Intotero a subliniat că instituțiile abilitate trebuie să continue verificările privind situația de la ANM și că ea nu intenționează să intervină în acest context.

”Cât privește ceea ce s-a întâmplat cu Corpul de Control, cu plângeri, acolo sunt instituțiile abilitate, unde eu nu intervin. Fac ceea ce trebuie să facă, controlul, și ulterior să vină cu un răspuns”, a spus noul ministru al Mediului.

Șefa ANM, Elena Mateescu, a confirmat că acuzațiile privind cumpărăturile făcute cu cardul instituției fac obiectul unei anchete și a susținut, pe de altă parte, că fosta ministră Diana Buzoianu a avut acces la un mesaj transmis de pe un cont anonim.

”Doamna ministru Buzoianu a avut acces la un email de pe un cont anonim. Să răspundă doamna ministru Buzoianu la această situație. În ceea ce privește acuzațiile, este o anchetă în curs de desfășurare, așa cum am informat”, a spus Mateescu.

Citește și Războiul dintre Diana Buzoianu și Elena Mateescu continuă. Șefa ANM a făcut plângere după acuzațiile ministrei Mediului: „Nu am aprobat niciodată achiziții în afara legii”

Întrebată dacă are de gând să-și dea demisia în urma scandalului cumpărăturilor, directoarea ANM a răspuns: ”De ce să-mi dau demisia acum? Oamenii au nevoie de noi să funcționăm. Suntem o instituție de interes strategic național și la nivel internațional”.

În 12 octombrie, Buzoianu anunța că un control făcut la ANM a scos la iveală achiziții de sute de mii de lei din bani publici, printre care lenjerie intimă, haine de firmă, parfumuri și produse cosmetice. Șefa interimară a Mediului a cerut atunci demisia conducerii ANM și a anunțat că va sesiza Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Directoarea ANM, Elena Mateescu, a precizat că a depus încă din 12 august 2026 o sesizare la Poliție, solicitând verificarea unor activități și stabilirea măsurilor legale care se impun. Potrivit șefei ANM, demersul a fost precedat de o misiune de audit intern desfășurată la nivelul instituției.

Citește și Elena Mateescu, scrisoare internă către angajaţii ANM: „Îmi pare sincer rău că această situație este sprijinită și de factori din interior”

O navă sub pavilion Comore ar fi fost lovită de drone vineri, în Marea Neagră, la 13 mile marine în dreptul Constanței. Echipele de salvare se îndreaptă spre zonă pentru a recupera marinarii aflați în pericol.

Potrivit unor informații neconfirmate deocamdată, este vorba despre nava Sakis Antoniou, care ar fi fost avariată și s-ar afla în pericol de scufundare.

Autoritățile române intervin pentru salvarea marinelor de pe o navă comercială care se scufundă în largul Mării Negre, la 13 mile marine de Portul Constanța. Din primele informații, nava ar fi fost lovită de o dronă. Un mesaj SOS a ajuns la autoritățile maritime din România. Conform primelor informații, 10 persoane ar putea fi rănite.

Apele teritoriale ale României se întind pe 12 mile marine de la țărm, așa că, potrivit primelor informații, incidentul s-ar fi produs chiar dincolo de limita acestora.

Al treilea incident grav în Marea Neagră în octombrie

Pe 5 octombrie, nava turcească Royad Mammadov, încărcată cu cereale, a fost lovită de drone în apropierea platformei Pescăruș și s-a scufundat. Doi marinari au murit, iar 11 membri ai echipajului au fost salvați, potrivit MAI.

Pe 15 octombrie, nava Wine Trader, sub pavilionul San Marino, a fost avariată la 14 mile marine de Sulina. ARSVOM a trimis în misiune nava SAR Apollo, iar cinci marinari au fost aduși cu un elicopter Black Hawk la Constanța.

FOTO Măsurile discutate în prima şedinţă CSAT cu noul Guvern

CSAT a analizat, joi, escaladarea incidentelor maritime, în mod specific prin încălcări ale spaţiului aerian naţional şi lovirea cu drone a unor nave comerciale, în apele teritoriale ale României şi în imediata apropiere a acestora. Membrii CSAT au discutat acţiunile necesare pentru consolidarea suplimentară a capacităţilor naţionale de supraveghere, prevenire şi răspuns, pentru apărarea apelor teritoriale, a infrastructurii critice, precum şi pentru asigurarea securităţii navigaţiei comerciale. Astfel, pentru întărirea capacităţii naţionale de reacţie, priorităţile strategice vizează dezvoltarea accelerată a capabilităţilor de supraveghere maritimă, de combatere a minelor marine şi de intervenţie eficientă împotriva dronelor care pătrund neautorizat în spaţiul aerian şi maritim naţional. În CSAT s-a discutat şi despre operaţionalizarea Hub-ului de securitate la Marea Neagră, în cadrul Abordării Strategice a UE, a cărei implementare cât mai rapidă reprezintă o prioritate majoră pentru România.

Nicuşor Dan pentru Bloomberg: Rusia încearcă să escaladeze războiul, nu să îl încheie. Războiul s-ar putea termina în mandatul lui Trump

Parlamentul European solicită UE să ia în considerare desfăşurarea unei operaţiuni navale în Marea Neagră, ca urmare a ultimelor atacuri soldate cu victime împotriva unor nave comerciale civile. PE condamnă, într-o rezoluţie, cu fermitate cele mai recente atacuri soldate cu victime în largul coastelor Bulgariei şi României, precum şi încălcările repetate ale spaţiului aerian românesc şi consideră Rusia responsabilă de atacarea navelor civile şi de escaladarea războiului său de agresiune împotriva Ucrainei în vestul Mării Negre. Deputaţii solicită ca fondurile UE necheltuite în aşa-numitul instrument SAFE să fie utilizate pentru a ajuta România şi Bulgaria să facă faţă provocării reprezentate de dronele ostile care ameninţă transportul maritim în Marea Neagră, subliniind în acelaşi timp că viitorul buget pe termen lung al UE trebuie să răspundă unei game largi de nevoi în materie de securitate şi apărare, inclusiv în regiunea Mării Negre.

Reducerile nu vor lua forma unor concedieri directe, a explicat directorul financiar al Volvo Cars, Fredrik Hansson, pentru agenția suedeză de presă TT.

„Aspectul important este că vom face acest lucru prin plecări voluntare și printr-o abordare foarte restrictivă a angajărilor”, a declarat el.

Cele mai multe posturi vor dispărea din zona Göteborg, unde compania are sediul istoric și centre de producție.

Un nou val de concedieri în IT! Aproximativ 300 de persoane, disponibilizate la o companie din Cluj

Este a doua rundă de reduceri de personal la Volvo Cars într-un interval scurt. În mai 2025, compania a anunțat că renunță la aproximativ 3.000 de posturi, mai ales de birou, adică circa 15% din personalul administrativ. Atunci au fost afectați 1.200 de angajați și aproximativ 1.000 de consultanți din Suedia.

Tăierile au făcut parte dintr-un plan de economii de 18 miliarde de coroane suedeze, adică aproape 1,9 miliarde de dolari, lansat în aprilie 2025. Restructurarea de atunci a costat compania până la 1,5 miliarde de coroane, cu efecte resimțite până în 2026.

Citește și: România, cu frica de concedieri la poarta fabricii. Cât de sigure mai sunt locurile de muncă pentru milioane de români

„Industria auto traversează o perioadă dificilă”, spunea la acel moment directorul general Håkan Samuelsson. Odată cu planul de economii, Volvo Cars și-a retras prognozele financiare pentru 2025 și 2026, invocând presiunea taxelor vamale asupra sectorului auto.

Cine controlează Volvo Cars
Pe lângă fabrica istorică din Göteborg, Volvo Cars are uzine în Belgia, Statele Unite și China, iar centre de cercetare la Göteborg și Shanghai. Acționarul majoritar este grupul auto chinez Geely, care a cumpărat compania de la Ford în 2010, pentru 1,8 miliarde de dolari.

Aproximativ 175.000 de angajați ai industriei auto germane au participat luni la sute de acțiuni de protest organizate în întreaga țară, pe fondul programelor de restructurare care amenință zeci de mii de locuri de muncă.

Industria auto germană a ajuns la cel mai redus număr de angajați din ultimele două decenii
Protestele au loc într-un moment dificil pentru una dintre principalele ramuri ale economiei germane.

La sfârșitul primului semestru, industria auto din Germania mai avea aproximativ 691.500 de angajați, cel mai redus nivel înregistrat de la începutul seriei statistice comparabile, în 2005, potrivit datelor citate de publicația germană.

Iar restructurările nu s-au încheiat. Programele de reducere a costurilor și personalului anunțate de companii se întind pe mai mulți ani și afectează zeci de mii de posturi.

E război între PSD și PNL și pe tema deficitului.

Conform ultimelor raportări publicate de Eurostat, deficitul guvernamental al României a atins 9,2% din PIB în trimestrul al doilea (T2) din 2026 (date ajustate sezonier).

PSD a acuzat, în acest context, eșecul austerității lui Bolojan. ”Eurostat a aprins lumina pe deficitul lăsat de guvernarea Bolojan! Datele publicate pe 21 octombrie arată că Guvernul Bolojan lasă în urmă un deficit de 9,2% din PIB (date ajustate sezonier), cel mai mare din Uniunea Europeană și semnificativ peste deficitul de 7,7% din PIB înregistrat de Guvernul Ciolacu, la finalul celui de-al doilea trimestru din 2025”, au transmis social-democrații, într-un comunicat.

PSD a invocat și creșterea deficitului ajustat sezonier de la 5,5% din PIB în primul trimestru din 2026 la 9,2% în trimestrul al doilea.

Social-democrații susțin că majorările de taxe și celelalte măsuri de austeritate au afectat populația și economia fără să producă rezultatul urmărit în privința deficitului.

PSD a invocat, în sprijinul criticilor sale, și date privind inflația și scăderea vânzărilor cu amănuntul. ”Raportarea Eurostat expune eșecul de proporții al austerității! Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite! După terapia de șoc, care a băgat țara în recesiune, a prăbușit consumul și a produs cea mai mare inflație din Europa, Ilie Bolojan a obținut un deficit mai mare decât cel pe care ar fi trebuit să îl reducă”, a subliniat PSD.

În același comunicat, social-democrații au mai arătat că demersul lor de a schimba direcția de guvernare este unul întemeiat.

Deputatul PSD Adrian Câciu a transmis, legat de același subiect, că deficitul bugetar al României calculat potrivit metodologiei europene ESA este semnificativ mai mare decât cel raportat în sistemul cash și cere Ministerului Finanțelor să explice diferența, estimată la circa 37 de miliarde de lei în primul semestru din 2026.

PNL: ”Ne așteptăm ca PSD să mintă și să manipuleze pe tot parcursul acestei guvernări”

Liberalii au luat foc după comunicatul PSD, reclamând că cel mai mare partid din România ”minte și falsifică fără rușine semnificația datelor Eurostat”.

”Compară mere cu pere și confundă în mod deliberat cifrele Eurostat, falsificând fără rușine semnificația datelor statistice”, susține PNL.

Partidul condus de Ilie Bolojan mai subliniază, într-o postare pe rețețele de socializare, că deficitul în prima jumătate a anului a fost 2% ”potrivit metodologiei cash”, față de 3,64% în același interval din 2025. După metodologia ESA, același indicator a fost 3,4%, diferența dintre cele două metodologii nefiind ”o gaură bugetară ascunsă, așa cum insinuează PSD”.

”Este explicată de modul de înregistrare a fondurilor europene, de calendarul veniturilor și de angajamentele de plată. În trimestrul al doilea, Guvernul Bolojan a avansat miliarde de euro pentru finalizarea investițiilor PNRR, sume care urmează să fie decontate de Uniunea Europeană, deci să intre ca venit la buget. Tot în această perioadă a fost înregistrată, potrivit regulilor ESA, obligația de plată a unor despăgubiri de peste 3,4 miliarde de lei către compania Pfizer”, se precizează în postare.

Tot liberalii mai spun că se așteaptă ca PSD ”să mintă și să manipuleze pe tot parcursul acestei guvernări”.

Citește și Eurostat anunţă un deficit uriaş pentru România, 9,2% din PIB în trimestrul II. PSD: „Eurostat a aprins lumina pe deficitul lăsat de guvernarea Bolojan!”/Adrian Câciu: O diferență de 37 de miliarde de lei, cam asta e gaura / Radu Georgescu: Guvernul a amânat o parte din cheltuieli, ca să arate un deficit mai mic

Iată, mai jos, punctul de vedere integral transmis de liberali pe tema deficitului:

”PSD minte și falsifică fără rușine semnificația datelor Eurostat. Deficitul bugetar al României pe primele 6 luni din acest an a fost 2% din PIB.

Partidul Național Liberal condamnă campania de dezinformare lansată de PSD în legătură cu datele Eurostat privind deficitul bugetar al României. PSD folosește în mod manipulator indicatori statistici diferiți pentru a ataca guvernarea Bolojan și pentru a induce ideea mincinoasă că deficitul bugetar din România ar fi crescut în acest an.

Datele reale sunt clare: la finalul primelor șase luni din 2026, deficitul bugetar al României era de 2% din PIB, potrivit metodologiei cash, față de 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit metodologiei europene ESA, deficitul cumulat la șase luni era de 3,4% din PIB.

Rezultale ajustării bugetare sunt confirmate și de cele trei agenții internaționale de rating care evaluează România.

Două dintre ele estimează un deficit chiar mai mic decât ținta Guvernului Bolojan, de 6% din PIB: Moody’s – 5,8% și Fitch – 5,9%. S&P estimează un deficit de 6,25% din PIB. Aceste evaluări confirmă că eforturile de reducere a deficitului sunt recunoscute la nivel internațional.

PSD compară mere cu pere și confundă în mod deliberat cifrele Eurostat, falsificând fără rușine semnificația datelor statistice. Cifra de 9,2% nu reprezintă deficitul bugetar al României la șase luni, ci un indicator aferent trimestrului al doilea, calculat potrivit metodologiei europene ESA, după ajustări statistice. Prezentarea acestui indicator drept deficitul cumulat al României este o manipulare grosolană.

Diferența dintre cele două metodologii nu reprezintă o gaură bugetară ascunsă, așa cum insinuează PSD. Ea este explicată de modul de înregistrare a fondurilor europene, de calendarul veniturilor și de angajamentele de plată. În trimestrul al doilea, Guvernul Bolojan a avansat miliarde de euro pentru finalizarea investițiilor PNRR, sume care urmează să fie decontate de Uniunea Europeană, deci să intre ca venit la buget. Tot în această perioadă a fost înregistrată, potrivit regulilor ESA, obligația de plată a unor despăgubiri de peste 3,4 miliarde de lei către compania Pfizer.

Lucrurile sunt clare: deficitul bugetar a continuat să scadă în acest an, iar PSD continuă să mintă oamenii cu invenția ‘grelei moșteniri’. De un an și jumătate, România se chinuie să iasă din adevărata problemă bugetară, adică deficitul de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE, lăsat de Guvernul Ciolacu la sfârșitul anului 2024. Guvernul Bolojan a fost nevoit timp de 16 luni să stingă acest incendiu bugetar, în timp ce piromanii de la PSD au sabotat constant această muncă.

Ne așteptăm ca PSD să mintă și să manipuleze pe tot parcursul acestei guvernări, dar nu vom lăsa aceste minciuni fără răspuns. Cifrele sunt clare, iar singura problemă rămâne PSD, care continuă să dezinformeze, în loc să își asume responsabilitatea pentru dezechilibrele bugetare pe care le-a lăsat în urmă”

Citește și Cum explică BNR şi Ministerul Finanţelor deficitul de 9,2% din PIB în trimestrul al II-lea anunţat de Eurostat

Unul dintre cei mai îndrăgiți preoți din Suceava a murit. Părintele Cătălin-Eugen Serediuc, parohul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din comuna Fântânele a murit la 56 de ani, lăsând în urmă un mare gol în sufletele enoriașelor.

Unul dintre cei mai îndrăgiți preoți din Suceava a murit. Și-a dedicat viața slujirii lui Dumnezeu

Părintele Cătălin-Eugen Serediuc a absolvit Facultatea de Teologie din Iași, după care și-a dedicat întreaga viață slujirii lui Dumnezeu. Inițial, a slujit la bisericile din Botoș și Broșteni, după care din anul 2000 a fost numit preot paroh la Fântânele, potrivit monitorulsv.ro. 

Potrivit primelor informații, părintele se afla în vizită la rudele din județul Bacău în momentul în care a murit. Trupul neînsuflețit al preotului a fost depus la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Fântânele. Toți cei care l-au cunoscut și-au putut lua rămas bun de la el.

În urmă cu doar un an și jumătate, părintele și-a condus pe ultimul drum soția. Acum, fiica lor a rămas orfană de ambii părinți.

Tragediile provocate de trotinetele electrice sunt din ce în ce mai mari în România. Avea doar 13 ani, urma să înceapă liceul și avea o pasiune pentru dans. Denis, un copil din Sibiu, nu a mai apucat să-și îndeplinească visul. O plimbare cu trotineta electrică s-a transformat într-o tragedie. Băiatul și-a pierdut echilibrul, a căzut și s-a lovit violent la cap. Nu purta cască de protecție.

Au urmat trei săptămâni de comă, intervenții chirurgicale și eforturi disperate ale medicilor. Din păcate însă, copilul a pierdut lupta cu viața. Neurochirurgul Mircea Săceleanu, șeful Secției de Neurochirurgie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, a descris gravitatea traumatismelor provocate de asemenea accidente.

„Asta înseamnă creierul este zdruncinat. Atât de tare încât efectiv nu mai ai ce face”, a explicat medicul, referindu-se la leziunile axonale difuze, unele dintre cele mai grave traumatisme cerebrale.

Acesta este tabloul unui fenomen care nu mai poate fi tratat drept o simplă problemă de circulație.

Vezi și: Un petic de București, un „şmecher” și 5,1 milioane de euro. Cum vrea PMB să cumpere cu jumătate de milion de euro terenul din fața Cărturești Verona, pe care tot instituția aprobase un bloc de 7 etaje

Cifrele dezastrului: peste 3.200 de accidente în numai 18 luni

Datele Poliției Române, prezentate de Coaliția pentru Economia Digitală și publicate în octombrie 2026, arată amploarea fenomenului. În România au fost 3.267 de accidente și 24 de persoane decedate.

În accidentele cu trotinete private au murit 22 de persoane, iar în cele cu trotinete închiriate, două.

În acest sens, peste 83% dintre accidente au implicat trotinete deținute individual. Este o diferență esențială pentru orice decizie politică: restricționarea exclusivă a firmelor de închiriere nu ar rezolva problema trotinetelor private.
La București, Brigada Rutieră a raportat 28 de accidente grave produse din vina utilizatorilor de trotinete în primele șase luni din 2026, față de 24 în aceeași perioadă din 2025.

Bucureștiul vrea taxe de sute de mii de lei. Dar unde sunt măsurile care salvează vieți?

În mijlocul acestei crize, Primăria Capitalei a stabilit un nou regulament pentru operatorii de trotinete electrice închiriate.
Conform proiectului aflat pe ordinea de zi din 22 octombrie de la PMB, fiecare operator ar urma să achite 0,75 lei pe zi pentru fiecare trotinetă activă pe domeniul public, plus o taxă anuală de autorizare de 5.000 de lei. Pentru 1.000 de trotinete, factura ar ajunge la 22.500 de lei lunar sau 273.750 de lei anual, fără taxa de autorizare. Costurile suplimentare ar putea fi transferate clienților, prin majorarea tarifelor.

Proiectul nu este limitat la bani. Acesta face referire la autorizarea flotelor, identificarea individuală a vehiculelor, sisteme GPS și limitarea vitezei în anumite zone. Trotinetele nu vor putea fi abandonate în stațiile de transport public, pe pistele pentru biciclete sau în apropierea trecerilor de pietoni. Operatorii vor fi obligați să le ridice din locurile interzise în maximum 120 de minute de la notificare, cu intervenție imediată în situațiile periculoase.

Mai mult, proiectul propune impune ca utilizarea trotinetelor închiriate să fie permisă, în principiu, doar de la 18 ani, cu anumite excepții pentru persoanele de minimum 16 ani care dețin permis pentru categoriile prevăzute de regulament.
Toate acestea sunt, la 22 octombrie 2026, prevederi propuse, nu reguli deja intrate în vigoare.

Ce spune legea în România: de la 14 ani, fără permis și cu reguli clare

România are deja reguli pentru circulația trotinetelor electrice, introduse prin OUG nr. 13/2020, care a modificat Codul rutier.
Articolul 70 alineatul (2) din OUG nr. 195/2002 stabilește:

„Pentru a conduce o bicicletă sau o trotinetă electrică pe drumurile publice, conducătorul acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puțin 14 ani.”

Același articol precizează:

„Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice a căror vârstă este sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă.”

Tot legea interzice transportul pasagerilor pe trotinete electrice. Viteza maximă constructivă pentru categoria legală este de 25 km/h, iar circulația trebuie să se desfășoare pe pistele pentru biciclete sau, în lipsa acestora, pe drumurile unde limita de viteză pentru vehicule este de cel mult 50 km/h.

Europa a început să spună STOP. Parisul și Praga au interzis trotinetele de închiriat

În timp ce Capitala stabilește taxe și autorizații, mai multe orașe europene au înțeles gravitatea situației și au ales restricții mult mai severe. De exemplu, la Paris, trotinetele electrice de închiriat au fost eliminate de pe străzi în 2023, după un referendum local. Interdicția nu privește trotinetele personale, însă polițiștii verifică permanent dacă persoanele care le conduc poartă cască și respectă măsurile de protecție.

La Praga, serviciile de închiriere a trotinetelor electrice au fost interzise începând cu ianuarie 2026, pe fondul accidentelor și al reclamațiilor privind parcarea neregulamentară. Și Florența a eliminat trotinetele electrice de închiriat de la 1 aprilie 2026, invocând problemele provocate de utilizarea și parcarea lor necorespunzătoare.

Alte state au preferat reguli stricte în locul interdicțiilor. În Germania, trotinetele pot fi conduse de la 14 ani, dar asigurarea de răspundere civilă este obligatorie. Italia impune purtarea căștii, iar în Austria aceasta a devenit obligatorie, din mai 2026, pentru utilizatorii sub 16 ani.

România are nevoie de reguli care previn tragedii, nu doar de taxe care aduc bani

Exemplele europene prezintă astfel mai multe soluții pe care România nu pare să le bage în seamă. Verificarea reală a vârstei, limitarea vitezei, controale asupra trotinetelor modificate, sancțiuni aplicate consecvent, parcări dedicate și infrastructură separată de traficul auto.

Interzicerea exclusivă a trotinetelor închiriate lasă și în România o mare parte a problemei fără rezolvare. Datele arată că majoritatea accidentelor implică vehicule private.

Bucureștiul are dreptul să taxeze utilizarea domeniului public. Are însă și obligația să explice cum va transforma această reglementare într-un plus real de siguranță. Asta pentru că 22.500 de lei încasați lunar nu pot compensa moartea unui copil. Iar un regulament, oricât de bine redactat, nu poate înlocui o cască de protecție, o pistă sigură sau un control făcut la timp.

Poți citi și: Cât costă să încălzești o locuință în 2026: aer condiționat, centrală pe gaz sau calorifer electric? Facturile estimate pentru o casă și un apartament