Marea Britanie a anunțat prin vocea premierului Keir Starmer că va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei pentru centralele sale nucleare și va impune noi sancțiuni Rusiei. Anunțul a fost făcut înaintea unei sesiuni la summitul G7 de marți dedicată conflictului din Ucraina.

Condamnând „atacurile barbare” ale Rusiei în Ucraina, Londra intenționează să „intensifice acțiunea” prin „tăierea resurselor care alimentează războiul lui Putin și furnizarea de energie Ucrainei pentru iernile viitoare”, a declarat Keir Starmer într-un comunicat publicat luni seară, relatează Le Figaro, citat de Mediafax.

Sute de milioane de euro pentru energia Ucrainei și mesajul ferm al Londrei

Aproximativ 210 milioane de lire sterline (243 de milioane de euro) în finanțarea exporturilor vor permite companiei britanice Urenco să furnizeze uraniu îmbogățit producătorului ucrainean de energie nucleară Energoatom, a declarat Downing Street într-un comunicat. „Vom fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar, iar acest anunț întărește acest lucru”, a subliniat prim-ministrul britanic.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este așteptat marți dimineață la summitul G7 din orașul francez Evian pentru a participa la o reuniune de lucru dedicată păcii și securității pentru Ucraina și Europa.

Negocieri tensionate în culise: strategia lui Macron pentru a-l convinge pe Donald Trump

Președintele francez Emmanuel Macron speră să-l convingă pe omologul său american, Donald Trump, să pună mai multă „presiune” asupra Rusiei la summitul G7.

„Ceea ce îmi doresc cu adevărat este ca americanii să-și spună: «Suntem alături de voi, vom continua să ajutăm Ucraina, vom pune mai multă presiune pe Rusia»”, a declarat el într-un interviu acordat postului de televiziune TF1.

Decizia PNL, condus de Ilie Bolojan, de a nu susține candidatura propriului prim-vicepreședinte, Adrian Veștea pentru funcția de premier, deși acesta fusese desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze un nou Executiv, amintește de situația din PSD de acum 9 ani.

În 2017, partidul condus de Liviu Dragnea, pe fondul răfuielilor interne dar și externe cu Klaus Iohannis, cu un lider aflat în dificultate, a decis să-și demită propriul Guvern Grindeanu, prin moțiune de cenzură.

Votul decisiv din PNL și ultimatumul dat lui Adrian Veștea

Cu un vot de 41 pentru și 13 împotrivă, PNL, sub conducerea lui Ilie Bolojan, a decis ieri în ședința BPN că nu susține în Parlament a învestitură a lui Adrian Veștea, propriul vicepreședinte PNL, pentru funcția de premier, deși acesta a fost desemnat duminică dimineața de președintele Nicușor Dan, pentru această poziție, scrie Mediafax.

Liderul PNL, Ilie Bolojan, supărat că Nicușor Dan nu l-a consultat în desemnare, a mers și mai departe: a cerut ca până astăzi la ora 10.00 Adrian Veștea să-și depună mandatul de premier desemnat iar cine va contesta deciziile PNL – fie prin a accepta să fie într-un eventual Executiv Veștea sau va vota cabinetul acestuia va fi exclus din PNL.

În 2017, printr-o situație similară a trecut și PSD, contestat acum de Ilie Bolojan.

În 2017, partidul (PSD) și-a dat jos premierul din exercitarea funcției, în 2026 – partidul (PNL) își oprește premierul desemnat în a accede în funcție.

Precedentul istoric: cum și-a dărâmat PSD propriile guverne în trecut

În iunie 2017, după doar câteva luni de guvernare, PSD i-a retras sprijinul politic lui Sorin Grindeanu. Pentru că la acea vreme, Grindeanu a refuzat să demisioneze din funcția de premier, PSD a depus și a votat o moțiune de cenzură împotriva propriului guvern, caz unic la acel moment în istoria democratică a țării.

Scandalurile interne din partide, pe fondul șubrezirii puterii liderului, s-au repetat și în 2018. În perspectiva unei condamnări definitive, aflat în conflict cu președintele Klaus Iohannis la acea vreme, PSD condus de Liviu Dragnea a decis ca și al doilea premier PSD să demisioneze.

În ianuarie 2018, Mihai Tudose, succesor al lui Grindeanu, a avut o soartă similară, pecetluită tot de partid. În urma pierderii sprijinului politic în Comitetul Executiv Național al PSD, Mihai Tudose a fost forțat să își înainteze demisia.

Istoria zbuciumată a PNL: de la strategia Orban la căderea Guvernului Cîțu

Deși nu și-a prăbușit până acum direct premierii prin moțiune de cenzură proprie, și PNL a provocat prăbușirea propriilor guverne prin conflicte interne sau forțarea schimbării conducerii.

În februarie 2020, Guvernul Orban I a fost demis prin moțiune de cenzură în urma unei strategii politice deliberate a PNL, în acord cu Președintele Klaus Iohannis, care dorea declanșarea alegerilor anticipate, o strategie blocată ulterior de contextul apariției pandemiei. Guvernul Orban 2 a fost reînvestit în martie 2020, pe fondul răspândirii coronavirusului. A guvernat până pe 7 decembrie 2020, când Orban a demisionat în urma alegerilor parlamentare, când PNL s-a clasat pe locul 2 după PSD. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, un apropiat al lui Klaus Iohannis, a fost desemnat prim-ministru interimar iar guvernul a continuat să funcționeze temporar până la validarea următorului guvern Cîțu, pe 23 descentralizare 2020.

În 2021, conflictul intern intens din PNL dintre tabăra lui Florin Cîțu și cea a lui Ludovic Orban, suprapus pe o criză majoră cu partenerii de coaliție din USR, a dus la izolarea politică a premierului, puternic contestat la acea vreme. Fără sprijinul lui Klaus Iohannis, Guvernul Cîțu a picat în final prin moțiune de cenzură inițiată de Opoziție și susținută de foștii parteneri de guvernare (USR), însă criza a fost alimentată masiv de dinamica din interiorul PNL. Guvernul Cîțu a căzut cu 281 voturi, însă parlamentarii PNL au fost prezenți și nu au votat. Moțiunea a trecut cu voturile PSD, USR și AUR.

Marea diferență din 2026: conflictul deschis dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan

Spre deosebire de situațiile anterioare în care PNL „a pus umărul” la prăbușirea deliberată sau nu a propriului Guvern în acord cu președintele României, în iunie 2026 schimbarea majoră o reprezintă faptul că PNL și Ilie Bolojan – premier demis – se poziționează într-un conflict deschis cu președintele României, Nicușor Dan.

Ilie Bolojan l-a acuzat pe președintele Nicușor Dan de acte „ostile”, de „o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”. „Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a spus Bolojan.

„PNL nu va susține instalarea unui astfel de Guvern avand în vedere atât modalitatea în care s-a făcut această desemnare cu încălcarea spiritului democrație parlamentare printr-o nominalizare a unui prim vicepresedinte al PNL fără consultarea partidului”, a anunțat Ilie Bolojan după ședința BPN a PNL.

Asemănările izbitoare cu acuzațiile aduse de Liviu Dragnea în trecut

În 2017, când premierul PSD Sorin Grindeanu a început să refuze ordinele politice ale partidului – cum ar fi emiterea unor noi ordonanțe pe justiție după abrogarea OUG 13, Liviu Dragnea, președintele de partid aflat în dificultate în procesele sale din Justiție, a concluzionat că Grindeanu execută directivele lui Iohannis, ale „statului paralel” și serviciilor, nu ale PSD.

Dragnea a declarat public că „din momentul în care a fost la Iohannis acasă, ceva în el s-a schimbat iremediabil”, susținând că după acele întâlniri Grindeanu a devenit absent și neimplicat în aplicarea programului de guvernare: „În momentul în care a fost acasă la Iohannis, la Sibiu, cu soţia lui, dus de Paul, de atunci, Sorin şi-a schimbat privirea. Nu m-a deranjat pe mine… A început să devină foarte, foarte neimplicat în activitatea guvernamentală. Mulţi miniştri îmi spuneau asta, cel care venea foarte des şi îmi spunea asta era Mihai Tudose, care era ministru, cred că la Economie, şi îmi spunea: „Dom-le, nu mai discută cu noi”.

Baricadarea la Palatul Victoria și frica de rupere a majorității

În momentul în care PSD i-a retras sprijinul politic, Sorin Grindeanu a refuzat să plece de la Palatul Victoria. Liviu Dragnea a văzut în această baricadare o strategie coordonată direct de Klaus Iohannis pentru a sparge majoritatea parlamentară PSD-ALDE și a bloca numirea unui alt premier social-democrat.

Echipa naţională a Belgiei a terminat la egalitate luni seara, scor 1-1, cu reprezentativa Egiptului, într-un meci din grupa G a Cupei Mondiale 2026, informează news.ro.

Golul lui Ashour și ocaziile primei reprize

Prima ocazie a meciului de pe Lumen Field, la Seattle, a venit de la şutul pe lângă poartă al lui De Bruyne, apoi cele două echipe s-au tatonat, iar golul a picat în minutul 20, Salah i-a pasat lui Ashour şi acesta a şutat din marginea careului, învingându-l pe Courtois.

Portarul belgian s-a opus la şutul lui Ziko, din minutul 33, iar primul minut al prelungirilor a adus şutul lui Doku peste poartă, din poziţie bună.

Bara lui De Bruyne și forcingul din partea secundă

Europenii au avut prima mare ocazie în minutul 53, când De Bruyne a executat o lovitură liberă şi a lovit bara din dreapta porţii lui Shoubir. Courtois a scos lovitura de cap a lui Salah în minutul 56, iar Marmoush a scăpat spre poarta belgiană dar finalizarea nu a fost cea mai fericită.

Intrarea lui Lukaku și autogolul salvator al egiptenilor

Elevii lui Rudi Garcia au revenit în atac şi Tielemans a reluat din voleu pe lângă poartă, pentru ca Shoubir să prindă şutul periculos al lui De Bruyne, în minutul 62. Ngoy a deviat şutul lui Marmoush, din minutul 64, care a trecut puţin pe lângă poarta lui Courtois, dar selecţionerul belgian a decis să-l arunce în luptă pe Lukaku, iar golgeterul all-time al Belgiei a produs golul egalizator la prima fază în care a fost implicat.

Meunier a centrat în careu şi, presat de Lukaku, Hany a înscris în propria poartă, în minutul 67. Shoubir a intervenit la lovitura de cap a lui Mechele, din minutul 83, apoi Lukaku a trimis peste poartă, tot cu capul, patru minute mai târziu, şi Belgia – Egipt s-a încheiat 1-1, în grupa G.

Caseta tehnică a Meciului

BELGIA: Courtois – Meunier, Ngoy, Mechele, Castagne (De Cuyper 56) – Onana (Raskin 56), Tielemans, De Bruyne (Vanaken 86) – Trossard, Doku (Pardo 86), De Ketelaere (Lukaku 66).

SELECŢIONER: Rudi Garcia

EGIPT: Shoubir – Hany, Ibrahim, Fatouh (Hafez 88) – Lashin, Fathy (Adel 88), Ashour (Rabia 71), Ziko (Zizo 76), Attia – Salah (Abdelkarim 76), Marmoush.

SELECŢIONER: Hossam Hassan

Cartonaşe galbene: Castagne 14, De Cuyper 75 / Attia 13, Fatouh 34 Arbitru: Ramon Abatti Abel (Brazilia)

O licitație militară de 446,4 milioane de lei fără TVA, derulată pentru realizarea unei zone operaționale destinate avioanelor de luptă la Câmpia Turzii, a ajuns în centrul unui conflict între mari constructori, după ce oferta declarată câștigătoare a fost contestată pentru presupuse modificări ale prețurilor după deschiderea ofertelor.

Contractul, finanțat din bugetul Ministerului Apărării, a fost câștigat de asocierea CON-A, care a obținut punctaj maxim. Pe locul al doilea s-a clasat Leviatan, la o diferență de 5,75 puncte. Diferența decisivă s-a făcut la componenta tehnică, exact zona în care contestatarii susțin că evaluarea ar fi ignorat mai multe probleme de fond.

Acuzația principală: prețuri schimbate după deschiderea ofertelor

Una dintre cele mai importante acuzații vizează modificarea unor prețuri prin răspunsuri la clarificări, după momentul deschiderii ofertelor. În contestație sunt indicate cinci poziții în care valorile ar fi fost reduse exact la jumătate, fără ca totalul ofertei să se schimbe.

Printre exemple se află prețul pentru săpătură, compactare și țeavă PVC. Contestatarii susțin că, dacă aceste poziții ar fi fost calculate la valorile inițiale, oferta ar fi fost mai mare cu peste 9,1 milioane de lei. În opinia Leviatan, nu este vorba despre simple clarificări formale, ci despre o modificare a ofertei financiare după termenul-limită, lucru interzis în procedurile de achiziții publice.

Miza este una majoră, pentru că regula fermității ofertei este esențială într-o licitație. Prețul depus până la termenul-limită nu poate fi remodelat ulterior, în funcție de situația din procedură sau de întrebările autorității contractante.

Precedentul care complică situația

Disputa este cu atât mai sensibilă cu cât, anterior, CON-A ar fi invocat aceeași regulă împotriva Leviatan într-o altă procedură de achiziție. În acel caz, instanța a reținut că modificarea ofertei financiare prin clarificări, după expirarea termenului, nu este permisă.

Acum, în licitația de la Câmpia Turzii, rolurile sunt inversate. Leviatan susține că tocmai CON-A ar fi beneficiat de o interpretare mai permisivă a aceleiași reguli, deși principiul ar trebui aplicat uniform tuturor ofertanților.

Șase probleme reclamate în oferta câștigătoare

Contestația nu se limitează la partea financiară. Leviatan reclamă șase probleme principale în oferta declarată câștigătoare.

Prima se referă la lipsa inițială a unui inginer coordonator de instalații, cerut prin documentația de atribuire. Persoana ar fi fost indicată abia ulterior, în etapa clarificărilor, și ar fi avut deja un alt rol tehnic în proiect, ceea ce ridică problema cumulului de responsabilități.

A doua problemă privește cele cinci prețuri care ar fi fost reduse la jumătate după deschiderea ofertelor. A treia se referă la formulare financiare care ar fi lipsit la momentul depunerii ofertei și ar fi fost transmise ulterior, cu prețuri pentru poziții care nu fuseseră cotate inițial.

Contestatarii mai susțin că prețul total, reprezentând aproximativ 71% din valoarea estimată, nu ar fi fost justificat prin defalcările cerute de lege pe materiale, manoperă, utilaje și transport. De asemenea, programul de execuție ar fi primit punctaj maxim, deși ar fi lipsit elemente considerate obligatorii, precum graficul procentual, curba S și fluxul de numerar.

Ultima obiecție vizează fișele tehnice, despre care Leviatan susține că ar fi reluat cerințele din caietul de sarcini, fără documente reale emise de producători.

Tratament diferit pentru ofertanți

Un alt element sensibil este comparația cu un alt ofertant din aceeași procedură. Asocierea Erbașu a fost eliminată pentru completarea după termen a unor documente privind experții. În cazul CON-A, contestatarii susțin că probleme similare ar fi fost tratate mult mai indulgent, iar oferta a primit punctaj maxim.

Mai mult, decizia comisiei de evaluare nu ar fi fost unanimă. Doi dintre cei cinci evaluatori ar fi formulat note de dezacord, semn că inclusiv în interiorul comisiei au existat rezerve cu privire la modul în care a fost analizată oferta câștigătoare.

CNSC a respins contestațiile

Contestațiile au fost analizate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, instituția care verifică litigiile din achiziții publice înainte ca acestea să ajungă în instanță. CNSC a respins criticile formulate, considerând că acuzațiile tehnice nu justifică anularea rezultatului procedurii.

În privința modificării prețurilor, Consiliul a apreciat că nu a avut loc o schimbare reală a valorilor ofertate, ci o completare formală. Această interpretare este însă contestată, inclusiv prin raportare la diferențele punctuale indicate în oferta financiară.

Dosarul urmează să fie tranșat de Curtea de Apel, care va trebui să stabilească dacă răspunsurile la clarificări au rămas în limitele permise de lege sau au transformat, în fapt, oferta depusă inițial.

Miză strategică și financiară

Cazul depășește disputa dintre doi constructori. Contractul privește un obiectiv militar, finanțat din bani publici, într-un context de securitate regională în care investițiile din apărare sunt urmărite cu atenție.

Întrebarea centrală este dacă regulile achizițiilor publice au fost aplicate uniform tuturor ofertanților. Dacă o ofertă poate fi completată sau ajustată după deschiderea plicurilor, competiția reală riscă să fie afectată, iar ceilalți participanți pot fi dezavantajați.

Curtea de Apel va avea ultimul cuvânt în această etapă. Decizia instanței va arăta dacă rezultatul licitației de la Câmpia Turzii rămâne în picioare sau dacă procedura trebuie reevaluată.

Simona Halep, dublă câștigătoare de Grand Slam și fost număr 1 mondial, s-a retras oficial din tenis,la sfârșitul săptămânii trecute.

După evenimentul de la Cluj, Halep a postat un mesaj pentru fani și în mediul online. Fosta sportivă spune că a venit momentul să pună pe primul loc viața personală.

„Dragii mei,

Sâmbătă am trăit unul dintre cele mai intense și emoționante momente din viața mea: Evenimentul Oficial de Retragere din Tenis. A fost mai mult decât o ceremonie. A fost închiderea unui capitol care a însemnat toată viața mea de până acum. Un drum început cu un vis și continuat cu mult muncă, sacrificii, lacrimi, speranță și iubire pentru acest sport.

Tenisul m-a format. M-a ridicat, m-a pus la încercare, m-a făcut puternică. Mi-a oferit cele mai frumoase trăiri și cele mai grele lecții, pe care le voi purta cu mine mereu. Pentru tot ce am trăit pe teren si dincolo de el, sunt profund recunoscătoare.

Un om care a simțit, care a suferit, care s-a bucurat

În spatele trofeelor, rezultatelor si momentelor pe care le-am împărțit cu voi, a existat mereu si omul Simona. Un om care a simțit, care a suferit, care s-a bucurat, care a căzut si s-a ridicat de multe ori.

Astăzi, poate pentru prima dată, simt că vreau pur si simplu să respir. Să trăiesc. Să descopăr cine sunt dincolo de sport, dincolo de competiție, dincolo de tot ceea ce lumea a cunoscut despre mine. Au fost ani în care viața mea a fost privită, analizată și comentată din multe unghiuri.

Știu ca asta a făcut parte din drumul meu și am acceptat-o, cu tot ce a venit la pachet. Dar odată cu încheierea acestui capitol, simt și nevoia firească de a păși spre ceea ce urmează cu mai mult liniște, cu mai mult intimitate si cu libertatea de a-mi trăi alegerile în felul meu.

Nu pentru că vreau să mă îndepărtez de oameni, ci pentru că simt că a venit timpul să mă apropii mai mult de mine. Voi rămâne mereu aceeași: cu valorile, disciplina și responsabilitatea pe care sportul mi le-a oferit și pe care le voi purta cu mine toată viața.

O altă etapă

De acum, începe pentru mine o altă etapă. Una mai liniștită, mai personală, mai aproape de ceea ce sunt dincolo de performanță. O etapă în care îmi doresc să mă bucur de lucrurile simple, de oamenii dragi, de alegerile mele și de libertatea de a-mi trai viața in felul meu.

Privesc înainte cu recunoștință pentru tot ce a fost și cu sufletul deschis pentru tot ce urmează. Viața îmi va aduce, cu siguranță, noi moduri de a fi aproape de omenii care mă iubesc cu adevărat. Vă mulțumesc pentru că mi-ați fost alături, pentru că ați crezut în mine și pentru că ați făcut parte din această călătorie. Unele povești se încheie, dar ceea ce lasă în urmă rămâne pentru totdeauna.

Cu drag, Simona”, a scris aceasta.

Palmaresul și cariera Simonei Halep

Două titluri de Grand Slam (Roland Garros, 2018 și Wimbledon, 2019)

Finală la Australian Open, alte două finale la Roland Garros

Semifinală la US Open

580-243 e bilanțul de victorii și înfrângeri

24 de titluri

64 de săptămâni pe locul 1 mondial

Simona Halep s-a născut în Constanța, în 27 septembrie 1991. A fost încurajată să practice tenis de tatăl ei, Stere. În 2006, ea a debutat ca jucătoare profesionistă, dar ascensiunea în tenis a început din anul 2013, când a cucerit primele titluri WTA.

În 2014, Halep ajungea în prima finală de Grand Slam a carierei și pierdea în fața Mariei Sharapova. Românca a continuat să câștige titluri, să obțină rezultate foarte bune și a intrat în top 10 WTA.

Sub conducerea lui Darren Cahill a obținut la Roland Garros primul titlu de Grand Slam al carierei. Apoi a venit triomful la Wimbledon. În 2023 a fost suspendată pentru încălcarea regulilor anti-doping.TAS i-a redus pedeapsa, dar la revenite nu și-a mai găsit ritumul așa că s-a reteras.

Momente tensionate au avut loc în București, pe strada Metalurgiei, unde membri ai două clanuri cunoscute s-au implicat într-un conflict care a mobilizat un număr important de polițiști. Altercația dintre persoane asociate clanurilor Ștoacă și Toboșari a provocat panică în zonă, iar mai mulți locatari au urmărit întreaga scenă de la ferestre și de pe balcoane.