Daniel Oprea a fost înmormântat chiar de ziua lui. Fostul campion național la culturism a fost condus pe ultimul drum cu onoruri militare. Zeci de rude, prieteni si elevi au venit sa-i aduca un ultim omagiu.

Daniel Oprea, înmormântat cu onoruri militare de ziua lui

Daniel Oprea și-a dedicat o mare parte din viața sportului, încercând să-i învețe pe oameni importanța unei vieți sănătoase. În urma campionului raman nenumărate vieți schimbate în bine, dar și mult dor și regret.

Zeci de oameni, prieteni, familie, colegi, elevi s-au strâns la Cimitirul Militar Ghencea 3 pentru a-și lua rămas bun. Cei dragi sunt devastați si socati si au numai cuvinte de lauda. Aceștia spune că Daniel Oprea era un om de o bunătate rară.

Citește și Marian Godină, șocat de moartea lui Daniel Oprea: ”Era un om extraordinar, îmi răspundea la orice oră, încă nu-mi vine să cred”

„Toți ai lui suntem șocați. Îl iubim atât de mult! A lăsat o amprentă uriașă, adică este antrenorul nostru indiferent de unde am pleca in lumea asta. A fost un om mare, mare, un suflet extraordinar”, spun cei care l-au condus pe ultimul drum.

Daniel Oprea a fost colonel in rezerva, membru in comisia de disciplina a Federației de culturism, un mare promotor al uni stil de viata sanătos in randul tinerilor. În urma campionului raman nenumărate vieți schimbate în bine, dar și mult dor și regret.

Citește și S-a aflat cauza reală a decesului lui Daniel Oprea. Fostul campion național la culturism nu a făcut infarct, ci a suferit o hemoragie pancreatică

Potrivit informațiilor, concursurile de la Casa Națională de Asigurări vizează funcțiile de conducere ale caselor de asigurări de sănătate din județele Bacău, Călărași, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava și Timiș.

Citește și: Lista serviciilor medicale gratuite în 2026, publicată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Totodată, va fi organizat concurs pentru ocuparea funcției de director general al Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.

Potrivit anunțului CNAS, proba scrisă va avea loc pe 18 noiembrie 2026, începând cu ora 10:00, la Academia de Studii Economice din București, în clădirea Ion Angelescu, situată în Piața Romană nr. 6. Candidații care promovează proba scrisă și îndeplinesc condițiile pentru etapa următoare vor susține un interviu. Acesta este programat pentru 23 noiembrie 2026, la sediul central al CNAS din București, Calea Călărașilor nr. 248, sector 3.

Condițiile de participare, documentele necesare înscrierii și bibliografia de concurs sunt disponibile la sediul CNAS, la sediile caselor de asigurări de sănătate vizate și pe paginile de internet ale acestora. Pentru informații suplimentare, candidații pot contacta Direcția Managementul Resurselor Umane, Politici Salariale, Relații cu Asigurații, Presă și Purtător de Cuvânt, la numărul de telefon 0372.309.240.

Persoana de contact desemnată este Nicoleta Badiu, consilier grad profesional superior.

Iată și anunțul complet transmis de Casa Națională de Asigurări: „Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu sediul în București, Calea Călărașilor nr. 248, bl. S 19, sector 3, organizează concurs- probă scrisă, în data de 18 noiembrie 2026, ora 10⁰⁰, pentru ocuparea posturilor vacante de Director General la CAS Bacău, CAS Călărași, CAS Covasna, CAS Dolj, CAS Galați, CAS Giurgiu, CAS Ialomița, CAS Ilfov, CAS Mehedinți, CAS Neamț, CAS Olt, CAS Prahova, CAS Sibiu, CAS Suceava, CAS Timiș, Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.

Proba scrisă se va desfășura în data de 18.11.2026, începând cu ora 10⁰⁰ la sediul Academiei de Studii Economice București, din Piața Romana nr.6 (Clădirea Ion Angelescu), iar interviul se va desfășura în termen de 4 zile lucrătoare de la data susținerii probei scrise, respectiv în data de 23.11.2026 la sediul CNAS din București, Calea Călărașilor nr. 248, bl. S 19, sector 3.

Relații suplimentare privind condițiile de participare la concurs, actele necesare înscrierii și bibliografia de concurs se pot obține la sediul CNAS, respectiv la sediul caselor de asigurări de sănătate unde acestea sunt afișate, pe pagina de internet a CNAS, respectiv a caselor de asigurări de sănătate menționate precum și la Direcția Managementul Resurselor Umane, Politici Salariale, Relații cu Asigurații, Presă și Purtător de Cuvânt, telefon 0372.309.240. Persoana de contact este doamnei Nicoleta BADIU, consilier grad profesional superior”.

Citește și: România, codașă la încasarea taxelor: deficitul de TVA a ajuns la 30%, de trei ori peste media UE

Negocierile pentru formarea Guvernului Luca Niculescu se apropie de final, iar viitorul Executiv ar urma să fie construit în jurul unei formule mixte, cu miniștri politici proveniți în principal din PSD și tehnocrați agreați de președintele Nicușor Dan. Potrivit unor surse politice, președintele dorește să aibă un cuvânt decisiv în desemnarea titularilor a cinci portofolii strategice: Afaceri Externe, Apărare, Finanțe, Educație și Fonduri Europene. În discuții se află inclusiv posibilitatea numirii unui vicepremier fără portofoliu, susținut de președinte.

Sursele politice susțin că arhitectura viitorului Cabinet este, în mare parte, conturată, iar negocierile ar urma să fie încheiate joi, 15 octombrie, când premierul desemnat Luca Niculescu intenționează să depună în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor.

Principala necunoscută rămasă este decizia oficială a PSD, așteptată miercuri. Cu toate acestea, sursele consultate indică faptul că social-democrații înclină spre participarea efectivă la guvernare, nu doar spre susținerea parlamentară a unui Cabinet tehnocrat.

În această variantă, mai mulți dintre miniștrii care au făcut parte din Guvernul Ilie Bolojan ar urma să revină în Executiv, în special cei proveniți din PSD. Continuitatea ar putea caracteriza și o parte dintre celelalte poziții guvernamentale, cu excepția ministerelor pentru care președintele Nicușor Dan dorește numirea unor persoane cu profil tehnocrat.

Cinci ministere strategice, în sfera de influență a Palatului Cotroceni

Potrivit informațiilor din negocierile politice, președintele Nicușor Dan urmărește să își asigure influența asupra unor domenii considerate esențiale pentru orientarea strategică și stabilitatea economică a României.

Este vorba despre Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației și ministerul responsabil de fondurile europene.

Formula negociată ar permite ca aceste portofolii să fie conduse de miniștri agreați de șeful statului, în timp ce PSD ar urma să își asume conducerea politică a unei părți importante din restul Executivului.

Separat, este analizată posibilitatea introducerii unui post de vicepremier fără portofoliu, care ar reveni tot unei persoane acceptate de Nicușor Dan. Deocamdată, nu există un nume confirmat pentru această funcție, iar varianta rămâne în discuție.

Cine sunt tehnocrații pe care Nicușor Dan îi dorește în Guvern

Sursele politice indică patru nume pentru ministerele pe care președintele dorește să le păstreze în sfera sa de influență.

La Ministerul Educației, favorit este Sorin Costreie, actual consilier prezidențial pentru educație și cercetare. Profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, Costreie a ocupat anterior funcții de conducere în mediul academic și a fost secretar de stat în Ministerul Educației. El a fost numit consilier prezidențial în noiembrie 2025.

La Ministerul Finanțelor ar urma să fie menținut Alexandru Nazare, care a ocupat același portofoliu în Guvernul Bolojan. Fost membru PNL, Nazare este luat în calcul pentru experiența sa economică și pentru continuitatea politicilor bugetare. Portofoliul Finanțelor este și unul dintre punctele sensibile ale negocierilor. PSD ar fi dorit să își impună propriul ministru, astfel că menținerea lui Nazare nu poate fi considerată încă definitivă.

Pentru Ministerul Afacerilor Externe este vehiculat Dan Neculăescu, diplomat de carieră și reprezentant permanent al României la NATO din 2022. Acesta a ocupat anterior funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice în Ministerul Afacerilor Externe și are experiență în relațiile cu partenerii euroatlantici.

La Ministerul Apărării Naționale ar putea ajunge Vlad Ionescu, diplomat și consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale. Ionescu a activat în reprezentanța României la NATO și a fost numit, începând din decembrie 2025, consilier de stat în Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni de la Cotroceni. Spre deosebire de celelalte trei variante, numirea lui Vlad Ionescu la Apărare este prezentată de sursele politice ca o posibilitate, nu ca o opțiune deja agreată definitiv.

În ceea ce privește Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, inclus între portofoliile dorite de președinte, sursele nu indică deocamdată un nume clar pentru funcția de ministru.

PSD ar urma să recupereze ministerele deținute în Guvernul Bolojan

În paralel cu negocierile privind portofoliile rezervate oamenilor agreați de Cotroceni, PSD pregătește revenirea la guvernare.

Potrivit informațiilor politice, social-democrații ar urma să mizeze în mare măsură pe miniștrii pe care i-au avut în Cabinetul Bolojan, evitând schimbări importante în echipa guvernamentală.

Printre numele vehiculate pentru revenirea în Executiv se numără Bogdan Ivan, la Energie, Florin Manole, la Muncă, Alexandru Rogobete, la Sănătate, și Radu Marinescu, la Justiție.

O eventuală revenire a acelorași miniștri ar însemna că noul Guvern va păstra o parte importantă din structura și personalul politic al Cabinetului Bolojan, în ciuda schimbării premierului și a majorității care ar urma să îl susțină.

Decizia PSD, programată miercuri la ora 16:00

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social-democrații vor decide miercuri, în cadrul Consiliului Politic Național, dacă vor participa la Guvernul Luca Niculescu. Ședința este programată la ora 16:00.

Grindeanu a prezentat public mai multe variante, de la nesusținerea noului Cabinet până la acceptarea unui guvern tehnocrat sau constituirea unui Executiv politic.

Liderul PSD și-a exprimat însă rezervele față de formula unui guvern exclusiv tehnocrat, pe care o consideră insuficient de solidă.

„Există varianta unui guvern tehnocrat, care la prima vedere, cel puțin din perspectiva mea, nu e o variantă solidă, pentru că ăsta e un guvern slab, ăsta e un Guvern care de-a doua zi va fi guvernul nimănui”, a declarat Sorin Grindeanu, marți, la România TV, potrivit Agerpres.

Sursele politice susțin însă că, dincolo de declarațiile oficiale și de necesitatea unui vot intern, conducerea PSD înclină spre participarea efectivă la guvernare.

PNL rămâne în opoziție, dar ar putea asigura voturile necesare

O particularitate a formulei negociate este că PSD ar urma să guverneze alături de miniștri agreați de președinte, fără participarea formală a PNL și UDMR în Executiv.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat marți că liberalii iau în calcul semnarea unui acord politic bilateral cu premierul desemnat, prin care să susțină Guvernul pentru o perioadă de șase luni.

„Documentul nu va reprezenta un acord de coaliție și nu va presupune participarea PNL la Guvern, ci va stabili condițiile transparente în care liberalii pot contribui la stabilitatea țării în următoarele șase luni. PNL va rămâne partid de opoziție”, a transmis Ilie Bolojan.

În schimb, liberalii ar putea susține învestirea și s-ar angaja să nu inițieze sau să voteze moțiuni de cenzură în perioada respectivă, dacă sunt respectate principiile acordului.

La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că parlamentarii Uniunii vor vota Guvernul și programul de guvernare propuse de Luca Niculescu, indiferent dacă acesta va fi un Cabinet tehnocrat sau unul constituit în jurul PSD.

„Vom vota guvernul și programul de guvernare cu care va veni în fața Parlamentului domnul Luca Niculescu, indiferent dacă acel guvern este unul tehnocrat sau format în jurul PSD”, a transmis Kelemen Hunor.

În schimb, USR își menține opoziția față de participarea PSD la guvernare. Președintele partidului, Dominic Fritz, a declarat că formațiunea nu va vota un Executiv în care se regăsesc miniștri social-democrați.

Joi, ziua decisivă pentru Guvernul Niculescu

Premierul desemnat Luca Niculescu a anunțat deja că intenționează să depună joi, 15 octombrie, în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor.

„Am încheiat azi două zile pline de consultări cu partidele parlamentare pentru formarea viitorului Guvern. Le mulțumesc tuturor partidelor și grupurilor parlamentare pentru timpul acordat, pentru deschidere și pentru propunerile pe care mi le-au transmis. Dialogul rămâne deschis, cântărim cu atenție toate formulele posibile, cu un singur criteriu: un Guvern stabil, care să poată lucra pentru români”, a transmis Niculescu, marți.

„Joi depunem la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor. România are nevoie de responsabilitatea noastră a tuturor pentru a avea instalat repede un Guvern care să lucreze pentru cetățeni. Fac tot ce ține de mine pentru asta”, a adăugat premierul desemnat.

Data de 15 octombrie coincide cu împlinirea termenului de zece zile prevăzut de articolul 103 din Constituție, în care candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru trebuie să solicite votul de încredere al Parlamentului asupra programului și întregii liste a Guvernului.

Acţiunile producătorilor de semiconductori au înregistrat marţi scăderi puternice pe pieţele internaţionale, pe fondul temerilor privind finanţarea investiţiilor în inteligenţă artificială şi intensificarea concurenţei din China, relatează CNBC citat de news ro. Titlurile Micron Technology au pierdut aproximativ 5%, SanDisk a scăzut cu 5%, iar Seagate şi Western Digital au înregistrat declinuri de câte 6%.

Valul de vânzări a fost amplificat de anunţul companiei chineze ChangXin Memory Technologies (CXMT) privind progresele în dezvoltarea unei noi arhitecturi de cipuri, care permite creşterea densităţii memoriei. Analiştii consideră însă că producătorul chinez rămâne în urma liderilor mondiali, în special în domeniul memoriilor de mare lăţime de bandă (HBM), utilizate în aplicaţiile AI.

Scăderile s-au extins în Asia, unde acţiunile sud-coreenilor SK Hynix şi Samsung Electronics au pierdut peste 10%, respectiv 7,4%, atingând cele mai reduse niveluri din august. În Japonia, SoftBank Group a coborât cu 8,5%, Tokyo Electron cu 7,2%, iar Advantest cu 2,9%.

Şi bursele europene au fost afectate. Acţiunile producătorului olandez de echipamente pentru semiconductori ASML au scăzut cu aproximativ 3,3%, în timp ce STMicroelectronics şi Infineon au pierdut câte 5%. BE Semiconductor şi ASM International au înregistrat declinuri de aproximativ 4%.

Analiştii apreciază că amploarea corecţiei reflectă mai degrabă îngrijorările investitorilor privind sustenabilitatea creşterii sectorului AI decât o ameninţare imediată din partea producătorilor chinezi. Directorii Intel şi Broadcom au avertizat recent că accesul la capital şi costurile finanţării ar putea deveni obstacole majore pentru dezvoltarea industriei, în timp ce investitorii aşteaptă noi rezultate financiare şi date privind inflaţia din SUA.

Duane „Keffe D” Davis, fost lider al unei bande de stradă, a fost condamnat marți la o pedeapsă de 40 de ani până la închisoare pe viață pentru organizarea atacului armat în care rapperul Tupac Shakur a fost ucis în 1996, la Las Vegas.

Sentința marchează un moment major într-unul dintre cele mai cunoscute dosare de crimă rămase nerezolvate timp de aproape trei decenii în Statele Unite, potrivit Reuters, citat de Mediafax.

Davis, în vârstă de 63 de ani, fusese găsit vinovat în luna august pentru omor de gradul întâi. Sentința a fost pronunțată marți într-un tribunal din Las Vegas.

Dosarul privește atacul din 7 septembrie 1996, când Tupac Shakur, unul dintre cei mai influenți artiști din istoria hip-hop-ului, a fost împușcat în timp ce se afla pe scaunul din dreapta al unui SUV condus de Marion „Suge” Knight, șeful casei de discuri Death Row Records.

Rapperul a fost lovit de patru gloanțe și a murit în spital șase zile mai târziu. Avea 25 de ani.

Sora lui Tupac, mărturie în lacrimi în fața instanței

Înaintea pronunțării pedepsei, Sekyiwa Shakur, sora mai mică a artistului, a vorbit în fața judecătoarei Carli Kierny despre fratele său și despre felul în care acesta fusese crescut de mama lor.

Ea a declarat că mama lor îl educase pe Tupac în spiritul activismului pentru drepturile omului și îl tratase ca pe un om capabil să schimbe lumea.

„El a crezut-o. A ieșit în lume ca să facă asta. Și cred că ar fi făcut-o”, a spus Sekyiwa Shakur.

Judecătoarea s-a adresat la rândul său direct lui Davis, respingând argumentele acestuia potrivit cărora viața și comportamentul său s-ar fi schimbat față de anii ’90.

„Nu poți să iei un om de lângă familia lui”, a spus Carli Kierny, referindu-se la Tupac Shakur, adăugând: „Lumea nu l-a uitat niciodată”.

O răzbunare după o bătaie într-un cazinou

Potrivit acuzării, uciderea lui Tupac a fost consecința conflictului dintre două bande de stradă din zona Los Angeles: South Side Compton Crips, în cadrul căreia Davis se descria drept lider, și Mob Piru, grupare asociată cu Tupac Shakur, Suge Knight și Death Row Records.

În seara de 7 septembrie 1996, membrii celor două tabere se aflau în Las Vegas pentru meciul de box pentru titlul mondial la categoria grea dintre Mike Tyson și Bruce Seldon.

În interiorul cazinoului MGM Grand a izbucnit o altercație în timpul căreia nepotul lui Davis a fost agresat de Tupac și membri ai anturajului acestuia.

Procurorii au susținut că Davis a organizat ulterior o acțiune de răzbunare. Acesta și-ar fi luat nepotul și alți doi bărbați într-un Cadillac alb și ar fi plecat în căutarea lui Tupac și Suge Knight.

Davis declarase anterior anchetatorilor că le-a dat o armă celor doi bărbați aflați pe bancheta din spate. După ce Cadillacul a ajuns în trafic lângă automobilul în care se aflau Tupac și Knight, unul dintre ocupanții mașinii a deschis focul.

Cine a tras în Tupac rămâne o întrebare fără răspuns

Deși Davis a fost condamnat pentru organizarea crimei, ancheta nu a stabilit în mod concludent cine a apăsat efectiv pe trăgaci.

El nu a fost acuzat că ar fi tras gloanțele care l-au ucis pe rapper. Legislația statului Nevada permite însă tragerea la răspundere pentru omor a unei persoane care participă la comiterea crimei chiar dacă nu este autorul material al împușcăturilor.

Procurorii nu au desemnat oficial un presupus trăgător. Ceilalți trei bărbați care se aflau în Cadillac împreună cu Davis în noaptea atacului au murit între timp.

Suge Knight a suferit atunci doar o rană minoră provocată de un fragment de glonț. În prezent, acesta execută o pedeapsă de 28 de ani de închisoare într-un dosar separat de omor voluntar.

Propriile declarații l-au adus în centrul anchetei

Autoritățile americane îl suspectau de mult timp pe Duane Davis de implicare în uciderea lui Tupac, dar nu dispuneau de suficiente probe pentru a-l inculpa.

Situația s-a schimbat după ce fostul lider de bandă a început să vorbească public despre evenimente, inclusiv în apariții în presă și în cartea sa, „Compton Street Legend”.

Declarațiile sale publice, alături de înregistrările unor întâlniri confidențiale cu anchetatorii, au devenit elemente centrale ale dosarului construit de procurori.

Davis a fost arestat în 2023, la aproape 27 de ani după moartea rapperului. El a anunțat că va contesta condamnarea.

Moartea lui Tupac Shakur a devenit unul dintre episoadele definitorii ale istoriei hip-hop-ului american din anii ’90, amplificând percepția asupra violenței asociate scenei rap din acea perioadă și fiind legată de celebra rivalitate dintre scenele East Coast și West Coast.

Rusia a lansat un atac cu rachete balistice asupra Kievului, soldat cu doi morți și 21 de răniți. Un bloc de nouă etaje și o importantă instalație energetică au fost lovite, iar autoritățile ucrainene susțin că aliații nu au transmis avertismente înainte de atac.

Rusia a atacat Kievul cu rachete balistice în noaptea de marți spre miercuri. Atacul a provocat distrugeri într-un cartier rezidențial, la doar câteva momente după declanșarea alarmelor de raid aerian, potrivit Kyiv Independent, citat de Mediafax.

Consilierul prezidențial Dmitro Litvin le-a declarat jurnaliștilor că aliații nu au transmis avertismente timpurii privind lansarea rachetelor, pentru a doua zi consecutiv. Forțele Aeriene ale Ucrainei au confirmat că nu au primit astfel de informații în niciuna dintre cele două zile.

Un bloc de nouă etaje, lovit de o rachetă rusească

O rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială cu nouă etaje din districtul Desnianskii al capitalei, unde a izbucnit un incendiu de proporții, a anunțat primarul Kievului, Vitali Klitschko.

Cel puțin două persoane au murit, iar alte 21 au fost rănite în urma atacului asupra clădirii.

Dintre persoanele rănite, 16 au fost spitalizate, iar patru se află în stare gravă, potrivit primarului.

Un locuitor al orașului, Maksim, a declarat pentru Kyiv Independent că el și partenera sa au fost nevoiți să se refugieze pe coridorul clădirii, înainte de a ajunge într-un adăpost. Ferestrele locuinței fuseseră sparte de o explozie produsă în apropiere.

„Totul s-a întâmplat foarte repede. Nici măcar nu am înțeles ce se petrecea”, a povestit acesta.

Alarmele aeriene au fost declanșate și în unele zone din regiunile Liov, Volînia și Ivano-Frankivsk, din vestul Ucrainei, departe de linia frontului, din cauza amenințării unor atacuri cu rachete rusești.

Zelenski: principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, într-un mesaj publicat pe X, că principala țintă a atacului a fost infrastructura energetică, în special centrala CHPP-4, una dintre cele mai importante instalații energetice ale Kievului.

Potrivit acestuia, centrala a fost lovită, iar o clădire rezidențială a fost, de asemenea, avariată. Echipele de intervenție au acționat pentru stingerea incendiului izbucnit în urma atacului.

Zelenski a confirmat că Ucraina nu a primit avertismente timpurii din partea aliaților.

„Sistemele noastre au detectat aceste rachete abia când se aflau deja foarte aproape de Kiev”, a transmis președintele ucrainean.

Liderul de la Kiev a avertizat că, potrivit informațiilor serviciilor de informații ucrainene, Rusia pregătește noi lansări de rachete balistice.

El a susținut că Moscova nu respectă declarațiile președintelui Statelor Unite și continuă să atace infrastructura energetică, deși Ucraina a sprijinit un armistițiu în acest sector.

„Este absolut nedrept ca ei să ne distrugă infrastructura energetică, iar Ucraina să nu primească nici măcar avertismente timpurii privind lansările de rachete balistice”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean a cerut comunității internaționale să nu rămână tăcută și Statelor Unite să vadă ce se întâmplă și cine este responsabil pentru continuarea războiului.

Ucraina susține că nu a primit avertismente din partea aliaților

Consilierul prezidențial Dmitro Litvin a descris lipsa avertismentelor prealabile din partea aliaților drept o situație neobișnuită.

Forțele Aeriene ucrainene au confirmat că Rusia a lansat rachete balistice asupra Kievului.

„Nu au fost primite informații de la parteneri privind lansările de rachete de pe teritoriul inamic”, nici pe 12, nici pe 13 octombrie, au transmis acestea.

SUA ar fi amenințat cu suspendarea schimbului de informații

Cu doar o zi înainte, surse citate de Kyiv Independent au afirmat că administrația Trump i-ar fi amenințat pe înalții oficiali militari și guvernamentali ucraineni cu retragerea sprijinului acordat Ucrainei. Potrivit publicației, măsura ar urmări protejarea rafinăriilor de petrol rusești.

Amenințările ar fi vizat inclusiv suspendarea schimbului de informații și a mecanismului PURL.

„I-au sunat pe toți oficialii militari de rang înalt și i-au amenințat”, a declarat un oficial ucrainean pentru Kyiv Independent.

„Le spun tuturor că vor opri atât schimbul de informații, cât și PURL”, a adăugat acesta.