Ministrul Dezvoltării a explicat, într-o postare pe Facebook, că ordinul pe care l-a emis nu are drept scop „să pună oamenii la plată„, ci să le permită autorităților să acționeze atunci când este cazul.

„Înțeleg îngrijorarea oamenilor. După atâtea majorări de taxe și impozite, ultimul lucru de care au nevoie românii este încă o povară financiară. Ordinul pe care l-am emis în baza legii clarifică modul în care aceasta trebuie aplicată de către autoritățile locale.

Citeste si Apartamentele cu balcoane închise fără autorizație ar putea scăpa de supraimpozitare. Ministrul Dezvoltării promite că va analiza schimbarea legii

Nu am emis acest ordin pentru a pune oamenii la plată, ci tocmai pentru a elimina neclaritățile care au creat atâta îngrijorare. Vreau să vă asigur de un lucru: cât timp voi conduce Ministerul Dezvoltării, nu voi susține noi poveri fiscale puse pe umerii românilor”, a transmis ministrul social-democrat.

Recent, Ministerul Dezvoltării a anunțat că analizează schimbarea legii și spune că vrea să elimine această suprataxare și să găsească soluții pentru ca proprietarii să intre în legalitate, fără să se afle în situația de a plăti amenzi sau costuri birocratice.

Reamintim că noul Cod al Urbanismului prevede o majorare de 100% a impozitului în cazul apartamentelor care au balcoane închise fără autorizație de construire. Ministrul Alexandru Stoica  promite că va analiza toate problemele semnalate din țară și că le va trimite Parlamentului ca propuneri de modificare a legii.

Citeste si Analiză. Scandalul balcoanelor închise. Ministrul promite că nu se dublează impozitele, dar legea lasă loc sancțiunilor uriașe. Amenzi de până la un milion de lei și proprietari prinși între promisiuni și obligații

Soluția găsită de un primar pentru a-i scuti pe cei care și-au închis balcoanele de impozite majorate: ”Niște minți odihnite de la Capitală s-au gândit cum să mai stoarcă niște bani”

Primarul din Brăila, Marian Dragomir, a găsit o soluție legală astfel încât niciun cetățean din Brăila care și-a închis balconul să nu plătească taxe mai mari.

”În august, niște „minți odihnite” de la capitală s-au gândit cum să mai stoarcă niște bani de la români cu o nouă trăznaie. Prevederea legală vorbește despre dublarea impozitului sau desființarea construcției în cazul balcoanelor închise. Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar. Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii. Ideea unor taxe mai mari este nedreaptă și halucinantă.

Asta era ultima grijă a celor de la București? Aici era ilegalitatea în domeniul construcțiilor? Închiderea balcoanelor cu geamuri? Dacă n-ar fi de râs, ar fi de plâns.

Primăria Brăila a identificat o soluție legală și nimeni, niciun brăilean care și-a închis balconul, nu va plăti nimic în plus. Eu am fost ales primar pentru a moderniza orașul, pentru a-i schimba fața și a-l duce acolo unde îi este locul, nu ca să complic viața brăilenilor cu birocrație inutilă și taxe inventate peste noapte de tot felul de profitori și habarniști de pe la București.

Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor. Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de 10 ori.

Cei care au avut balcoane închise înainte de aprobarea acestui Cod al urbanismului (…) vor intra în legalitate și vor plăti impozitul care se plătește normal, ca pentru apartamentul pe care îl au oamenii, la suprafața respectivă.

După aprobarea acestui Cod al urbanismului, ei vor intra în legalitate, conform legii. Se duc la proiectant și trebuie să își facă un anumit proiect la arhitect, și pe urmă el se va aviza și aproba de autoritatea locală”, a transmis primarul Viorel Marian Dragomir.

Reuniunea marchează reluarea contactelor directe în format trilateral după o pauză de câteva luni, într-un moment în care Kievul și Moscova continuă să aibă poziții divergente asupra controlului teritoriilor ocupate și asupra viitorului sistem de securitate european. Presa internațională relatează că delegațiile ar fi ajuns la o înțelegere preliminară privind un schimb amplu de prizonieri, însă informația nu a fost însoțită de detalii oficiale despre numărul persoanelor vizate.

Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a confirmat încheierea primei runde și continuarea negocierilor miercuri.

Anterior discuțiilor trilaterale, reprezentanții Ucrainei și Statelor Unite au participat la o reuniune cu oficiali europeni. Ulterior, delegațiile Kievului, Moscovei și Washingtonului s-au întâlnit pentru a examina principalele obstacole din calea unui eventual acord de pace.

Dmitro Litvin, consilier pentru comunicare al președintelui Volodimir Zelenski, a precizat că liderul ucrainean a avut deja o scurtă discuție cu membrii delegației sale, urmând să primească ulterior o informare detaliată.

Garanțiile de securitate și încetarea focului, principalele teme ale negocierilor

Discuțiile programate pe parcursul a două zile urmăresc identificarea unor mecanisme prin care Ucraina să beneficieze de garanții de securitate după încheierea conflictului.

Delegațiile analizează inclusiv modalitățile de monitorizare a unei eventuale încetări a focului și organizarea viitoarei arhitecturi de securitate europene.

Potrivit informațiilor apărute în presă, Rusia ar fi solicitat, la rândul său, garanții de securitate, subiect care complică negocierile privind condițiile unei păci durabile.

Secretarul de stat american Marco Rubio, care s-a întâlnit marți cu ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a caracterizat discuțiile drept productive, dar a avertizat că diferențele dintre părți nu pot fi eliminate imediat.

„Nu pare că ceva ar putea fi rezolvat în următoarele 24 de ore”, a declarat Rubio.

Oficialul american afirmase anterior că un mecanism de garanții de securitate pentru Ucraina ar necesita și acceptul Rusiei pentru a putea funcționa eficient.

În același timp, Rubio a recunoscut necesitatea unor garanții credibile pentru Kiev, astfel încât Ucraina să nu se confrunte cu noi amenințări după încheierea războiului.

Serghei Lavrov critică participarea europenilor la discuții

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins solicitările reprezentanților europeni privind instituirea imediată a unei încetări a focului.

Șeful diplomației ruse a susținut că o asemenea măsură ar permite armatei ucrainene să își refacă efectivele și să compenseze pierderile suferite pe front.

Lavrov a ironizat și participarea oficialilor europeni la consultările desfășurate înaintea negocierilor trilaterale.

„Ei bine, au zburat la Abu Dhabi, să stea acolo la hotel. Americanii au spus că, înaintea negocierilor cu delegația noastră, vor avea întâlniri cu ucrainenii și europenii. Probabil pentru a se încărca de spiritul lor optimist și de dorința lor pentru o pace durabilă”, a declarat Lavrov.

Ministrul rus a precizat că Moscova nu intenționează să împiedice aceste contacte diplomatice.

Totodată, el a apreciat că stabilirea parametrilor unei viitoare arhitecturi de securitate înaintea abordării conflictului propriu-zis reprezintă o posibilă direcție de negociere.

Rusia și Ucraina ar putea discuta un compromis teritorial

În paralel cu negocierile oficiale, Reuters a relatat, citând un oficial american, că reprezentanții Rusiei și Ucrainei ar fi manifestat în discuții private o anumită disponibilitate de a analiza un eventual compromis teritorial.

Potrivit sursei citate, problema teritoriilor ar urma să fie abordată, cel mai probabil, în etapa finală a negocierilor, după clarificarea celorlalte aspecte ale unui posibil acord.

Diferențele rămân însă importante. Rusia continuă să revendice controlul asupra întregului Donbas, în timp ce Ucraina respinge această solicitare.

Președintele Volodimir Zelenski a reiterat că nu va accepta cedarea teritoriilor ucrainene și nici recunoașterea Crimeei ca parte a Federației Ruse.

Liderul de la Kiev și-a exprimat, totodată, disponibilitatea pentru o întâlnire directă cu Vladimir Putin, în vederea soluționării problemelor rămase în dispută.

Reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Andrii Melnik, a afirmat că un asemenea summit ar putea fi necesar pentru obținerea unui progres politic. Potrivit diplomatului, Zelenski ar accepta o întâlnire cu Putin în orice loc, cu excepția Moscovei.

Citeşte şi: Dezvăluiri spectaculoase despre buncărul secret al lui Emmanuel Macron. Serviciile de informaţii se tem de revolte după alegerile din 2027

Vacanța de iarnă este una dintre cele mai așteptate vacanțe din an. Elevii și profesorii se vor bucura de 19 zile libere  în perioada 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027.

Vacanța de iarnă 2026. Elevii se întorc în bănci după Sfântul Ion

În acest an, elevii vor intra în vacanța de iarnă miercuri, 23 decembrie și vor reveni în bănci abia pe 10 ianuarie 2027.

”Elevii vor beneficia de un binemeritat repaus care include sărbătorile de iarnă, precum Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza și Sfântul Ioan”, transmit reprezentanții Ministerului Educației, potrivit libertatea.ro. 

Vacanța de iarnă include șase zile de sărbătoare legală: Crăciunul (25 și 26 decembrie, care cad vineri și sâmbătă), Anul Nou (1 și 2 ianuarie, vineri și sâmbătă), Boboteaza (6 ianuarie, miercuri) și Sfântul Ioan (7 ianuarie, joi).

Sfârșitul vacanței de iarnă conicide cu începerea celui de-al treilea modul al anului școlar. Durata acestuia variază în funcție de județ, ultima zi de cursuri înaintea următoarei vacanțe fiind stabilită pentru 12, 19 sau 26 februarie, în funcție de calendarul aprobat local.

Potrivit calendarului școlat, după vacanța de iarnă elevii vor mai avea următoarele vacanțe:

Vacanța din februarie: o săptămână, stabilită în perioada 15 februarie – 7 martie 2027

Vacanța de primăvară: 24 aprilie – 4 mai 2027

Vacanța de vară, care  începe după încheierea cursurilor, pe 18 iunie 2027, pentru elevii care urmează structura obișnuită.

Anul școlar 2026–2027 se va încheia pentru majoritatea elevilor pe 18 iunie 2027. Clasele terminale au însă calendare diferite: elevii de clasa a XII-a la zi și a XIII-a la seral sau cu frecvență redusă încheie cursurile pe 4 iunie, în timp ce elevii de clasa a VIII-a finalizează pe 11 iunie.

În cazul învățământului profesional și al unor clase din filiera tehnologică, cursurile se vor prelungi până pe 25 iunie.

Europarlamentara Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzată de două infracțiuni de ultraj.

Procurorii susțin că aceasta a jignit și a amenințat doi polițiști care s-au prezentat la locuința sa pentru a-i înmâna o amendă contravențională, iar o parte dintre afirmații au fost transmise în direct pe TikTok și Facebook.

Faptele ar fi avut loc pe 15 decembrie 2024, când doi agenți de poliție din București au mers la domiciliul europarlamentarei pentru a-i comunica o sancțiune contravențională. După ce și-au declinat calitatea și au explicat motivul vizitei, aceștia ar fi fost întâmpinați cu un comportament agresiv.

Citește și : Opt agresori participanți la „Protestul ciobanilor” din septembrie și-au recunoscut faptele. Patru au fost deja condamnați la închisoare cu suspendare

Potrivit rechizitoriului, Diana Șoșoacă s-ar fi aflat într-o stare accentuată de agitație și ar fi invocat funcția pe care o ocupa în Parlamentul European pentru a contesta prezența polițiștilor la domiciliul său.

„În acest context, aflându-se într-o vădită stare de surescitare, evidențiată de afirmațiile repetate ”turbez de furie”, inculpata, care s-a prevalat de calitatea sa de demnitar (evidențiată de afirmația ”Eu sunt europarlamentar. Ce căutați la un europarlamentar acasă”), a început să manifeste un comportament agresiv față de polițiști”, scrie în rechizitoriul procurorilor.

Anchetatorii susțin că europarlamentara a refuzat să primească amenda și a încercat să împiedice afișarea procesului-verbal pe ușa locuinței. Ulterior, aceasta i-ar fi urmărit pe agenți pe stradă și le-ar fi adresat mai multe expresii jignitoare.

Procurorii au consemnat și amenințările pe care Diana Șoșoacă le-ar fi făcut ulterior, în timpul unei transmisiuni live pe rețelele sociale.

„Le-a adresat expresii și cuvinte jignitoare – «fir-ar mama lor de scârbe»; «mama voastră de nenorociți ordinari»; «scârbe nenorocite»), ulterior amenințându-i, în mod direct, prin intermediul unei transmisii live realizată pe rețelele de socializare (TikTok și Facebook).

În cursul transmisiei live, inculpata a folosit expresii ca: «Mamă, dacă… dacă, n-oi pune eu bâta pe ăștia până la urmă… de, de., m-am săturat», «Până la urmă cred că-mi iau armă. Cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii. Deci nu mai… M-am săturat»; «Bă, deci într-o zi, cred că dau cu ei de toți pereții»; «O să angajăm niște bodyguarzi, mamă, să-i las acasă. Cum se apropie unul de ușă, pac, să-i zboare creierii»”, se menționează în rechizitoriu.

Potrivit procurorilor, cei doi polițiști au aflat despre amenințări după ce au vizionat înregistrările publicate de europarlamentară pe rețelele de socializare. Anchetatorii susțin că afirmațiile le-au provocat agenților o puternică stare de temere.

Diana Șoșoacă fusese amendată din cauza faptului că, pe 24 noiembrie 2024, în primul tur al alegerilor prezidențiale, s-ar fi filmat în cabina de vot și ar fi făcut publice imaginile, încălcând, potrivit procurorilor, prevederile Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța competentă să soluționeze cauza în primă instanță.

Citește și : Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

Diana Șoșoacă mai este vizată de un alt dosar, în care este acuzată că ar fi sechestrat jurnaliști italieni.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, fostul prim-ministru a reacționat la conferința de presă susținută marți seară, 10 noiembrie, de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Președintele afirmase că includerea AUR într-o formulă guvernamentală ar fi determinat retrogradarea ratingului de țară al României într-un interval de numai o săptămână, cu efecte asupra costurilor de finanțare și a încrederii investitorilor. Victor Ponta contestă această evaluare și susține că discuțiile ar fi trebuit să vizeze măsurile economice ale Guvernului Luca Niculescu.

„Nu știu cine a făcut strategia pentru conferința de presă de azi a președintelui, dar știu cu siguranță că, pur și simplu, nu poți să dai vina pentru problemele României pe un partid (AUR) care nu a fost niciodată la guvernare! Și, oricum, agențiile de rating chiar nu iau decizii în funcție de cine este în opoziție!”, a scris Victor Ponta.

Victor Ponta invocă perioada în care a condus Guvernul

Pentru a-și susține argumentele, fostul premier a făcut referire la experiența sa din perioada 2012-2015, când s-a aflat la conducerea Executivului.

Ponta a amintit că România se afla sub un acord cu Fondul Monetar Internațional în momentul preluării mandatului său și că, ulterior, țara a obținut calificative recomandate investițiilor din partea celor trei mari agenții internaționale de rating.

Acesta susține că evaluările privind bonitatea unui stat depind de situația economică și de politicile autorităților responsabile, nu de simpla prezență a unui partid în opoziție.

„Am preluat, în 2012, guvernarea României cu țara sub acord cu FMI! Până în 2014, am obținut calificativul «investment grade» de la toate cele trei agenții. Chiar știu cum funcționează acest sistem. Iar singurele discuții esențiale se poartă cu ministrul de finanțe, guvernatorul BNR, prim-ministrul și președintele – atât! Nicio treabă cu opoziția!”, afirmă fostul premier.

Victor Ponta consideră că președintele ar fi trebuit să prezinte o evaluare a politicilor economice aplicate în ultimii ani și să explice ce măsuri intenționează să adopte noul Executiv pentru corectarea dezechilibrelor.

„Președintele trebuia să facă o analiză corectă și obiectivă a tuturor deciziilor guvernamentale care ne-au adus în situația actuală și să spună ce are de făcut noul guvern. Criticarea AUR este total necredibilă și inadecvată!”, susține acesta.

Fostul premier cere măsuri pentru relansarea economiei

În continuarea mesajului, Victor Ponta a prezentat o evaluare critică a situației economice, apreciind că dificultățile bugetare nu pot fi depășite fără măsuri care să stimuleze activitatea companiilor și investițiile.

Fostul șef al Guvernului a susținut că problemele finanțelor publice sunt strâns legate de evoluția economiei și că autoritățile trebuie să acorde prioritate măsurilor de relansare.

„Adevărul este simplu: economia românească este în colaps! Și finanțele nu au cum să își revină dacă economia nu își revine! Restul este propagandă politică sau, mai grav, lipsă absolută de profesionalism și de înțelegere a mecanismelor!”, a scris fostul premier.

Ponta a enumerat mai multe domenii în care consideră că sunt necesare intervenții urgente, printre acestea numărându-se fiscalitatea, energia, investițiile străine, administrația publică, educația și sănătatea.

El a reproșat autorităților că nu au prezentat suficiente informații despre politicile economice care ar urma să fie aplicate începând cu anul 2027.

„Ce măsuri se propun de la 1 ianuarie 2027 pentru salvarea și relansarea economiei românești? Nu știm. Ce măsuri concrete se propun pentru reducerea prețurilor la energie, pentru atragerea investițiilor străine, pentru scăderea impozitării muncii, pentru plata arieratelor guvernamentale către firmele private, pentru păstrarea forței de muncă supracalificate în țară, pentru digitalizarea administrației și pentru salvarea sistemelor de educație și sănătate? Nu știm”, a continuat Ponta.

PSD, PNL, USR și UDMR, indicate drept responsabile pentru deciziile guvernamentale

Fostul premier a susținut că responsabilitatea pentru situația economică trebuie căutată în primul rând la partidele care au participat la guvernările succesive din 2019 până în prezent.

În opinia sa, AUR trebuie să pregătească un program economic pentru eventualitatea participării la guvernare după viitoarele alegeri parlamentare, dar nu poate fi considerat responsabil pentru deciziile adoptate de Executiv în anii precedenți.

„AUR trebuie să pregătească răspunsurile la aceste întrebări pentru perioada de după alegerile parlamentare. Acum, cei de la AUR nu guvernează și nici nu pot fi criticați pentru felul în care a fost guvernată țara, pentru că nu au fost niciodată la guvernare! Dar PSD, PNL, USR și UDMR au fost la guvernare în perioada dintre 2019 și azi, adică în perioada în care s-au produs deficitele bugetare și dezechilibrele economice! Asta înțelege orice om – doar președintele pare să nu fi înțeles!”, afirmă Victor Ponta.

La finalul postării, fostul prim-ministru a pus sub semnul întrebării obiectivele conferinței de presă organizate la Palatul Cotroceni, formulând două întrebări ironice la adresa președintelui și a consilierilor acestuia.

„Poate nu am înțeles eu scopul și esența conferinței de presă de azi de la Cotroceni? Sau nu le-au înțeles cei care au organizat-o?”

Nicușor Dan: „AUR la guvernare ar fi provocat retrogradarea ratingului României”

Declarațiile care au provocat reacția lui Victor Ponta au fost făcute marți, 10 noiembrie, când președintele Nicușor Dan a explicat de ce nu a luat în considerare participarea AUR la formarea noului Executiv, în timpul crizei politice încheiate prin învestirea Guvernului Luca Niculescu, la 20 octombrie.

Șeful statului a susținut că formațiunea condusă de George Simion nu oferă, în prezent, garanțiile de stabilitate și predictibilitate necesare pentru a câștiga încrederea investitorilor și a partenerilor internaționali.

„Trebuie să dai garanția oamenilor că dacă ajungi să guvernezi ești suficient de încredere, predictibil și știi unde vrei să ajungi. AUR nu este în situația asta azi. O să exemplific: AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea ratingului de țară”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a explicat că România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar pierderea acestui statut ar putea avea consecințe asupra accesului statului la finanțare.

Citeşte şi: Alfred Simonis amenință că îl va da în judecată pe Alexandru Muraru după ce liberalul a postat pe rețelele sociale un clip fake cu social-democratul: „A fost ordin pe unitate la PNL să distribuie acea înregistrare”

Preț carburanți miercuri, 11 noiembrie. Prețul mediu național la pompă în România este la benzină 9,80 lei/litru, la motorină 10,84 lei/litru și GPL 4,78 lei/litru, la pretcarburant.ro/statistici. Un plin de 50 de litri de benzină costă aproximativ 490 lei, iar de motorină circa 542 lei. România se află pe locul 17 din 27 în Uniunea Europeană la prețul benzinei și pe locul 12 la motorină.

Cele mai mici prețuri de azi:

• Benzină standard: 9,73 lei/l — Rompetrol, Nadlac (Arad)
• Motorină standard: 10,75 lei/l — VhExtraOil, Eforie Nord (Constanta)
• GPL: 4,59 lei/l — Mol, Craiova (Dolj)

Medii pe orașe mari:

Extreme pe județe: benzină — cea mai mică medie în Botoșani (9,79 lei/l), cea mai mare în Alba (9,81 lei/l); motorină — cea mai mică medie în Gorj (10,82 lei/l), cea mai mare în Ilfov (10,85 lei/l).

Petrol Brent: 91,92 USD/baril (cotația din 10 noiembrie, contractul ianuarie 2027)
0,65 USD în minus față de cotația precedentă · +38,7% față de 30 iunie (73,38 USD; procent pe seria contractului din față, înlănțuită peste schimbările de contract)