a păstra moneda națională, dar noi nu avem acest drept. Pentru România adoptarea monedei unice este obligatorie, mai devreme sau mai târziu”, a explicat profesorul de economie Cristian Păun.

În opinia economistului, discuția nu ar trebui să fie dacă România va adopta euro, ci când va reuși să creeze condițiile economice necesare pentru acest pas. Din această perspectivă, integrarea monetară reprezintă ultima etapă a integrării europene, după libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor.

„Din punctul meu de vedere, avantajele sunt net superioare dezavantajelor. Nu poți vorbi despre o integrare completă în piața unică europeană fără integrare monetară. România profită astăzi mai ales de libera circulație a persoanelor și mult mai puțin de celelalte libertăți economice, tocmai pentru că nu este integrată monetar”, a subliniat economistul.

Zona euro, mai importantă decât aderarea la OCDE

Cristian Păun susține că, în spațiul public, aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este prezentată adesea drept principalul obiectiv economic al țării. În opinia sa, integrarea în zona euro ar avea însă un impact chiar mai mare asupra economiei.

Potrivit profesorului, apartenența la zona euro înseamnă mai mult decât schimbarea monedei. Ea presupune reguli fiscale mai stricte, o disciplină bugetară mai mare și acces la o monedă mult mai stabilă decât leul.

„Integrarea monetară înseamnă o profesionalizare a guvernanței economice și un corset fiscal sănătos pe care îl impune Uniunea Europeană statelor din zona euro. Înseamnă intrarea într-un club care, din punctul meu de vedere, este mai important chiar decât OCDE. Zona euro vine la pachet cu un rating AAA, cu o monedă mult mai solidă decât leul și cu o economie reală extrem de puternică în spate”, a argumentat Cristian Păun.

Economistul spune că unul dintre cele mai importante câștiguri ar fi reducerea costurilor la care România și companiile românești se împrumută. În același timp, dispariția riscului valutar ar face economia românească mai atractivă pentru investitorii străini.

„Asta înseamnă costuri mai mici de finanțare, riscuri mai mici pentru investiții și o integrare mai bună în piața unică, pentru că dispar riscurile asociate unei monede locale administrate inflaționist. România este campioana inflației în Uniunea Europeană de câțiva ani. Leul este o monedă mult mai slabă, iar expansiunea monetară și a creditului este mult mai accentuată decât în zona euro”, a explicat profesorul de economie.

Acesta consideră că, din punct de vedere economic, comparația dintre leu și euro este una dezechilibrată.

„Din acest motiv, opțiunea pentru euro este, din punctul meu de vedere, net superioară. Euro este o monedă de câteva ori mai puternică decât leul și are în spate economiile Germaniei, Franței și Italiei”, a adăugat economistul.

De ce moneda unică atrage investiții majore

Cristian Păun este de părere că adoptarea monedei unice transmite un semnal puternic de stabilitate și credibilitate către investitori. El susține că experiența altor state din Europa Centrală și de Est arată că intrarea în zona euro poate accelera dezvoltarea economică prin atragerea unor investiții pe termen lung.

„Euro înseamnă și o ancoră de stabilitate în perioade de criză. Înseamnă și o credibilitate mult mai mare pe care o primești ca economie. Investitorii străini, mai ales cei europeni, privesc cu alți ochi o țară care are moneda unică și vor investi mult mai ușor acolo”, a afirmat profesorul de economie.

Pentru a-și susține argumentul, economistul indică exemplele Slovaciei și Sloveniei, două state care au cunoscut o accelerare a investițiilor după aderarea la zona euro. El crede că un fenomen similar se va produce și în Bulgaria, care a intrat în clubul monedei unice.

„Nu întâmplător, state precum Slovenia sau Slovacia au decolat după adoptarea euro. În Slovacia se află astăzi unul dintre cele mai maiores combinate siderurgice care produce tablă pentru industria auto europeană. Noi nu producem această tablă la Galați, în schimb ea este produsă în Slovacia. Asta arată că investițiile sunt atrase de țările care folosesc moneda euro”, a spus Cristian Păun.

În opinia profesorului, Bulgaria reprezintă următorul exemplu care va demonstra efectele integrării monetare.

„Veți vedea același lucru și în cazul Bulgariei. În ciuda tuturor vocilor care spun că bulgarii vor avea de suferit, eu cred că Bulgaria va decola economic, pentru că va fi complet integrată în Uniunea Europeană. Oricum avea un regim valutar mult mai apropiat de euro decât România, iar acum integrarea va fi totală”, a conchis economistul.

De ce suveranitatea economică nu depinde de moneda națională

Adoptarea monedei unice a fost însoțită, de-a lungul anilor, și de numeroase critici. Una dintre cele mai frecvente este că România și-ar pierde controlul asupra politicii monetare, iar Banca Națională ar ceda o parte din atribuții către Banca Centrală Europeană. Cristian Păun admite că, odată cu intrarea în zona euro, o parte din competențele BNR vor fi transferate către BCE. Totuși, el spune că această schimbare nu ar trebui privită ca un argument împotriva aderării și explică inclusiv de ce în interiorul băncilor centrale există adesea rezerve față de moneda unică.

„În România există și un curent antieuropean care se vede inclusiv în felul în care discutăm despre adoptarea euro. Chiar și la Banca Națională există economiști care recomandă amânarea aderării. Din punctul meu de vedere, băncile centrale din statele care nu sunt în zona euro nu privesc cu ochi foarte buni această integrare, pentru că, în momentul în care adopți euro, banca centrală pierde o parte importantă din atribuții, care se transferă către Banca Centrală Europeană”, a explicat profesorul de economie Cristian Păun.

Economistul spune însă că argumentul potrivit căruia România ar pierde posibilitatea de a-și conduce propria politică monetară este adesea exagerat. În opinia sa, statele membre ale Uniunii Europene sunt deja obligate să respecte reguli fiscale stricte, iar libertatea de acțiune este oricum limitată.

„De aceea, la băncile centrale vom găsi mai degrabă voci sceptice, care spun că pierd tiparnița și că ar fi mai bine să nu adoptăm euro. Numai că acest argument este exagerat. Oricum suntem integrați într-un sistem cu reguli fiscale foarte stricte și nu putem tipări bani după bunul plac”, a subliniat economistul.

Eliminarea tiparniței de bani, un real avantaj fiscal

Un alt argument invocat frecvent de opozanții adoptării euro este că România nu va mai putea recurge la emisiunea monetară în situații dificile. Cristian Păun consideră însă că tocmai această limitare obligă guvernele să fie mai prudente în administrarea finanțelor publice.

„Dacă ar fi să vorbesc despre principalul dezavantaj al adoptării euro, acesta este faptul că nu mai ai acces direct la tiparniță. Numai că, din punctul meu de vedere, acesta este un pseudo-dezavantaj. Accesul la tiparniță generează hazard moral. Dacă politicianul știe că, la nevoie, banca centrală poate tipări bani, devine mult mai puțin responsabil în administrarea finanțelor publice”, a argumentat profesorul de economie.

În opinia sa, disciplina impusă de apartenența la zona euro este unul dintre cele mai importante câștiguri ale statelor membre.

„Faptul că pierzi această posibilitate obligă clasa politică să fie mult mai disciplinată. Așadar, ceea ce pare un dezavantaj devine, în realitate, un avantaj”, a punctat Cristian Păun.

Profesorul respinge și comparația potrivit căreia România nu ar face decât să înlocuiască o monedă fiat cu alta, fără un câștig real.

„Diferența este că euro este mult mai puțin inflaționist decât leul. Dacă Banca Centrală Europeană ar tipări bani într-un ritm mai mare decât Banca Națională, atunci am putea spune că facem un schimb dezavantajos. Dar realitatea este exact invers. Noi înlocuim o monedă mult mai slabă cu una incomparabil mai stabilă”, a explicat economistul.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a semnat joi două ordine executive într-o nouă încercare, dar mai restrânsă, de a limita cetăţenia americană prin naştere, reînnoindu-şi contestarea unei prevederi a Constituţiei SUA, în ciuda faptului că Curtea Supremă i-a respins un efort anterior în acest sens, relatează Reuters, citat de news.ro.

Limitarea cetăţeniei prin naştere a fost una dintre priorităţile principale ale preşedintelui republican în cadrul campaniei sale de combatere a imigraţiei, Casa Albă vizând în special ceea ce numeşte „turismul pentru naştere”, în cadrul căruia femeile străine însărcinate călătoresc în SUA pentru a naşte aici.

După eşecul suferit pe 30 iunie la Curtea Supremă, Trump a solicitat Congresului să ia măsuri, dar joi a optat pentru ordine executive, care stabilesc politica, dar nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.

Curtea a declarat că efortul anterior al lui Trump de a restricţiona cetăţenia prin naştere era neconstituţional.

Cum justifică Administrația Trump ocolirea deciziei Curții Supreme

Administraţia susţine că noua directivă nu se încadrează în limitele hotărârii Curţii Supreme, ceea ce îi permite să extindă categoria persoanelor considerate neeligibile pentru cetăţenia prin naştere, incluzându-le pe cele care ar sosi în scopul „turismului de naştere”. Categoriile respective, se precizează în ordinul lui Trump, „nu se încadrează în regula cetăţeniei prin naştere, aşa cum a fost anunţată de Curtea Supremă”.

„Această practică a turismului pentru naştere este, începând cu semnarea acestui ordin, interzisă prin prezenta. Ceea ce înseamnă că nimeni din lume nu mai are voie să obţină o viză în acest scop fraudulos”, a declarat Stephen Miller, consilier la Casa Albă, cu ocazia ceremoniei de semnare din Biroul Oval.

Centrul pentru Studii privind Imigraţiei, care susţine reducerea nivelului imigraţiei, a estimat într-o analiză din 2020 că, într-o perioadă de un an, între 2016 şi 2017, între 20.000 şi 25.000 de mame au venit în SUA pentru turismul de naştere.

În 2025, în SUA au avut loc 3,6 milioane de naşteri.

Ordonanţele executive limitează, de asemenea, drepturile copiilor născuţi în SUA din părinţi angajaţi ai guvernelor străine, precum şi ale copiilor persoanelor clasificate drept „străini inamici”.

Ordonanţele ar putea afecta şi persoanele născute în teritoriile SUA, în cazul în care Congresul va adopta un proiect de lege menit să pună capăt acordării automate a cetăţeniei în aceste teritorii.

Noile ordine ale lui Trump vor fi probabil contestate în instanţă.

Declarațiile lui Donald Trump despre decizia de la Curtea Supremă

„Am avut o decizie foarte nefericită la Curtea Supremă cu privire la dreptul la cetăţenie prin naştere. A fost o decizie strânsă, dar una foarte, foarte nefericită”, a spus Trump despre votul cu majoritate de 6 la 3 de la instanţa supremă.

„Oamenii îşi construiesc afaceri pe baza acestui principiu”, a spus el.

„Nu aşa ar trebui să funcţioneze lucrurile. Este o ruşine. Îşi cumpără dreptul de a intra (în SUA), iar noi nu vom permite acest lucru”, a afirmat el.

Ordinul executiv anterior al lui Trump, emis în prima sa zi de mandat în 2025 ca parte a unui pachet de măsuri menite să combată imigraţia, a dispus agenţiilor americane să nu recunoască cetăţenia copiilor născuţi în Statele Unite dacă niciunul dintre părinţi nu este cetăţean american sau rezident permanent legal, adică deţinător de „carte verde”, excluzând astfel copiii imigranţilor aflaţi ilegal sau temporar în SUA.

Disputa constituțională pe Amendamentul 14

Al 14-lea amendament a fost interpretat de mult timp ca garantând cetăţenia copiilor născuţi în SUA, cu doar câteva excepţii restrânse, precum copiii diplomaţilor străini sau ai membrilor unei forţe de ocupaţie inamice.

„Acest lucru a fost prevăzut dintr-un motiv diferit. A fost făcut imediat după Războiul Civil. Era pentru copiii sclavilor şi ce se întâmplă acum?”, a spus Trump joi, în declaraţia sa de la Casa Albă.

Nu există cifre oficiale care să cuantifice numărul străinilor care vin în SUA cu scopul explicit de a naşte şi de a obţine cetăţenia pentru copiii lor, nici costul suportat de contribuabili.

În orice caz, preşedintele Curţii Supreme, John Roberts, a scris în hotărârea Curţii Supreme că autorii celui de-al 14-lea amendament au extins această promisiune la orice persoană născută liberă pe teritoriul ţării.

„Cetăţenia, atât atunci, cât şi acum, a însemnat dreptul de a avea drepturi – de a participa liber la viaţa comunităţii noastre politice. Ne respectăm această promisiune şi astăzi”, a scris Roberts.

Dispoziţia din al 14-lea amendament cunoscută sub numele de „Clauza cetăţeniei” prevede: „Toate persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite şi supuse jurisdicţiei acestora sunt cetăţeni ai Statelor Unite şi ai statului în care îşi au reşedinţa”.

Nicio lege americană nu interzice în mod direct turismul de naştere, dar o reglementare federală implementată în 2020, în timpul primului mandat al lui Trump, interzice utilizarea vizelor temporare de turism şi de afaceri cu scopul principal de a obţine cetăţenia americană pentru un nou-născut. Persoanele care se implică în scheme de turism de naştere ar putea fi urmărite penal pentru fraudă sau alte infracţiuni conexe.

Cazanul cu țuică a explodat. Alarma a fost dată la acel moment prin numărul unic de urgență 112, iar la fața locului au intervenit echipaje medicale și pompieri. Victimele, două femei și un bărbat, au primit primul ajutor și au fost transportate la UPU-SMURD din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița, pentru investigații și tratament de specialitate.

Primele informații transmise de echipele de intervenție indicau că toate cele trei persoane erau conștiente și cooperante în momentul preluării. Starea a două dintre ele s-a dovedit însă mult mai gravă după evaluarea efectuată la spital.

Cea mai grav afectată este o femeie în vârstă de 61 de ani. Potrivit informațiilor comunicate de reprezentanții spitalului, aceasta a suferit arsuri pe aproximativ 33% din suprafața corpului.

Leziunile i-au afectat căile respiratorii superioare, fața, toracele și mâinile. Femeia a fost internată în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă, în stare critică, fiind intubată și ventilată mecanic.

Din cauza gravității arsurilor, medicii au pregătit transferul pacientei la Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri din București. Transportul urma să fie efectuat marți, 16 iunie, cu un elicopter SMURD.

Paharul zilnic de vin sau de ţuică: când se transformă o tradiţie într-un pericol real pentru sănătatea pe termen lung?

Soțul femeii, un bărbat în vârstă de 68 de ani, a fost și el grav rănit în deflagrație. Acesta a suferit arsuri pe aproximativ 6% din suprafața corpului, la nivelul feței, mâinilor și căilor respiratorii.

Deși suprafața afectată este mai redusă, leziunile căilor respiratorii au făcut ca starea sa să fie considerată critică. Bărbatul a fost internat tot la ATI, intubat și ventilat mecanic.

O altă femeie, în vârstă de aproximativ 70 de ani, a suferit arsuri pe circa 5% din suprafața corpului, în special la nivelul antebrațelor.

Aceasta a fost internată la Compartimentul de Chirurgie Plastică al spitalului din Bistrița. Spre deosebire de ceilalți doi răniți, femeia nu ar fi suferit arsuri la nivelul căilor respiratorii, iar starea sa era stabilă după acordarea îngrijirilor medicale.

La intervenție au fost mobilizate un echipaj de terapie intensivă mobilă SMURD, două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Bistrița-Năsăud și o autospecială de stingere. Cele trei persoane au fost transportate la spital după ce au fost stabilizate de echipele medicale.

Incidentul a intrat și în atenția polițiștilor din cadrul Secției 1 Poliție Rurală Bistrița. Oamenii legii au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă și continuă cercetările pentru stabilirea împrejurărilor exacte în care s-a produs explozia.

Anchetatorii urmează să stabilească ce a provocat deflagrația, dacă instalația era folosită în condiții corespunzătoare și dacă au fost respectate măsurile necesare de siguranță.

Deschiderea unui dosar penal nu înseamnă că a fost deja stabilită vinovăția unei persoane. Cercetările trebuie să clarifice mecanismul exploziei și toate circumstanțele care au condus la rănirea celor trei localnici.

Primele date prezentate imediat după intervenție indicau procente ușor diferite ale suprafețelor afectate de arsuri. Evaluările comunicate ulterior de spital au arătat însă că femeia de 61 de ani avea arsuri pe aproximativ 33% din corp, soțul său pe circa 6%, iar cea de-a treia victimă pe aproximativ 5%.

Incidentul din Orheiu Bistriței, petrecut în luna iunie, evidențiază riscurile majore asociate utilizării cazanelor sub presiune. O defecțiune, acumularea excesivă de presiune sau utilizarea necorespunzătoare poate provoca într-un timp foarte scurt arsuri grave și distrugeri importante.

România, pe primul loc în lume la consumul de alcool. Un român bea, în medie, 17,1 litri de alcool pur pe an

România este lider mondial la consumul de alcool, potrivit clasamentului realizat de World Population Review. Datele publicate pe baza statisticilor din 2022 arată că un român bea, în medie, echivalentul a 17,1 litri de alcool pur pe an.

Cantitatea echivalează cu aproximativ 18 sticle de bere pe săptămână sau 3,6 sticle de vin, dacă întregul consum ar proveni dintr-un singur tip de băutură.  Pe următoarele locuri se află Georgia, Letonia, Republica Moldova și Cehia.

Clasamentul confirmă dominația țărilor din Europa de Est în ceea ce privește consumul de alcool. La polul opus se află Iran, Siria și Kuweit, state din Orientul Mijlociu unde nivelul este foarte redus, în principal din motive religioase și culturale.

Topul consumului de alcool în lume:

• România: 17,1 litri/an
  Georgia: 15,5 litri/an
  Letonia: 14,7 litri/an
  Republica Moldova: 14,1 litri/an
  Cehia: 13,7 litri/an
  Polonia: 11,9 litri/an
  Bulgaria: 11,5 litri/an
  Kuweit: 0,1 litri/an

Câtă țuică se poate produce legal într-o gospodărie. Scutiri de taxe pentru românii care fac alcool acasă

Băuturile alcoolice tradiționale produse în gospodării și nedestinate vânzării ar putea fi scutite de accize în limita a 200 de litri anual, potrivit unui amendament la Codul fiscal care urmează să fie votat în Parlament.

Inițiatorii susțin că măsura vizează susținerea tradițiilor locale și a punctelor gastronomice rurale, fără impact semnificativ asupra bugetului de stat.

Codul fiscal scutește, în prezent, de la plata accizelor alcoolul din fructe, consumat de o persoană fizică, de către membrii familiei acesteia sau de către musafiri, în limita a 50 de litri anual, cu condiția ca niciun fel de vânzare să nu aibă loc, iar alcoolul, indiferent de concentrația acestuia, să fie obținut din fructele obținute în gospodărie.

Sursa citată arată că în urmă cu doi ani, un proiect legislativ prevedea majorarea plafonului prevăzut în Codul fiscal, de la 50 litri anual la 150 litri anual, începând cu data de 1 ianuarie 2025, dar inițiativa nu a trecut de Parlament. Acum, într-un proiect de lege pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență a fost introdus, de către comisia de specialitate, un amendament care oferă o nouă scutire de accize pentru băuturile alcoolice produse în gospodărie.

Românii care fac alcool acasă ar putea fi scutiți de taxe. Câtă țuică se poate produce legal într-o gospodărie

”Sunt scutite de la plata accizelor băuturile alcoolice tradiționale, astfel cum sunt reglementate prin dispoziții speciale, în limita a 200 de litri anual pe o gospodărie evidențiată în Registrul agricol, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009, cu modificările și completările ulterioare, și care nu sunt supuse vânzării”, prevede amendamentul votat în comisii și care mai trebuie admis și de plenul Camerei Deputaților.

Punctele gastronomice locale au fost definite unități de valorificare a producției primare locale, situate în localități rurale, unde se prepară și se servesc produse alimentare, după rețete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 15 persoane simultan.

Amendamentul menționat deschide ”oportunitatea de promovare, prezentare, degustare și a acestor produse tradiționale, fără comercializarea acestora”, susțin inițiatorii.

Aceștia invocă, de asemenea, o serie de motive pentru care se justifică scutirea de accize a încă 200 litri de alcool produs într-o gospodărie: ”Cantitatea propusă a fi exceptată nu are niciun impact efectiv asupra veniturilor la bugetul de stat, întrucât este o cantitate foarte mică, iar numărul gospodăriilor din mediul rural este de la an la an tot mai redus. De asemenea, băuturile alcoolice tradiționale sunt utilizate în diverse evenimente tradiționale de familie, astfel încât propunerea înlătură confuzia care ar putea apărea în legătură cu folosirea acestor produse în astfel de evenimente. Modificarea propusă nu aduce atingere prevederilor europene, întrucât nu vizează nicio activitate de comerț”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va efectua sâmbătă o vizită oficială în Serbia, prima deplasare în această țară de la începutul invaziei ruse asupra Ucrainei. Vizita este considerată de Kiev un semnal politic important, în condițiile în care Serbia este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei din Europa și nu a impus sancțiuni Moscovei după declanșarea războiului, potrivit AFP, scrie AGERPRES.

Un înalt oficial ucrainean a declarat, sub protecția anonimatului, că obiectivul vizitei este apropierea Belgradului de pozițiile occidentale.

„Trebuie să-i despărţim pe sârbi de tabăra rusă”, a afirmat responsabilul ucrainean.

Acesta a calificat deplasarea lui Volodimir Zelenski drept „o palmă pentru ruşi”.

„Nimeni nu va mai putea spune că Serbia este un domeniu rezervat al Rusiei şi că Zelenski nu merge acolo”, a adăugat oficialul ucrainean.

Prima vizită în Serbia de la începutul războiului

Deși a intensificat vizitele externe pentru consolidarea sprijinului internațional acordat Ucrainei, Volodimir Zelenski nu a mai efectuat nicio deplasare în Serbia de la preluarea mandatului prezidențial, în 2019.

Vizita are loc într-un context sensibil, Serbia fiind una dintre puținele țări europene care nu au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei după invazia din februarie 2022. Totodată, Belgradul depinde într-o măsură semnificativă de gazele naturale livrate de Moscova.

Serbia încearcă să mențină echilibrul între UE și Rusia

În același timp, Serbia este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană și încearcă să mențină un echilibru între relațiile cu Bruxelles-ul și parteneriatul tradițional cu Moscova.

Președintele sârb Aleksandar Vucic s-a întâlnit în mai 2025 cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova, într-o perioadă în care majoritatea liderilor europeni evitau vizitele în Rusia din cauza războiului.

La doar câteva săptămâni distanță, Vucic a mers și în Ucraina pentru a participa la un summit regional, aceasta fiind prima sa vizită în această țară de la începutul conflictului.

Cu toate acestea, liderul sârb a refuzat să semneze declarația comună a summitului, care condamna „războiul de agresiune brutal purtat de Rusia împotriva Ucrainei”.

Potrivit lui Ștucan, atacul s-a produs chiar în curtea mătușii sale, într-o zonă circulată din Lacu Roșu. „N-am văzut în viața mea aşa ceva. Azi noapte, într-o curte din mijlocul stațiunii Lacu Roşu, lupul a atacat şi a plecat în gură cu o cățeluşă maidaneză de talie mică. Era cățeluşa mătuşii mele”, spune jurnalistul într-un mesaj publicat pe Instagram.

S-a votat în Parlament. Liber la vânat urşi şi şacali agresivi / Amenzi uriaşe pentru cei care hrănesc urşii

Ștucan mai povestește că Snoopy, cățelușa atacată, a încercat să alunge lupul, însă nu a avut nicio șansă.

„Stăpânii au căutat azi urme prin stațiune şi prin pădure. Nu a rămas nici măcar un fir de păr”, notează jurnalistul.

Atacuri tot mai dese pe continent
Incidentul face parte dintr-o problemă mai amplă,. În ultimii ani, atacurile de lup, atât asupra oamenilor, cât și asupra animalelor au devenit mai numeroase.

La finalul lunii martie, o femeie a fost atacată de un lup în centrul orașului Hamburg. Femeia a încercat să ajute animalul care a ajuns în parcarea unui magazin IKEA, însă a fost mușcată de față.

De problemele cauzate de lupi a fost afectată și șefa executivului european. În toamna anului 2022, poneiul Ursulei von der Leyen a fost ucis în urma unui astfel de atac.

Un sat din România cu 14 locuitori are pistă asfaltată de biciclete, însă, aceasta trece printr-o pădure cu lupi și urși, iar drumurile sunt din pământ

Încă din 2024, statutul lupilor a fost redus de la „strict protejat” la „protejat”. Înainte de schimbare,  lupii erau protejaţi de a fi vânaţi sau capturaţi în mod deliberat, cu excepţia cazului în care reprezintă o ameninţare gravă pentru animale sau sănătate şi siguranţă.

În prezent, continentul european este habitatul a peste 20.000 de exemplare de lupi.

O femeie din Hamburg a fost mușcată de față de un lup, în apropierea unui centru comercial

O femeie a fost atacată de un lup în centrul orașului Hamburg, în apropierea unui magazin IKEA. Acesta a fost primul atac înregistrat de când specia a fost reintrodusă în Germania la finalul anilor 1990.

Femeia a fost atacată după ce a încercat să ajute un lup părea dezorientat și se lovise repetat de un perete de sticlă. Animalul a mușcat-o pe femeie de față, fugind de la fața locului. Cu toate acesta lupul a fost capturat de autoritățile responsabile, relatează Politico.

Victima a primit îngrijiri medicale la fața locului și a fost ulterior transportată la spital pentru suturi, fiind externată în aceeași zi.

Poliția germană a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului.

Agenția Federală pentru Conservarea Naturii din Germania a anunțat că acesta este primul astfel de caz înregistrat de la reintroducerea lupilor în fauna Germaniei, în 1998.

După ce au fost aproape exterminați în secolul al XIX-lea, lupii au revenit în Germania în ultimele decenii, populația lor crescând semnificativ.

În prezent, există peste 200 de haite în țară, parte a unei reveniri mai ample la nivel european, unde se estimează că trăiesc peste 21.500 de exemplare.

În 2022, poneiul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a fost ucis în urma unui astfel de atac, fapt ce a determinat executivul de la Bruxelles să ceară relaxarea legislației de conservare.