Argeșenii semnalează o ruptură profundă față de partidele tradiționale. Cel mai recent sondaj de opinie realizat săptămâna trecută de casa de cercetare Smart Political Consultancy (SPC) confirmă un val de schimbare fără precedent în județ: PSD coboară sub pragul psihologic de 20%, PNL continuă trendul descendent, iar USR se prăbușește spectaculos sub 10%.

Cercetarea politică — a treia realizată de SPC în cursul acestui an — arată clar că partidele aflate de ani de zile la butoane pierd teren masiv în preferințele electoratului argeșean.

Votul pentru Parlamentul României: PSD decontează masiv, USR în liberă cădere

La votul politic pentru Parlamentul României, AUR își menține poziția de lider cu 36,8%, însă pentru prima dată în acest an înregistrează o ușoară scădere — un semnal de alarmă pentru echipa lui George Simion.

PSD coboară spectaculos la doar 17,4%, în timp ce PNL scade ușor față de măsurătoarea din iulie, ajungând la 10,9%. Prăbușirea cea mai accentuată o bifează USR, care ajunge la un scor modest de 7,8%.

Intenția de vot pentru Parlament:

• AUR: 36,8%
• PSD: 17,4%
• PNL: 10,9%
• USR: 7,8%
• SOS România: 5,1%
• Altele (3 partide sub 5%): 7,5%
• Nehotărâți / Nu răspund: 14,5%

Votul pentru Consiliul Județean Argeș: Aceeași ierarhie la partide

Traseul votului politic pentru Consiliul Județean reflectă în mare măsură tendința de la alegerile parlamentare. AUR domină clasamentul cu 35,2%, urmat la mare distanță de PSD cu 19,2% și PNL cu 12,8%. USR nu reușește să treacă pragul de 8% nici la nivel județean, obținând doar 7,7%.

Intenția de vot pentru Consiliul Județean (partide):

• AUR: 35,2%
• PSD: 19,2%
• PNL: 12,8%
• USR: 7,7%
• SOS România: 4,4%
• Altele (3 partide sub 4%): 8,1%
• Nehotărâți / Nu răspund: 12,6%

Președinția Consiliului Județean Argeș: Șoc la vârf! Ion Mînzînă, devansat de un independent

Cea mai mare surpriză a sondajului vine din cursa uninominală pentru șefia Consiliului Județean. Actualul președinte, Ion Mînzînă (PSD), coboară pe locul II, fiind devansat categoric de un candidat independent susținut de polul suveranist, care obține un scor de 32,7%.

Mînzînă ajunge la doar 14,2%, fiind urmat îndeaproape de reprezentantul PNL, Dragoș Predescu (11,4%), și de Sorin Sorescu (9,7%).

Intenția de vot pentru Președintele CJ Argeș:

• Independent (susținut de suveraniști): 32,7%
• Ion Mînzînă (PSD): 14,2%
• Dragoș Predescu (PNL): 11,4%
• Sorin Sorescu: 9,7%
• Ionuț Moșteanu (USR): 6,5%
• Tudor Ionescu: 4,4%
• Alții (3 candidați sub 5%): 9,4%
• Nehotărâți / Nu răspund: 11,7%

Fișa tehnică: Cercetarea sociologică a fost efectuată de Smart Political Consultancy prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator) în perioada 10 – 15 octombrie 2026. Eșantionul a cuprins 978 de respondenți cu domiciliul în județul Argeș, având o marjă de eroare de ±3,5%

Comisiile parlamentare de specialitate i-au dat, luni, aviz favorabil senatorului PSD Daniel Zamfir pentru portofoliul de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului. S-au înregistrat 48 de voturi „pentru”, 26 de voturi „împotrivă” şi două abţineri. Audierile au fost presărate și cu atacuri politice între ministrul propus și o senatoare PNL.

Senatoarea PNL Gabriela Horga, președintele comisiei de buget, i-a reproșat lui Zamfir că partidul său „a blocat 125 de zile” în Parlament propunerea legislativă privind interzicerea cumulului pensiei de serviciu cu salariile în anumite instituții de stat. „Acest proiect se prăfuiește în sertarele lui Grindeanu (președintele Camerei Deputaților și al PSD, n.red.) și sunt sute de persoane care cumulează aceste tipuri de venituri”, a spus Horga.

„Pe aceste persoane le-ați numit „îmbuibați”. Știm că ceea ce vorbiți și ceea ce semnați nu e ceea ce faceți…”, a continuat senatoarea PNL.

„Păstrați limbajul decent, nu facem atacuri la persoană”, i-a spus președintele de ședință.

„Știm că PSD are alergie la reforme”, a mai spus Horga, „Grindeanu blochează proiectul la Cameră, să nu se dezbată și nu-l pune pe ordinea de zi”.

Ministrul propus la Economie a spus că Horga minte.

„Dna Horga, niciodată n-am afirmat că cineva este îmbuibat. Este o minciună. În ceea ce privește sertarele dlui Grindeanu, eu nu-mi permit să cotrobăi prin sertarele șefilor, poate dvs. da”, conform lui Zamfir.

Zamfir: Mi-e foarte clar care e prioritatea mandatului meu

„Situaţia economică a ţării în acest moment revendică măsuri concrete, măsuri urgente care să producă efecte rapide şi vizibile în economie. Doar simpla raportare la deficitul bugetar, cum a fost până acum, fără să avem în vedere starea reală a economiei, nu ne va permite categoric o redresare economică de care România în acest moment are atâta nevoie. Şi, da, deficitul anunţat recent a scăzut, însă, ce trebuie să ştiţi cu toţii este că deficitul comercial a ajuns la 22,4 miliarde de euro în primele opt luni ale anului. Asta înseamnă o creştere cu 1,4% faţă de momentul anului trecut, în vreme ce, îngrijorător, producţia industrială a scăzut în aceeaşi perioadă cu 3,7%”, a afirmat Zamfir.

Potrivit acestuia, nu este de neglijat că datele Registrului Comerţului arată că 29.818 firme au fost dizolvate în primul trimestru al acestui an, cu 12,95% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

„E limpede, cred, pentru toată lumea, mie mi-e foarte clar, că prioritatea mandatului meu va fi relansarea economică şi, un lucru important, ea nu va rămâne doar pe hârtie, cum s-a întâmplat până acum”, a transmis ministrul desemnat.

Prima decizie pe care a promis-o Zamfir

În ceea ce priveşte măsurile concrete ale programului de guvernare, o primă acţiune va fi implementarea planul de relansare economică şi reindustrializare.

„Avem la bază Ordonanţa 8/2026, cum ştiţi, care a fost aprobată, dar nu s-a implementat. Sunt acolo şapte programe canalizate pe şapte direcţii de dezvoltare şi e foarte important ca acest lucru să se întâmple, mai ales că acest program, vă repet, a fost asumat încă de anul trecut şi proiectele importante, cele şapte, sunt: competitivitatea şi produsele cu deficit comercial. Aici avem alocat 1,05 miliarde (de euro – n. r.), avem materiile prime critice şi aici o să dezvolt, că e un lucru extrem de important pe care eu îl vizez. Avem cercetarea/dezvoltarea şi tehnologiile înalte şi aici avem 1,05 miliarde. De asemenea, în industria de apărare avem 200 de milioane de euro, în investiţii regionale 500 de milioane de euro şi IMM-uri şi proiecte de minimis de 100 de milioane de euro. Ca să fie foarte limpede pentru toată lumea, sprijinul va fi oferit fie sub forma granturilor, fie sub forma creditului fiscal pe 7 ani şi, în ultimul rând, a garanţiilor şi a bonificaţiilor de dobândă”, a susţinut Daniel Zamfir.

Liderul nord-coreean Kim Jong-un ar fi suferit o hemoragie cerebrală și s-ar afla în comă, potrivit unor informații care circulă pe rețelele sociale. Publicația britanică The Sun relatează că acesta ar fi fost transportat de urgență în China, unde ar fi primit îngrijiri medicale într-un spital din Beijing. Informațiile nu au fost confirmate oficial, iar starea de sănătate a liderului de la Phenian rămâne necunoscută, relatează Mediafax.

Speculațiile despre sănătatea lui Kim Jong-un s-au întețit în mediul online, după ce mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale au susținut că liderul Coreei de Nord ar fi suferit o hemoragie cerebrală gravă, iar lipsa oricărei comunicări oficiale nu face decât să le întrețină.

Potrivit publicației britanice The Sun, Kim Jong-Un fi fost transportat în China pentru tratament de urgență, din cauză că dotările medicale în Capitala nord-coreeană ar fi insuficiente.

Ar fi internat la Peking Union

Mai multe zvonuri încearcă să acrediteze ideea că Spitalul Peking Union Medical College din Beijing este locul în care liderul nord-coreean ar fi primit îngrijiri medicale.

Nu există însă dovezi publice care să confirme transferul, diagnosticul sau presupusa comă. Nici autoritățile nord-coreene, nici cele chineze nu au confirmat informațiile prezentate în relatarea publicației britanice.

Kim Jong-un nu a mai fost văzut în public din 11 octombrie

Ultima apariție publică a lui Kim Jong-un menționată de The Sun datează din 11 octombrie, când liderul nord-coreean a vizitat un muzeu dedicat apărării, într-o locație din Phenian care nu a fost precizată.

Nu e prima dată când apar asemenea zvonuri

Absența sa din spațiul public a alimentat speculațiile despre o posibilă problemă gravă de sănătate.

Nu este prima dată când apar asemenea zvonuri. În 2020, după o perioadă în care Kim Jong-un nu a participat la evenimente publice, pe rețelele sociale au circulat informații potrivit cărora acesta ar fi murit sau s-ar fi aflat în comă.

La vremea respectivă, un fost diplomat nord-coreean a susținut că liderul ar fi fost incapabil să-și exercite atribuțiile și că puterea urma să fie preluată de sora sa, Kim Yo-jong. Afirmațiile nu s-au confirmat, iar Kim Jong-un a reapărut ulterior în public.

Sora lui Kim Jong-un, posibilă succesoare la conducerea Coreei de Nord

Noile zvonuri readuc în discuție problema succesiunii la conducerea Coreei de Nord, unul dintre cele mai închise regimuri politice din lume.

Kim Yo-jong, sora mai mică a liderului nord-coreean, este considerată una dintre cele mai influente persoane din conducerea de la Phenian.

În vârstă de 38 de ani, aceasta are un rol important în politica regimului și a transmis în repetate rânduri mesaje dure la adresa Coreei de Sud și a Statelor Unite.

Publicația britanică relatează că, luni, Kim Yo-jong a avertizat că Phenianul ia în calcul amplasarea unor arme tactice suplimentare în apropierea frontierei cu Coreea de Sud.

Unii analiști consideră că, în cazul morții sau incapacității lui Kim Jong-un, sora sa ar putea prelua temporar conducerea țării.

Nu există însă un anunț oficial privind un asemenea scenariu.

Fiica lui Kim Jong-un, pregătită să preia puterea?

O altă persoană aflată în centrul speculațiilor privind succesiunea este Kim Ju-ae, fiica liderului nord-coreean, despre care presa internațională relatează că are aproximativ 13 ani.

Tânăra a apărut pentru prima dată în public în noiembrie 2022, la un eveniment dedicat lansării unei rachete, alături de tatăl său.

De atunci, Kim Ju-ae l-a însoțit pe liderul nord-coreean la numeroase evenimente militare și ceremonii oficiale.

În februarie 2023, ea a participat la manifestările dedicate împlinirii a 75 de ani de la înființarea armatei nord-coreene. Ulterior, aparițiile sale au devenit tot mai frecvente.

Participarea fiicei liderului nord-coreean la o vizită de stat în China, în 2025, a întărit speculațiile că aceasta ar putea fi pregătită pentru succesiune.

Serviciile de informații sud-coreene au indicat anterior că Ju-ae ar putea fi desemnată moștenitoare a puterii. Cu toate acestea, Phenianul nu a anunțat oficial că ea va prelua conducerea țării.

Dacă ar ajunge în fruntea Coreei de Nord, Kim Ju-ae ar deveni prima femeie care conduce statul în istoria dinastiei Kim.

Riscuri cardiovasculare asociate greutății sale

Starea de sănătate a lui Kim Jong-un a atras atenția și înaintea apariției actualelor zvonuri.

Potrivit The Sun, care citează evaluări ale Serviciului Național de Informații din Coreea de Sud (NIS), liderul nord-coreean ar cântări peste 140 de kilograme și ar avea o înălțime de aproximativ 1,70 metri.

Serviciile de informații sud-coreene au atras atenția asupra riscurilor cardiovasculare asociate greutății sale și fumatului.

Presa britanică a relatat și despre alimentația sa bogată în carne și preparate considerate de lux, precum homarul.

Aceste informații nu confirmă însă că liderul nord-coreean ar fi suferit o hemoragie cerebrală.

Atât tatăl său, Kim Jong-il, care a condus Coreea de Nord până în 2011, cât și bunicul său, Kim Il-sung, au avut probleme de sănătate despre care au apărut informații în presa internațională.

Doi șoferi din Arad au alertat poliția după ce și-au reclamat mașinile ca fiind furate, deși doar uitaseră unde le parcaseră. Agenții au căutat și ei mașinile pentru mai multe ore, găsindu-le ulterior în apropierea unei piețe, după ce zona s-a eliberat, potrivit Agerpres.

Incidentul a avut loc în Piața Obor din Arad, unde sute de autoturisme sunt parcate pe parcursul zilei. Cei doi șoferi nu și-au mai găsit mașinile și au sesizat Poliția prin 112.

Citește și : Participarea la o nuntă l-a costat pe un bărbat din Iași 9.000 de lei. Amenda uriașă primită după ce s-a urcat băut la volan

Agenții ce au venit la fața locului au analizat ore în șir imagini de pe camerele de supraveghere și au căutat și mașinile în trafic. Cu toate acestea, după-amiaza, când piața și-a încheiat programul, în parcarea din apropiere au rămas doar cele două mașini declarate furate.

„S-a făcut reclamaţie că s-au furat două maşini, au venit poliţiştii, au vizionat imaginile pentru ca, până la urmă, să se constate că, de fapt, maşinile erau parcate şi reclamanţii au uitat unde le-au lăsat. Una dintre maşini era scumpă, de vreo 80.000 de euro, după cum spunea proprietarul”, a declarat jurnaliştilor administratorul parcării, Ştefan Grama.

Citește și : Alertă cu bombă la Liceul Báthory din Cluj-Napoca. Elevii și profesorii, evacuați de urgență

Reprezentanții IPJ Arad i-au aplicat șoferului care a sunat la 112 o amendă de 4.000 de lei pentru alertarea nejustificată a autorităților.

„În urma sesizării a fost constituită o echipă complexă de cercetare la faţa locului, cu poliţişti din cadrul structurilor de investigaţii criminale, ordine publică şi criminalişti. S-a stabilit că fapta sesizată nu se confirmă, autoturismul fiind identificat în proximitatea pieţei. Având în vedere aspectele constatate, în cauză a fost aplicată o sancţiune contravenţională”, a informat IPJ.

Europa este tot mai aproape de un moment de tensiune socială de mare intensitate. În timp ce majoritatea guvernelor discută probleme de apărare, de recrutare și majorarea bugetelor pentru aceste acțiuni, organizațiile de tineret au luat măsuri ieșite de sub control și pregătesc un răspuns care depășește granițele unei singure țări. Data aleasă este 20 noiembrie 2026, când International Youth Strike (IYS) cheamă elevii și studenții la o zi internațională de greve, manifestații și acțiuni în universități.

Apelul a fost lansat oficial pe 10 august, iar organizatorii îl descriu ca fiind începutul unei mișcări internaționale antimilitariste. Mesajul ar fi unul clar, cel puțin cel de suprafață: tinerii nu vor ca educația, sănătatea, locuințele și serviciile publice să fie împinse pe plan secund în numele pregătirilor militare. Pe rețelele sociale a circulat inclusiv un afiș care enumeră 48 de țări și capitale care ar găzdui astfel de mobilizări.

Franța, locul unde revolta a ajuns la violențe alarmante

De revolta tinerilor profită și alte organizații pro violență, iar escaladările din Franța sunt exemplul cel mai clar. Nemulțumirile elevilor au început în septembrie, pornind de la probleme concrete: lipsa profesorilor, clase supraaglomerate, clădiri școlare degradate și dificultăți legate de sistemul de admitere în universități, Parcoursup. Iar revendicările au trecut rapid de limitele sistemului educațional. Studenților li s-au alăturat sindicate și cetățeni nemulțumiți de creșterea costului vieții, de prețurile carburanților și de problemele legate de salarii și pensii.

Pe 17 octombrie, manifestațiile au luat amploare la nivel național. Ministerul francez de Interne a estimat aproximativ 550.000 de participanți, în timp ce organizatorii au avansat cifra de 800.000.

Cea mai gravă problemă este că în multe orașe au fost raportate confruntări violente cu poliția, jafuri, incendii și atacuri asupra unor clădiri publice. Aici putem fi siguri că organizatori nu mai sunt generații de elevi sau studenți care vor educație asigurată pe viitor.

Citește și: Să se interzică sau nu votul românilor din diaspora? Propuneri pro și contra pentru peste 1 milion de alegători. Ce ţări au luat această măsură radicală

Din Franța în Italia și Germania: revolta capătă dimensiune internațională

Mișcarea nu mai privește exclusiv Franța. În Italia, elevii și studenții au început să promoveze acțiuni de solidaritate cu protestatarii francezi. Conform ANSA din 2 octombrie, au fost anunțate manifestații la Roma și Genova, în perspectiva unei mobilizări internaționale în noiembrie.

Napoli și Torino figurează, de asemenea, printre orașele menționate în apelurile de mobilizare. Și la Milano au existat confruntări violente, lupte de stradă și jafuri.
Nemulțumirile italienilor combină problemele educației și ale nivelului de trai cu opoziția față de militarism și față de implicarea instituțiilor de învățământ în proiecte asociate industriei de apărare.

În Germania, tensiunea are o componentă suplimentară: opoziția față de recrutare și față de introducerea sau extinderea serviciului militar obligatoriu.
Grupurile implicate în mișcarea „Greva școlară împotriva recrutării” au promovat aceeași dată, 20 noiembrie, pentru acțiuni de protest.

Franța, Italia, Germania, Spania, Croația și Slovenia sunt printre statele menționate în campania internațională.

În Belgia, nemulțumirile privind sistemul școlar au alimentat, la rândul lor, proteste recente.
Ceea ce se conturează este o încercare de a conecta mișcări naționale diferite printr-un mesaj comun, nu dovada existenței unei revolte deja coordonate în fiecare țară europeană.

800 de miliarde pentru apărare. La cine ajunge însă factura socială?

Centrul conflictului are la bază curiozitatea multora cu privire la cât trebuie să investească Europa în securitate și ce consecințe vor suporta locuitorii țărilor membre. International Youth Strike invocă planul ReArm Europe, asociat unui obiectiv de mobilizare a aproximativ 800 de miliarde de euro pentru apărare.

Pentru organizatori, această reprezintă prioritățile unei Europe care pregătește investiții militare masive, în timp ce tinerii reclamă probleme în educație, sănătate, locuințe și protecție socială. Cu toate acestea însă, existența planului nu demonstrează automat că fiecare investiție militară produce o reducere echivalentă a cheltuielilor sociale. Este vorba despre o interpretare politică pe baza căreia se construiește o campanie.

Cinci revendicări care ne demonstrează că miza este mai mare decât educația

Manifestul International Youth Strike cuprinde cinci direcții politice.
Prima face referire la oprirea militarizării și a reînarmării, cu redirecționarea resurselor către educație, sănătate și servicii publice.

Cea de-a doua privește eliminarea serviciului militar obligatoriu. Coaliția respinge inclusiv formele voluntare de serviciu militar și se opune transformării școlilor și universităților în instrumente de recrutare. A treia revendicare vorbește despre solidaritatea cu popoarele considerate oprimate, combaterea imperialismului, colonialismului, ocupației și apartheidului, precum și susținerea autodeterminării.

A patra direcție privește justiția climatică și socială, inclusiv combaterea dependenței de combustibilii fosili. În sfârșit, organizațiile cer apărarea drepturilor democratice și combaterea autoritarismului, represiunii, rasismului, patriarhatului și extremei drepte. Așadar, 20 noiembrie nu este prezentat doar ca o zi de protest împotriva recrutării, ci ca punctul de pornire al unei mișcări politice internaționale cu o agendă mult mai largă.

Vezi și: România își plătește profesorii de aproape patru ori mai prost decât alte țări din Europa. Cât valorează, de fapt, viitorul unei țări?

Ce riscă europenii dacă protestele scapă de sub control?

La o astfel de situație gravă există riscuri pe măsură. Primul este dat de

repetarea confruntărilor violente descrise în Franța, mai ales acolo unde revendicările studențești se suprapun peste nemulțumiri economice și politice.

Un al doilea risc este adâncirea rupturii dintre generațiile tinere și guvernele care susțin creșterea cheltuielilor militare, iar al treilea ar putea fi dat de radicalizarea dezbaterii publice: o discuție necesară despre securitatea Europei s-ar putea transforma într-o confruntare în care orice compromis devine imposibil. De partea cealaltă, guvernele ar putea ignora situația și ar putea considera aceste proteste doar o problemă de ordine publică.

Participarea la o nuntă l-a costat pe un bărbat din Iași 9.000 de lei. Bărbatul a fost oprit de polițiști după ce a plecat de la nuntă. Pentru că mirosea puternic a alcool, oamenii legii l-au testat cu apartul Drager, care a indicat o alcoolemie uriașă.

Participarea la o nuntă l-a costat pe un bărbat din Iași 9.000 de lei

Analizele de sânge au confirmat o alcoolemie de 1,62 la mie, valoare care depășește pragul de la care conducerea sub influența alcoolului constituie infracțiune.

În fața anchetatorilor, bărbatul a declarat că participase la nuntă împreună cu soția și un vecin, despre care credea că urma să conducă la întoarcere. Din acest motiv, nu și-ar fi făcut griji că a consumat aproximativ 400 de mililitri de vin.

Petrecerea s-a prelungit până în jurul orei 2:00, însă vecinul a refuzat în cele din urmă să conducă. Bărbatul a susținut că nu a vrut să-și lase mașina în parcarea restaurantului, situat într-o zonă împădurită și slab iluminată. Cum nu a găsit nici un taxi disponibil, a decis să ducă mașina într-un loc mai sigur, după care urma să ia un taxi până acasă, scrie ziaruldeiasi.ro. 

Planul nu a avut succes. După aproximativ 300 de metri, șoferul a fost oprit de polițiști și depistat sub influența alcoolului.

Bărbatul a fost prins băut la volan la 1 iunie 2024, cu două zile înainte de intrarea în vigoare a modificărilor legislative care au eliminat posibilitatea aplicării amenzii penale pentru această infracțiune, potrivit reglementărilor menționate în dosar.

Judecătorii au ținut cont de faptul că bărbatul nu mai avusese probleme cu legea, și-a recunoscut greșeala și a colaborat cu anchetatorii. În aceste condiții, magistrații Judecătoriei au optat pentru o pedeapsă mai mică. Acesta putea să ajungă la închisoare, însă a primit o amendă de 9.000 de lei, echivalentul a 200 de zile-amendă.

Sentința nu este definitivă. Bărbatul contestat hotărârea, iar procesul a fost reluat la Curtea de Apel, unde cauza a fost analizată din nou.