Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ministerul Culturii: ​​​​​​​3,3 milioane de euro în sprijinul antreprenoriatului cultural și al artei contemporane din România

Publicat

in

Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, a organizat vineri la sediul ministerului, o conferință de presă pe tema semnării contractelor de finanțare aferente celor 17 proiecte selectate în cadrul apelului Consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea audienței și a publicului (sesiunea 3), finanțat prin Programul RO-CULTURA, cu sprijinul Granturilor SEE 2014 – 2021.

 „Am avut de-a lungul timpului mai multe sesiuni de semnare de contracte și am realizat că oamenii trebuie să știe ceea ce face Ministerul Culturii, în general, și în particular prin Unitatea de Management a Proiectului, pentru cultura românească. Astăzi am semnat contractele de finanțare aferente celui de-al treilea apel dedicat antreprenoriatului cultural. Această sesiune de proiecte, derulată în 2021 cu suma maximă alocată de 200.000 de euro per proiect, nu ajută doar fenomenul cultural, ci şi tot ceea ce înseamnă  beneficii conexe – locuri de muncă, gradul de acces al publicului larg la cultură ş.a. Per total, pe RO-CULTURA s-au primit şi derulat 34 de milioane de euro, iar pe zona de antreprenoriat cultural s-au alocat 7,6 milioane de euro.

Totodată, avem un buget mai mare decât în anii trecuți, ceea ce ne-a permis să fim generoși atât cu instituțiile subordonate – investiții și programe culturale -, dar să și creștem suma alocată pentru Institutul Național al Patrimoniului, pe partea de Program Naţional de Restaurare. Mai mult, prin Unitatea de Management a Proiectului am încheiat toată partea birocratică pentru semnarea celui de-al treilea Acord-cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în valoare de 216 milioane de euro, pentru proiecte de refacere, restaurare și reconstrucţie de monumente istorice”, a declarat ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.

Apelul Consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea audienței și a publicului (sesiunea 3) a fost lansat în 2021 și dispune de un buget total de 3,3 milioane euro.

17 dintre cele 80 proiecte depuse au fost selectate pentru finanțare, iar printre beneficiari se numără 6 SRL-uri și 9 ONG-uri din domeniul cultural-creativ, precum și 2 instituții culturale care vor da start implementării în perioada următoare.

Cele 17 proiecte sunt implementate în parteneriat cu entități culturale din Norvegia (15), Islanda (1) și Liechtenstein (1).

Pentru ca activitățile culturale din cadrul proiectelor să aibă un impact mai mare, am încurajat transferul de cunoștințe și experiență între organizațiile din România și Statele Donatoare (Norvegia, Islanda și Liechtenstein), precum și producția în comun a evenimentelor artistice. Deși proiectele s-au depus într-o perioadă în care întâlnirile față în față nu au fost posibile, 64 din cele 80 de cereri de finanțare depuse au implicat o entitate culturală din cele trei State Donatoare, ceea ce întărește convingerea că, mai cu seamă în sectorul cultural-creativ, cooperarea bilaterală este o necesitate și aduce plus valoare proiectelor în ansamblu”, a declarat Bogdan Trîmbaciu, director Unitatea de Management a Proiectului.

Proiectele vizează atât realizarea de activități cu accent pe arta contemporană, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea audienței și a publicului la evenimentele culturale, cât și dezvoltarea de competențe și expertiză la locul de muncă, sprijinirea abordărilor inovative cu privire la patrimoniu cultural, precum și a producțiilor referitoare la minoritățile sociale, etnice și culturale.

Activitățile culturale care urmează să fie organizate în cadrul proiectelor includ rezidențe artistice, expoziții de artă contemporană și fotografie, tabere de creație, scurtmetraje și documentare, reprezentații de teatru și dans, concerte de muzică, festival medieval, inițiative de curatoriat și antreprenoriat cultural și multe altele.

Proiectele vor fi implementate până cel târziu la data de 30 aprilie 2024.

Totodată, în cadrul conferinței s-a prezentat progresul în implementarea întregului Program RO-CULTURA, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021. Astfel, în cadrul apelului Restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice, cele 9 proiecte au șantiere deschise sau în pregătire:

●      Restaurarea și revitalizarea monumentului istoric Casa Artelor din Sibiu (50% progres lucrări);

●      Refuncționalizare imobil pentru Centru Cultural – Turn de Apă, Iosefin din Timișoara (35% progres lucrări);

●      Restaurarea, revitalizarea și punerea în valoare a obiectivului „Casa compozitorului Paul Constantinescu” din Ploiești (15% progres lucrări);

●      Capitala Daciei – muzeu viu al patrimoniului cultural european – SARMIZEGETUSA REGIA (lucrări începute în octombrie 2022);

●      Reabilitarea, refuncționalizarea și revitalizarea Conacului Mocioni din Foeni, județul Timiș;

●      Restaurarea și revitalizarea patrimoniului cultural – Centru expozițional și de evenimente “Școala Pittner”, Municipiul Reșița;

●      Restaurarea și reabilitarea clădirii monument istoric Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași;

●      Conservarea, restaurarea, valorificarea clădirii Fosta Școală de Cavalerie în vederea consolidării identității culturale a județului Dâmbovița;

●      Restaurarea și revitalizarea primului teatru construit împreună – Grivița 53.

În ceea ce privește apelul Susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate, 5 din cele 9 proiecte finanțate și-au încheiat implementarea. În acest sens, publicul larg poate vizita, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, expoziția realizată în cadrul proiectului „Zei și muritori din Egiptul antic” care cuprinde obiecte conservate și restaurate din colecția egipteană a muzeului, cea mai importantă piesă reprezentând-o o mumie umană depusă într-un sarcofag de lemn pictat provenind de la Gamhud (Egipt).

În cadrul Programului RO-CULTURA, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, în parteneriat cu Anno Museum din Norvegia, implementează un proiect predefinit în valoare de peste 1,3 milioane de euro, care urmărește cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural al romilor. Pe baza cercetărilor, o gospodărie specifică cu inventar complet va fi ulterior reconstruită în Muzeul Satului, iar bunurile culturale mobile vor fi conservate, restaurate și expuse cu ajutorul aplicațiilor de realitate virtuală și alte mijloace media.

Un alt apel dedicat culturii rome este și Sprijinirea inițiativelor culturale despre minoritatea romă prin care se finanțează 10 proiecte ce vor contribui la capacitarea (empowerment) persoanelor de etnie romă și la consolidarea identității culturale a acestora (limbă, obiceiuri, moștenire etc.).

Nu în ultimul rând, în cadrul primelor 2 sesiuni ale apelului Consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea audienței și a publicului (lansate în 2019 și 2020) au fost finanțate 23 proiecte (11 finalizate și 12 în implementare), cu o diversitate de activități culturale organizate. De exemplu, prin proiectul „Imaginea fotografică între trecut și viitor” a fost valorificată, în mod creativ, una dintre cele mai importante arhive fotografice din România constituită de Mihai Oroveanu, istoric de artă, fotograf și fost director al Muzeului Național de Artă Contemporană.

Citeste mai mult

NATIONAL

De ce în Germania, Olanda sau Austria e legal să evadezi din închisoare. Cu o condiție

Publicat

in

Evadarea lui Mohamed Amra, un traficant de droguri poreclit „Musca”, care a reușit să fugă marți dintr-o dubă a poliției franceze într-o ambuscadă în care doi ofițeri au murit, a adus pe agenda europeană o dezbatere aparent stranie: nu cumva există o eroare în legea multor țări, lege care a ajuns să „încurajeze” fuga din închisoare?

Inchisoare din GermaniaFoto: Norbert Millauer / AFP / Profimedia Images

Mai multe ziare din Olanda, inclusiv De Telegraaf și NL Times, arată că Franc Weerwind, ministrul olandez pentru protecție juridică, a fost interpelat în parlamentul de la Haga zilele trecute. În prezent, legislația olandeză nu incriminează evadările din închisori și centre de detenție psihiatrică, atât timp cât cei încarcerați nu comit o altă infracțiune în timpul evadării.

Nu înseamnă că dacă ai fugit poți deveni liber, ci că ești reîntors, dacă ești prins, în închisoare, fără pedepse suplimentare.

Se pedepsesc nu fugarii, ci cei care îi ajută

Dacă fugarii sunt capturați, ei sunt trimiși înapoi la centrul de detenție în care își executau pedeapsa, fără deschiderea vreunei acțiuni penale împotriva lor. Cu această condiție: să nu fie ajutați și să nu comită infracțiuni în timpul fugii.

Este incriminată în schimb oferirea de ajutor în vederea unor evadări, cu până la 4 ani de închisoare. Ceea ce actualului ministru olandez, ministrul Franc Weerwind, i se pare anormal.

Olanda lucrează la un proiect de incriminare a evadărilor

„Împărtășesc punctul de vedere că este lipsit de logică să nu pedepsești evadarea din detenție în timp ce ajutarea unei alte persoane să fugă este pedepsibilă”, a declarat ministrul Franc Weerwind în parlament.

Demnitarul a amintit de asemenea că a inițiat un proiect de armonizare a pedepselor încă din 2019. Proiectul s-a împotmolit la nivelul ministerului justiției și securității și Weerwind afirmă că nu știe de ce funcționarii din minister i-au acordat o prioritate atât de scăzută.

În Olanda ministrul pentru protecție juridică este unul fără portofoliu direct, el fiind asociat ministerului justiției.

Weerwind a promis în parlamentul olandez că un proiect de incriminare a evadărilor din închisoare va fi finalizat vara aceasta, însă el este un membru centrist al partidului Democrații 66, care nu face parte din noua coaliție de guvernare din 4 partide care va da următorul guvern olandez.

Indiferent dacă rotițele birocratice se vor mișca mai rapid sub noul executiv, cel mai de dreapta din ultimele decenii pentru Olanda, cert este că și în alte țări legislația penală nu pedepsește evadările deținuților din închisori.

Germania recunoaște „impulsul de a fi liber” ca făcând parte din natura umană

O analiză comparativă privind practicile din domeniul penal, publicată anul trecut la Universitatea Oxford, arată că în filosofia juridică germană impulsul natural de a fi liber („der natürliche Drang nach Freiheit”) este considerat atât de intrisec naturii umane încât nu poate fi justificabilă moral incriminarea „instinctiului de a evada”. Asta indiferent câte tentative face deținutul sau gravitatea faptelor pentru care a fost condamnat.

Această regulă împotriva pedepsirii celor care evadează fără a provoca prejudicii materiale sau vătămare altor persoane face parte din legislația germană din anii 1800. Se bazează pe Articolul 2 din Constituția Germaniei, care stipulează că „libertatea unei persoane este inviolabilă”.

Raționamentul statului german este că încarcerarea încalcă oricum libertatea individuală și, prin urmare, contravine naturii umane.

Ca atare, un deținut care încearcă să evadeze nu face decât să acționeze în conformitate cu impulsul său natural de a fi liber, garantat în Articolul 2 din Constituție, și pedepsirea suplimentară a sa pentru acest lucru nu poate fi justificată din punct de vedere moral.

Cazul Rachid Chouakri

Acest principiu a fost ilustrat chiar de un caz de la începutul anului trecut. Rachid Chouakri, un deținut condamnat la închisoare pe viață în Germania pentru uciderea prin strangulare în 2013 a unei vârstnice în vârstă de 76 de ani, a reușit să scape din detenție sărind pe fereastra unei instanțe din orașul Regensburg.

Chouakri a compărut din nou în fața instanței pentru a fi judecat pentru atacarea unor gardieni ai penitenciarului la care își executa pedeapsa. Însă după ce a fost prins câteva zile mai târziu în Franța după o vânătoare internațională, el a fost trimis înapoi la penitenciar, fără ca împotriva sa să fie formulate noi acuzații în legătură cu evadarea.

La fel ca în Olanda însă, legislația germană incriminează prin Secțiunea 120 a codului său penal ajutorarea unor deținuți să evadeze și se face distincție între 3 situații distincte: evadările în urma unor revolte în închisoare​, eliberarea intenționată a deținuților din arest sau de sub controlul puterii de stat (de exemplu, de către un gardian sau o escortă) și eliberarea intenționată a unor deținuți de către alți funcționari publici.

Chouakri a sărit pe un geam uitat descuiat în timp ce avea o întrevedere între 4 ochi cu avocatul său (FOTO: Imago Stock and People / Profimedia Images)

Ce alte țări le permit deținuților să evadeze fără să fie pedepsiți

Acest principiu consfințit în dreptul penal german se regăsește și în cel olandez într-o formă ușor diferită. Olanda consideră, până la eventuala schimbare a legii cel puțin, că tentativele de evadare sunt o manifestare a dreptului natural inalienabil al omului de a-și urmări libertatea și fericirea.

Însă în accepțiunea olandeză se consideră de asemenea că dreptul unui inculpat de a nu se autoincrimina în cadrul procedurilor judiciare este asemănător cu dreptul său de a încerca să evadeze, întrucât el ar contribui la propria pedepsire dacă nu profită de ambele.

Alte țări care au legi asemănătoare în domeniu sunt:

  • Elveția: conceptual asemănător cu abordarea olandeză, Țara Cantoanelor leagă dreptul de a evada de „Selbstbegünstigung” (favorizare de sine, autofavorizare), atât timp cât aceasta nu produce prejudicii altora. Guvernul elvețian consideră, la fel ca cel olandez, că dreptul de a nu te autoincrimina și de a evada sunt exemple de autofavorizare;
  • Austria: recunoaște dorința inerentă a deținuților de a fi liberi („Freiheitsdrang”) și, ca atare, nu are nicio lege care să incrimineze evadările fără violență;
  • Mexic: se inspiră din abordarea germană și recunoaște că dorința de libertate este o componentă esențială a naturii umane și, prin urmare, un drept uman de bază. Articolul 154 din Codul Penal mexican prevede că „nicio sancțiune nu va fi aplicată prizonierului care evadează, cu excepția cazurilor în care acționează concertat [cu alții pentru a evada];
  • Belgia: la fel ca în alte țări cu filosofii asemănătoare, un deținut nu poate fi pus sub acuzare pentru evadare decât în ​​cazul în care săvârșește alte fapte pentru a-și atinge scopurile (violență, amenințări, furt, distrugerea de bunuri, luare de ostatici, etc). Belgia leagă de asemenea dreptul de a evada de cel de a urmări propria fericire și libertate;
  • Suedia: nu are nicio lege care să incrimineze evadarea, dacă a fost comisă fără a săvârși alte infracțiuni. Însă evadații prinși se pot aștepta la o înăsprire a regimului de detenție după ce se întorc la închisoare, situație valabilă de altfel și pentru unele din celelalte țări menționate, deși regulile diferă de la caz la caz.

Ce prevede legislația din România privind evadarea

În România evadarea și tentativa de evadare sunt incriminate de Art. 285 al Codului Penal. Acesta prevede că:

(1) Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Alineatele (4) și (5) prevăd de asemenea că pedeapsa aplicată pentru evadare se adaugă la restul rămas neexecutat din pedeapsă inițială, la data evadării, și că tentativa de evadare se pedepsește și ea.

Franța, țară în care evadarea lui Mohamed Amra a reaprins dezbaterile în Olanda, pedepsește evadarea cu 3 ani de închisoare.

Pedeapsa poate crește la 5 ani de închisoare dacă fapta este evadarea prin violență sau coruperea unor funcționari. Asta indiferent dacă aceste fapte sunt comise de terțe părți care l-au ajutat pe deținut să fugă, și până la 10 ani de închisoare dacă în timpul faptelor au fost folosite arme de foc, explozivi, substanțe incendiare sau toxice, sau dacă ele au fost comise de bande infracționale organizate.

Citeste mai mult

NATIONAL

Ciolacu l-a felicitat pe Andrej Plenkovic, pentru obţinerea celui de-al treilea mandat ca premier al Croaţiei

Publicat

in

Premierul Marcel Ciolacu l-a felicitat pe Andrej Plenkovic pentru cel de-al treilea mandat de prim-ministru al Croaţiei şi a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare să conosolideze în continuare cooperarea bilaterală şi cea din cadrul UE şi NATO.

„Îl felicit pe Andrej Plenkovic pentru al treilea mandat de prim-ministru al Croaţiei. Aşteptă cu nerăbdare să consolidăm împreună, în continuare cooperarea bilaterală, precum şi colaborarea noastră în cadrul UE şi NATO”, a scris Marcel Ciolacu, duminică pe reţeaua X, fostă Twitter.

Parlamentul croat a aprobat vineri un guvern dominat de partidul conservator pro-european HDZ, condus de prim-ministrul Andrej Plenkovic, care a obţinut al treilea mandat pentru această funcţie în urma alegerilor parlamentare de luna trecută, transmite Reuters.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend