Lovitură pentru sute de mii de angajați Volkswagen! Gigantul auto german intenționează să înghețe salariile celor aproximativ 660.000 de salariați pe care îi are la nivel mondial, până în anul 2030. Planul a fost făcut public luni, 19 octombrie, de Comitetul de întreprindere, care susține că a primit informații interne despre intențiile conducerii. Sindicatele se opun măsurii și avertizează că angajații nu vor accepta atât de ușor înghețarea veniturilor pentru următorii ani.

Doi șoferi din Arad au alertat poliția după ce și-au reclamat mașinile ca fiind furate, deși doar uitaseră unde le parcaseră. Agenții au căutat și ei mașinile pentru mai multe ore, găsindu-le ulterior în apropierea unei piețe, după ce zona s-a eliberat, potrivit Agerpres.

Incidentul a avut loc în Piața Obor din Arad, unde sute de autoturisme sunt parcate pe parcursul zilei. Cei doi șoferi nu și-au mai găsit mașinile și au sesizat Poliția prin 112.

Citește și : Participarea la o nuntă l-a costat pe un bărbat din Iași 9.000 de lei. Amenda uriașă primită după ce s-a urcat băut la volan

Agenții ce au venit la fața locului au analizat ore în șir imagini de pe camerele de supraveghere și au căutat și mașinile în trafic. Cu toate acestea, după-amiaza, când piața și-a încheiat programul, în parcarea din apropiere au rămas doar cele două mașini declarate furate.

„S-a făcut reclamaţie că s-au furat două maşini, au venit poliţiştii, au vizionat imaginile pentru ca, până la urmă, să se constate că, de fapt, maşinile erau parcate şi reclamanţii au uitat unde le-au lăsat. Una dintre maşini era scumpă, de vreo 80.000 de euro, după cum spunea proprietarul”, a declarat jurnaliştilor administratorul parcării, Ştefan Grama.

Citește și : Alertă cu bombă la Liceul Báthory din Cluj-Napoca. Elevii și profesorii, evacuați de urgență

Reprezentanții IPJ Arad i-au aplicat șoferului care a sunat la 112 o amendă de 4.000 de lei pentru alertarea nejustificată a autorităților.

„În urma sesizării a fost constituită o echipă complexă de cercetare la faţa locului, cu poliţişti din cadrul structurilor de investigaţii criminale, ordine publică şi criminalişti. S-a stabilit că fapta sesizată nu se confirmă, autoturismul fiind identificat în proximitatea pieţei. Având în vedere aspectele constatate, în cauză a fost aplicată o sancţiune contravenţională”, a informat IPJ.

Europa este tot mai aproape de un moment de tensiune socială de mare intensitate. În timp ce majoritatea guvernelor discută probleme de apărare, de recrutare și majorarea bugetelor pentru aceste acțiuni, organizațiile de tineret au luat măsuri ieșite de sub control și pregătesc un răspuns care depășește granițele unei singure țări. Data aleasă este 20 noiembrie 2026, când International Youth Strike (IYS) cheamă elevii și studenții la o zi internațională de greve, manifestații și acțiuni în universități.

Apelul a fost lansat oficial pe 10 august, iar organizatorii îl descriu ca fiind începutul unei mișcări internaționale antimilitariste. Mesajul ar fi unul clar, cel puțin cel de suprafață: tinerii nu vor ca educația, sănătatea, locuințele și serviciile publice să fie împinse pe plan secund în numele pregătirilor militare. Pe rețelele sociale a circulat inclusiv un afiș care enumeră 48 de țări și capitale care ar găzdui astfel de mobilizări.

Franța, locul unde revolta a ajuns la violențe alarmante

De revolta tinerilor profită și alte organizații pro violență, iar escaladările din Franța sunt exemplul cel mai clar. Nemulțumirile elevilor au început în septembrie, pornind de la probleme concrete: lipsa profesorilor, clase supraaglomerate, clădiri școlare degradate și dificultăți legate de sistemul de admitere în universități, Parcoursup. Iar revendicările au trecut rapid de limitele sistemului educațional. Studenților li s-au alăturat sindicate și cetățeni nemulțumiți de creșterea costului vieții, de prețurile carburanților și de problemele legate de salarii și pensii.

Pe 17 octombrie, manifestațiile au luat amploare la nivel național. Ministerul francez de Interne a estimat aproximativ 550.000 de participanți, în timp ce organizatorii au avansat cifra de 800.000.

Cea mai gravă problemă este că în multe orașe au fost raportate confruntări violente cu poliția, jafuri, incendii și atacuri asupra unor clădiri publice. Aici putem fi siguri că organizatori nu mai sunt generații de elevi sau studenți care vor educație asigurată pe viitor.

Citește și: Să se interzică sau nu votul românilor din diaspora? Propuneri pro și contra pentru peste 1 milion de alegători. Ce ţări au luat această măsură radicală

Din Franța în Italia și Germania: revolta capătă dimensiune internațională

Mișcarea nu mai privește exclusiv Franța. În Italia, elevii și studenții au început să promoveze acțiuni de solidaritate cu protestatarii francezi. Conform ANSA din 2 octombrie, au fost anunțate manifestații la Roma și Genova, în perspectiva unei mobilizări internaționale în noiembrie.

Napoli și Torino figurează, de asemenea, printre orașele menționate în apelurile de mobilizare. Și la Milano au existat confruntări violente, lupte de stradă și jafuri.
Nemulțumirile italienilor combină problemele educației și ale nivelului de trai cu opoziția față de militarism și față de implicarea instituțiilor de învățământ în proiecte asociate industriei de apărare.

În Germania, tensiunea are o componentă suplimentară: opoziția față de recrutare și față de introducerea sau extinderea serviciului militar obligatoriu.
Grupurile implicate în mișcarea „Greva școlară împotriva recrutării” au promovat aceeași dată, 20 noiembrie, pentru acțiuni de protest.

Franța, Italia, Germania, Spania, Croația și Slovenia sunt printre statele menționate în campania internațională.

În Belgia, nemulțumirile privind sistemul școlar au alimentat, la rândul lor, proteste recente.
Ceea ce se conturează este o încercare de a conecta mișcări naționale diferite printr-un mesaj comun, nu dovada existenței unei revolte deja coordonate în fiecare țară europeană.

800 de miliarde pentru apărare. La cine ajunge însă factura socială?

Centrul conflictului are la bază curiozitatea multora cu privire la cât trebuie să investească Europa în securitate și ce consecințe vor suporta locuitorii țărilor membre. International Youth Strike invocă planul ReArm Europe, asociat unui obiectiv de mobilizare a aproximativ 800 de miliarde de euro pentru apărare.

Pentru organizatori, această reprezintă prioritățile unei Europe care pregătește investiții militare masive, în timp ce tinerii reclamă probleme în educație, sănătate, locuințe și protecție socială. Cu toate acestea însă, existența planului nu demonstrează automat că fiecare investiție militară produce o reducere echivalentă a cheltuielilor sociale. Este vorba despre o interpretare politică pe baza căreia se construiește o campanie.

Cinci revendicări care ne demonstrează că miza este mai mare decât educația

Manifestul International Youth Strike cuprinde cinci direcții politice.
Prima face referire la oprirea militarizării și a reînarmării, cu redirecționarea resurselor către educație, sănătate și servicii publice.

Cea de-a doua privește eliminarea serviciului militar obligatoriu. Coaliția respinge inclusiv formele voluntare de serviciu militar și se opune transformării școlilor și universităților în instrumente de recrutare. A treia revendicare vorbește despre solidaritatea cu popoarele considerate oprimate, combaterea imperialismului, colonialismului, ocupației și apartheidului, precum și susținerea autodeterminării.

A patra direcție privește justiția climatică și socială, inclusiv combaterea dependenței de combustibilii fosili. În sfârșit, organizațiile cer apărarea drepturilor democratice și combaterea autoritarismului, represiunii, rasismului, patriarhatului și extremei drepte. Așadar, 20 noiembrie nu este prezentat doar ca o zi de protest împotriva recrutării, ci ca punctul de pornire al unei mișcări politice internaționale cu o agendă mult mai largă.

Vezi și: România își plătește profesorii de aproape patru ori mai prost decât alte țări din Europa. Cât valorează, de fapt, viitorul unei țări?

Ce riscă europenii dacă protestele scapă de sub control?

La o astfel de situație gravă există riscuri pe măsură. Primul este dat de

repetarea confruntărilor violente descrise în Franța, mai ales acolo unde revendicările studențești se suprapun peste nemulțumiri economice și politice.

Un al doilea risc este adâncirea rupturii dintre generațiile tinere și guvernele care susțin creșterea cheltuielilor militare, iar al treilea ar putea fi dat de radicalizarea dezbaterii publice: o discuție necesară despre securitatea Europei s-ar putea transforma într-o confruntare în care orice compromis devine imposibil. De partea cealaltă, guvernele ar putea ignora situația și ar putea considera aceste proteste doar o problemă de ordine publică.

Participarea la o nuntă l-a costat pe un bărbat din Iași 9.000 de lei. Bărbatul a fost oprit de polițiști după ce a plecat de la nuntă. Pentru că mirosea puternic a alcool, oamenii legii l-au testat cu apartul Drager, care a indicat o alcoolemie uriașă.

Participarea la o nuntă l-a costat pe un bărbat din Iași 9.000 de lei

Analizele de sânge au confirmat o alcoolemie de 1,62 la mie, valoare care depășește pragul de la care conducerea sub influența alcoolului constituie infracțiune.

În fața anchetatorilor, bărbatul a declarat că participase la nuntă împreună cu soția și un vecin, despre care credea că urma să conducă la întoarcere. Din acest motiv, nu și-ar fi făcut griji că a consumat aproximativ 400 de mililitri de vin.

Petrecerea s-a prelungit până în jurul orei 2:00, însă vecinul a refuzat în cele din urmă să conducă. Bărbatul a susținut că nu a vrut să-și lase mașina în parcarea restaurantului, situat într-o zonă împădurită și slab iluminată. Cum nu a găsit nici un taxi disponibil, a decis să ducă mașina într-un loc mai sigur, după care urma să ia un taxi până acasă, scrie ziaruldeiasi.ro. 

Planul nu a avut succes. După aproximativ 300 de metri, șoferul a fost oprit de polițiști și depistat sub influența alcoolului.

Bărbatul a fost prins băut la volan la 1 iunie 2024, cu două zile înainte de intrarea în vigoare a modificărilor legislative care au eliminat posibilitatea aplicării amenzii penale pentru această infracțiune, potrivit reglementărilor menționate în dosar.

Judecătorii au ținut cont de faptul că bărbatul nu mai avusese probleme cu legea, și-a recunoscut greșeala și a colaborat cu anchetatorii. În aceste condiții, magistrații Judecătoriei au optat pentru o pedeapsă mai mică. Acesta putea să ajungă la închisoare, însă a primit o amendă de 9.000 de lei, echivalentul a 200 de zile-amendă.

Sentința nu este definitivă. Bărbatul contestat hotărârea, iar procesul a fost reluat la Curtea de Apel, unde cauza a fost analizată din nou.

The Hungarian Democratic Union of Romania (UDMR) will sign a six-month support agreement with Prime Minister-designate Luca Niculescu, party’s leader Kelemen Hunor said.

‘The cost of energy has risen and continues to rise, and the most vulnerable people need government assistance. All these factors are pushing us towards voting for this government and giving the government led by Luca Niculescu the opportunity to do what it believes is best and, of course, to demonstrate an alternative to the government that was dismissed in May. That is our decision. We will sign a six-month support agreement with Prime Minister Luca Niculescu, lasting until April or May,’ Kelemen Hunor announced in a press statement at the Palace of Parliament.

The UDMR leader said the agreement would be a ‘short’ document with ‘simple’ provisions, which would be made public after it was signed.

‘The provisions are extremely simple. There is nothing special: we are talking about budget adjustments, the budget, the deficit and maintaining the course that will prevent us from getting into further budgetary difficulties. Of course, it contains two points relating to ethnic minorities, specifically the Hungarian minority, concerning education and rights. It says nothing beyond maintaining what has already been achieved, both in education in the mother tongue and in terms of other rights,’ Kelemen Hunor said.

Un deputat și două senatoare PNL au votat, luni, în comisiile parlamentare de specialitate, împotriva ministrului independent propus la portofoliul Energiei în guvernul Luca Niculescu, Dumitru Chisăliță. Este prima „defecțiune” din echipa parlamentară liberală, după ce liderul formațiunii liberale, Ilie Bolojan, a semnat cu premierul desemnat Luca Niculescu un acord care cuprinde condițiile în care PNL va oferi marți noului guvern votul de învestitură.

Chisăliță a primit a primit aviz favorabil, luni, cu o largă majoritate, în comisiile parlamentare de specialitate.

El a obținut 39 de voturi „pentru” din partea parlamentarilor PSD, PNL, UDMR, PACE, UPR.

Opt parlamentari au votat „împotriva” ministrului propus la Energie. AUR nu a participat la audieri, iar USR și SOS au votat contra.

Scindare la vot în tabăra PNL

Surpriza a venit de la PNL, ai căruia parlamentari au fost împărțiți.

Chisăliță a primit voturi „pentru” de la o parte dintre liberali, precum deputatul Sebastian Burduja, fost ministru liberal, însă trei parlamentari PNL au votat împotriva ministrului independent propus la Energie.

Voturile din PNL „împotriva” lui Chisăliță au venit de la deputatul Cristian Buican și de la senatoarele Veta Păsculescu și Gabriela Horga.

Chisăliță a spus la audieri că este nevoie de ajutoare financiare pentru familiile cu venituri mici în vederea scăderii facturilor la energie și gaze, în programul de guvernare fiind prevăzută și promisiunea că nu va exista niciun „șoc de preț” pe fondul scumpirilor.

Acordul Bolojan – Niculescu a fost semnat duminică seara

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, duminică seara, la B1 TV, că a semnat acordul cu premierul desemnat Luca Niculescu, document care stabilește condițiile în care Partidul Național Liberal va vota învestirea noului Guvern.

Liderul liberal a precizat că înțelegerea este valabilă pentru următoarele două-trei luni, până la adoptarea bugetului pe 2027, și include angajamentul reducerii deficitului bugetar la maximum 5,3% anul viitor.

Bolojan a spus că în absența unui Executiv cu puteri depline, servicii publice esențiale riscă să rămână fără finanțare.

„Am semnat exact înainte de a veni la emisiune acest acord cu domnul Luca Niculescu, premierul desemnat de președintele României, care stipulează condițiile pe care dânsul și le asumă în schimbul votului de învestitură pe care Partidul Național Liberal i l-ar acorda. Este, în fapt, un acord care stabilește condițiile tranzitorii pentru următoarele două-trei luni de zile, până la adoptarea bugetului pe anul 2027”, a declarat Bolojan.