UPDATE: Armata ucraineană a declarat joi că forţele sale au lovit rafinăria de petrol Afipski din regiunea Krasnodar, din sudul Rusiei, precum şi obiective legate de producţia de drone, informează Reuters.

Războiul din Ucraina se extinde pe teritoriul Rusiei. Rafinăria Kuibîșev, deținută de Rosneft în regiunea Samara, și-a oprit procesarea petrolului după un atac cu drone care ar fi avariat două unități principale de distilare a țițeiului. Lovitura vine după alte atacuri asupra rafinăriilor din același hub energetic, într-o campanie prin care Kievul încearcă să afecteze aprovizionarea cu combustibil și veniturile care susțin efortul de război al Rusiei, potrivit Kyiv Post, care citează Reuters.

Războiul din Ucraina, deja mai lung ca Primul Război Mondial. Noi atacuri devastatoare pe teritoriul Rusiei

Atacurile cu drone ale Ucrainei pun tot mai multă presiune pe infrastructura energetică a Rusiei. Rafinăria Kuibîșev, parte a hubului Rosneft din regiunea Samara, a oprit procesarea petrolului după ce instalații importante au fost avariate în urma unui atac.

Potrivit Kyiv Post, care citează Reuters, informația a fost transmisă de două surse din industrie. Acestea susțin că rafinăria a fost nevoită să oprească procesarea la ambele unități principale de distilare a țițeiului, CDU-4 și CDU-5.

The Kuibyshev Refinery is located more than 900 km from the front line. It is one of the largest refineries in the region, part of „Rosneft,” producing over 30 types of petroleum products with an annual capacity of about 7 million tons pic.twitter.com/lPbfJ6140g

— Cloooud |🇺🇦 (@GloOouD) June 10, 2026

Lovitură asupra hubului petrolier Rosneft din Samara

Rafinăria Kuibîșev face parte dintr-un complex important al Rosneft în regiunea Samara, alături de rafinăriile Sîzran și Novokuibîșevsk. Ambele au fost afectate anterior de atacuri cu drone, ceea ce arată că această zonă energetică a devenit o țintă recurentă.

Sursele citate de Reuters afirmă că unitățile CDU-4 și CDU-5 au o capacitate de aproximativ 10.000 de tone fiecare pe zi, echivalentul a aproximativ 73.000 de barili zilnic pentru fiecare unitate.

Rosneft nu a răspuns imediat solicitării de comentarii transmise de Reuters.

Guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorîșcev, a anunțat pe Telegram că regiunea a fost atacată cu drone în primele ore ale zilei de miercuri. În urma atacului, potrivit surselor citate, au fost declanșate incendii, iar procesarea petrolului la rafinăria Kuibîșev a fost oprită.

Ucraina lovește rafinării, depozite și logistică

În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice ruse, vizând rafinării, depozite de petrol și facilități logistice legate de efortul militar al Moscovei.

Solie de pace. Zelenski îi propune, într-o scrisoare deschisă, lui Putin, un tête-à-tête, Kremlinul îl invită să vină la Moscova ”în orice moment”. Trump: „Ar fi super”

Miza acestor lovituri nu este doar simbolică. Combustibilul este esențial pentru armată, transporturi și economie, iar rafinăriile afectate pot reduce capacitatea Rusiei de a produce benzină, motorină și păcură.

Rafinăria Kuibîșev a procesat 4,7 milioane de tone de țiței în 2024, cu o medie de 94.400 de barili pe zi. Potrivit surselor din industrie, aceasta a produs anul trecut 0,8 milioane de tone de benzină, 1,4 milioane de tone de motorină și 1,3 milioane de tone de păcură.

Alte rafinării din același hub au fost deja afectate

Atacul asupra Kuibîșev vine după probleme similare la alte rafinării Rosneft din regiune. Rafinăria Sîzran este oprită din 21 mai, după ce echipamentele au fost avariate într-un atac cu drone, și nu și-a reluat încă activitatea, potrivit surselor de piață citate de Reuters.

Rafinăria Novokuibîșevsk și-a oprit operațiunile pe 18 aprilie, tot după un atac cu drone, iar în prezent funcționează la capacitate redusă.

Această succesiune de atacuri arată o strategie tot mai clară a Ucrainei. Lovirea infrastructurii care asigură combustibilul și resursele financiare ale Rusiei. În loc să se limiteze la ținte aflate aproape de front, dronele ucrainene ajung tot mai adânc pe teritoriul rus, inclusiv în zone industriale importante.

Rușii stau la cozi uriașe la benzină, din cauza atacurilor ucrainene 

Atacurile cu drone ale Ucrainei asupra teritoriilor ocupate de Rusia perturbă liniile de aprovizionare ale Moscovei și intensifică o criză a combustibilului declanșată de atacurile asupra rafinăriilor de petrol ale Rusiei, relatează BBC.

Crimeea – pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014 – se confruntă în special cu dificultăți logistice și penurii serioase de carburanți.

Multe dintre probleme provin din recentele atacuri ucrainene asupra unor autostrăzi și poduri cheie care leagă orașul Rostov din sudul Rusiei de Crimeea prin orașul portuar ocupat Mariupol.

Drumul „este practic coloana vertebrală a ocupației rusești în sud”, a declarat pentru BBC Clément Molin, analist la think tank-ul francez Atum Mundi.

Molin a declarat că Ucraina a lansat 300 de atacuri cu drone asupra camioanelor, inclusiv 30 de cisterne, de la începutul lunii mai și că această campanie a devenit mai intensă în această lună.

Operațiunea are efecte tangibile asupra Crimeei. Peninsula este importantă strategic pentru Moscova, deoarece a fost folosită de forțele sale pentru a lansa drone și rachete asupra restului Ucrainei.

Cu clima sa mediteraneană și plajele vaste, Crimeea este, de asemenea, o destinație de vacanță populară pentru ruși pe timp de vară.

Turiștii și localnicii au scris pe rețelele de socializare despre nemuțumirile lor legate de criza de combustibil. Clipurile postate de ei arată cozi lungi la benzinăriile din regiune, iar localnicii spun că trebuie să stea la coadă până la 10 ore pentru combustibil.

„Acum merg pe jos la serviciu. Desigur, este mai puțin convenabil decât să conduci, dar nu este o problemă uriașă”, a declarat un locuitor al orașului Simferopol pentru Bereg, un site independent. „Tot ce mai trebuie acum este să-mi cumpăr un cal”, a adăugat el.

La marea majoritate a benzinăriilor din Crimeea, localnicii pot acum să cumpere doar 20 de litri de combustibil fiecare, folosind vouchere preplătite, dacă sunt disponibile.

Turiștii ruși care au sosit în regiune înainte de începerea crizei au acum dificultăți să găsească carburanți pentru a pleca. Problema este suficient de acută încât autoritățile locale instalate de Moscova au fost nevoite să lanseze o linie telefonică specială pentru a-i ajuta.

Există, de asemenea, relatări despre creșterea exorbitantă a prețurilor la benzină și motorină, cauzată de penurie.

„Din păcate, nu pare posibil să se satisfacă pe deplin cererea de combustibil în momentul de față”, a recunoscut pe 5 iunie șeful regional numit de Kremlin, Serghei Aksionov. Sute de autobuze, a spus el, nu vor circula din cauza crizei de carburanți.

În seara zilei de 8 iunie, Ministerul Energiei din Rusia a recunoscut pentru prima dată problemele legate de aprovizionarea cu combustibil în „regiunile sudice”, o expresie care se referă probabil la părțile ocupate ale Ucrainei.

„Companiile de combustibili și energie s-au confruntat recent cu un număr tot mai mare de atacuri aeriene inamice, ceea ce a cauzat dificultăți temporare în aprovizionarea cu carburanți”, se arată într-un comunicat.

Cu toate acestea, drumurile rămân ultima cale pentru ca proviziile să ajungă în peninsulă. Ruta maritimă este prea periculoasă, după ce o serie de feriboturi care deservesc Crimeea au fost scoase din funcțiune de Ucraina. Iar atacurile Ucrainei au restricționat traficul pe podul Kerci care leagă Crimeea de Rusia continentală.

„Nu aș vrea să pun un camion plin cu motorină pe Podul Kerci acum – asta înseamnă să cauți probleme”, a declarat pentru BBC Craig Kennedy, expert în industria petrolieră rusă și asociat la Centrul Davis al Universității Harvard.

„Deci va trebui să o transporți pe uscat, prin Mariupol. Și acolo sunt vulnerabili pe tot traseul,” a adăugat el.

Unele surse rusești susțin că atacurile ucrainene asupra rutelor logistice au afectat deja capacitatea armatei ruse de a lupta pe frontul din Ucraina.

„Atacurile care golesc stațiile de alimentare pentru civili afectează și aprovizionarea trupelor din sud. Criza logistică nu face distincție între nevoile militare și cele civile, lovește totul deodată”, a postat Rybar, un cont de analiză militară rusă pro-Kremlin, pe Telegram.

În două nopți, 6-7 iunie și 8-9 iunie, atacurile ucrainene au deteriorat un pod cheie din Cionhar, în nordul Crimeei, care lega localitatea de restul Ucrainei și era folosit de trupele ruse și vehiculele civile care circulau pe autostrada R-280. Traficul pe pod a fost suspendat.

Problemele legate de aprovizionarea cu combustibil sunt agravate de atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol din Rusia, pe care Kievul le desfășoară de câteva luni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că aproape 40% din „capacitatea primară de rafinare a petrolului” a Rusiei a fost dezactivată în luna mai din cauza unor astfel de atacuri.

Acum, a spus Craig Kennedy, campania extinsă a Ucrainei împotriva rețelei de aprovizionare a Rusiei a trecut de la vizarea rafinăriilor mari la rețele de distribuție locale mai mici.

„Acest lucru are un impact mai concentrat asupra populațiilor locale și a armatei din anumite regiuni, cum ar fi Crimeea”, a spus el.

Dristor Kebap pregătește prima rundă de investiții externe din istoria companiei, demers care va include și o campanie de crowdfunding prin intermediul platformei SeedBlink. Potrivit conducerii companiei, strategia urmărește consolidarea poziției de lider pe piața locală și transformarea brandului într-un jucător regional relevant în industria restaurantelor cu servire rapidă.

„Piața favorizează tot mai mult operatorii care investesc în brand, tehnologie și standarde de calitate. Dristor Kebap este astăzi singurul brand național de kebab din România și credem că avem toate premisele pentru a construi un lider regional în această categorie. Investim pentru următorii zece ani, nu doar pentru următorul an. Construim acest business pornind de la o idee simplă: să oferim un produs autentic, realizat la standarde înalte, accesibil unui public cât mai larg. Astăzi facem un nou pas important în evoluția companiei și deschidem această etapă de dezvoltare și către investitori”, a declarat Fatih Pakcan, fondator și președinte executiv Dristor Kebap, citat de HotNews.

Citeşte şi: Cine este Dorin Mateiu, partenerul Simonei Halep. Averea impresionantă a unuia dintre marii milionari ai României

Din suma totală pe care compania intenționează să o atragă, aproximativ 1,25 milioane de euro vor fi direcționați către dezvoltarea infrastructurii tehnologice. Planurile includ implementarea unor sisteme bazate pe inteligență artificială pentru gestionarea comenzilor, extinderea rețelei de ghost kitchens și modernizarea restaurantelor existente prin introducerea de echipamente automatizate.

Trei noi restaurante și primul drive-thru

Pe lângă investițiile în digitalizare, compania continuă extinderea rețelei de unități fizice. În a doua jumătate a anului 2026 sunt programate trei noi deschideri, inclusiv primul restaurant de tip drive-thru din portofoliul Dristor Kebap. Managementul companiei analizează, de asemenea, oportunități de extindere la nivel național începând cu anul 2027.

Dristor Kebap estimează că piața locală a kebabului are o valoare de aproximativ 300 de milioane de euro și continuă să ofere perspective solide de creștere. În prezent, compania operează 12 restaurante și procesează aproximativ 100.000 de comenzi lunar, dintre care circa 60% provin din platformele de livrare. În 2025, afacerea a înregistrat o cifră de afaceri de 84,3 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 17 milioane de euro. Pentru 2026, obiectivul companiei este atingerea unei cifre de afaceri de 22 de milioane de euro și creșterea volumului la 150.000 de comenzi pe lună.

Citeşte şi: Românii au economii record în bănci. Depozitele continuă să crească, în ciuda ofertelor mai atractive de la stat. Topul celor mai bune dobânzi

Povestea Dristor Kebap a început în 1999, când familia Pakcan a deschis primele restaurante sub brandul Dristor. De atunci, compania s-a dezvoltat constant, ajungând astăzi la peste 300 de angajați și la una dintre cele mai puternice prezențe din segmentul restaurantelor specializate în kebab din România.

Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt au anunţat că pompierii au fost solicitaţi să intervină, joi, la un incendiu produs în bucătăria unui apartament situat la etajul şase al unul bloc din Slatina.

Incendiu devastator în Suceava. O fată de 15 ani a ars de vie în casa cuprinsă de flăcări

La faţa locului s-au deplasat trei autospeciale de stingere, două autospeciale pentru primă intervenţie, o autospecială pentru intervenţie la înălţime, o autospecială pentru descarcerare şi un echipaj SMURD.

”În momentul sosirii primelor echipaje, incendiul se manifesta la bunurile din bucătărie, cu degajări mari de fum şi posibilităţi de propagare. O femeie, în vârstă de 69 de ani, cu arsuri la membrele superioare, a fost preluată de echipajele medicale şi transportată la UPU Slatina”, au afirmat pompierii.

Incendiu puternic într-un bloc din Mehedinți. Un bărbat a murit, iar alte 15 persoane au fost evacuate de urgență

În urma incendiului au fost afectate bucătăria şi bunurile din aceasta. Douăzeci şi una de persoane, pintre care şi doi copii, au fost evacuate preventiv.
Pompierii au stabilit că cel mai probabil incendiul a fost cauzat de un scurtcircuit electric produs la o hotă.

USR și PNL ”cântă” pe aceeași voce de ceva vreme, cu Ilie Bolojan ”dirijor”, după cum au remarcat mulți. În acest context, au apărut, firesc, speculații privind cristalizarea unui nou bloc politic de centru-dreapta.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, nu exclude o alianță electorală USR-PNL la alegerile parlamentare din 2028. Întrebat în legătură cu acest subiect, USR-istul a răspuns:

”Eu, după experiența în trei ministere, am foarte clare două lucruri. Unu: că e foarte mult loc de a se face bine și de a se corecta. Doi: șansa de a atinge asta este doar dacă ai o forță politică mare în spate. USR s-a dat peste cap în acest guvern, unde a avut puterea celor 12 la sută din voturi. Noi trebuie să fim judecați în acest guvern dacă am făcut sau n-am făcut ceva, nu ca și cum am fi decis singuri dacă am făcut sau n-am făcut ceva de cei 12 la sută. Cred că România, pentru a corecta nedreptățile majore care au tot crescut în ultimii 25 de ani, are nevoie de o forță politică mare, iar pentru asta partidele politice trebuie să demonstreze că au capacitatea să stea la masă”.

Citește și Kelemen confirmă despre Bolojan ce se vede din avion de luni bune: ”A luat USR-ul fără acte”

Întrebat despre un proiect comun PNL plus USR, Miruță a subliniat că ”într-acolo (..) trebuie să meargă lucrurile”.

”Nu știu ce înseamnă neapărat plus, dar într-acolo cred eu că trebuie să meargă lucrurile, dacă vrem să fim raționali și să spunem că avem și metode de a schimba lucruri, nu doar să spunem că vrem să le schimbăm”, a spus, la Europa FM, ministrul USR-ist.

Eliza Natanicu, soția lui Cosmin, a făcut dezvăluiri neașteptate cu privire la viața sa personală. Aceasta a mărturisit că a trecut printr-o perioadă grea și a suferit un AVC. Artista a povestit, cu ochii în lacrimi, despre clipele cumplite trăite.

„Am avut un an foarte complicat anul trecut. A fost un an foarte greu, din punct de vedere emoțional, odată că a dispărut tatăl meu și odată că am avut parte de un AVC minor, dar o situație cu care nu m-am mai întâlnit și care m-a dat ușor peste cap. A fost greu de gestionat, mă bucur că am reușit să trec peste și am găsit soluții”, a declarat Eliza Natanticu, la Știrile Antena Stars.

În același timp, Eliza a mărturisit că a descoperit din întâmplare faptul că a suferit un AVC, ea crezând inițial că a fost vorba de burnout.

„Am descoperit oricum întâmplător, pentru că această stare era o stare de amețeală, nu mă simțeam în apele mele și am crezut că e un burnout (…) Am făcut un CT și în urma acelui CT am primit acest diagnostic”, a mai spus ea.

Eliza Natanicu: „Sănătatea nu este ceva garantat”

Acum, artista vede lucrurile diferit, dându-și seama cât de importantă este sănătatea.

„Astăzi mă simt bine și sunt recunoscătoare pentru fiecare zi. Experiența aceea a fost un semnal de alarmă și m-a făcut să înțeleg că sănătatea nu este ceva garantat. Până atunci eram mereu pe fugă, cu multe proiecte, concerte și planuri. După acel moment, am început să fiu mai atentă la mine, la corpul meu și la semnalele pe care mi le transmite. Am înțeles că nu trebuie să demonstrez nimănui nimic și că uneori este în regulă să mă opresc, să respir și să am grijă de mine. Cred că m-a maturizat și m-a făcut să prețuiesc mai mult viața”, a spus ea.

În prezent, soția lui Cosmin Natanicu pune mai mult accent pe sănătate și pe timpul petrecut cu oamenii apropiați.

„La echilibru, la sănătatea mea fizică și emoțională, la oamenii pe care îi las aproape de sufletul meu, la timpul pe care îl investesc și la energia pe care o ofer. Am învățat că nu orice luptă merită dusă și că liniștea sufletească este una dintre cele mai mari bogății pe care le poate avea un om”, a mai spus aceasta.

Eliza a dezvăluit că după aceste clipe dificile a devenit mai puternică și mai conștientă de lucrurile care s-ar putea întâmpla.

„Am descoperit că sunt mai rezistentă decât credeam și că am resurse interioare pe care nici măcar nu știam că le am. Am înțeles că succesul nu înseamnă doar carieră, aplauze sau realizări. Succesul înseamnă să fii împăcat cu tine, să poți iubi, să poți dărui și să rămâi un om bun indiferent prin ce treci. Dacă ultimul an m-a învățat ceva, atunci acel lucru este că fiecare zi este un cadou. Iar cel mai frumos mod de a mulțumi pentru acest cadou este să trăiești cu curaj, cu recunoștință și cu iubire”, a mai adăugat artista.

Potrivit oficialului ucrainean, forțele ruse au considerat mult timp orașele ocupate din regiunile Zaporojie și Herson drept zone sigure aflate în spatele frontului, folosindu-le pentru aprovizionarea trupelor și coordonarea operațiunilor militare.

România cere ca dronele ucrainene să se autodistrugă dacă ajung lângă litoralul românesc

„Inamicul a considerat prea mult timp Melitopol, Berdiansk, Enerhodar și Henicesk drept spatele său profund. Pentru prea mult timp a folosit părțile ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson ca centru logistic pentru aprovizionarea trupelor sale”, a transmis Fedorov într-un mesaj video pe rețelele sociale, citat de Interfax-Ukraine.

Guvernatorul din Zaporojie a explicat că situația începe să se schimbe, deoarece armata ucraineană și-a intensificat operațiunile împotriva forțelor ruse.

„Astăzi, situația se schimbă. Trupele ucrainene lovesc sistematic infrastructura militară a ocupanților, posturile de comandă, depozitele și rutele de aprovizionare”, a spus Ivan Fedorov.

El a avertizat populația locală că pericolul este în creștere și le-a cerut celor care pot să nu-și amâne plecarea.

„Cu cât ocupanții folosesc mai mult teritoriile ocupate temporar pentru nevoi militare, cu atât mai mari sunt riscurile pentru civili. De aceea îi îndemn pe toți cei care au posibilitatea să nu amâne decizia de a pleca. Cel mai prețios lucru pe care îl are orice om este viața sa”, a afirmat acesta.

Ucraina loveşte rafinăriile Rusiei. Cozi uriaşe pentru alimentarea cu carburanţi după bombardarea Rosneft VIDEO

O parte importantă a regiunii Zaporojie, inclusiv orașele Melitopol și Enerhodar, se află sub controlul Rusiei încă din primele luni ale invaziei declanșate în 2022.

În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra depozitelor, centrelor de comandă și infrastructurii logistice folosite de armata rusă în teritoriile ocupate din sudul țării.