Sezonul de toamnă al emisiunii „Chestiuni Arzătoare” de la PRO Argeș TV a debutat în forță, aseară, cu o dezvăluire de impact despre starea dezastruoasă a drumurilor județene din Argeș — o situație critică pentru care o parte din vină o poartă și Poliția Argeș, prin lipsa de reacție și in aplicarea legilor.

După ce a difuzat imagini revoltătoare cu halul fără de hal în care arată două artere județene de coșmar, realizatorul și jurnalistul Iulian Uță a lansat o provocare unică în mass-media românească, direct la adresa conducerii Consiliului Județean Argeș.

Parteneriat inedit pentru DJ 703 H: „În două zile astupăm gropile de pe Drumul Groazei!”

Sătul, la fel ca toți argeșenii, de promisiunile sterile și de proiectele uitate prin sertare, Iulian Uță i s-a adresat în direct președintelui CJ Argeș, Ion Mînzînă. Jurnalistul i-a propus un parteneriat public-privat neobișnuit pentru a rezolva urgent haosul de pe celebrul DJ 703 H – drumul unde turiștii străini si localnicii își distrug mașinile pe bandă rulantă.

Mai exact, Iulian Uță a anunțat public că el și echipa sa sunt dispuși să cumpere din propriile resurse mixtura asfaltică necesară pentru acoperirea craterelor, lăsând în sarcina Consiliului Județean doar execuția lucrărilor cu muncitorii de la Regia Județeană de Drumuri:

„Haideți, domnule Mînzînă, acceptați această provocare pentru binele județului și băgați-vă în acest parteneriat în care noi, presa, să plătim asfaltul, iar dumneavoastră doar să faceți manopera? În două zile astupăm gropile de pe drumul groazei!”, a fost apelul direct lansat în emisiune de Iulian Uță.

Jenant! A ajuns Consiliul Județean să primească pomană de la presă?

Declarația din cadrul emisiunii „Chestiuni Arzătoare” scoate la iveală un adevăr dureros: este de-a dreptul jenant nivelul la care s-a ajuns în județul Argeș! Să ajungă o instituție mamut precum Consiliul Județean să primească „pomană” și sprijin financiar de la presă pentru a astupa niște gropi este un certificat de neputință administrativă.

Problemele de pe DJ 703 H trebuiau rezolvate de ani de zile din bugetul generos alimentat din taxele și impozitele argeșenilor, nu din donațiile jurnaliștilor disperați de indolența autorităților. Rămâne de văzut dacă șeful CJ Argeș va avea curajul să accepte provocarea sau va prefera să tacă chitic în continuare, în timp ce județul se scufundă în gropi.

Lovitură de teatru și un semnal de alarmă uriaș pentru sportul românesc! Theodor Proca, înotătorul de 18 ani din Pitești, și-a anunțat oficial plecarea din țară direct către Statele Unite ale Americii, unde își va continua studiile universitare și cariera sportivă. Decizia vine imediat după o performanță notabilă, de excepție, obținută la Campionatele Europene de Înot de la Paris.

Performanță istorică la Paris: Primul român sub pragul de 15 minute!

Piteșteanul a bifat un rezultat fabulos la Europenele de la Paris, unde a terminat pe locul 7 în finala probei de 1.500 de metri liber. Prin această reușită, Theodor Proca a devenit primul înotător român din istorie care reuşeşte să coboare sub bariera psihologică de 15 minute în această probă extenuantă de fond – performanță stabilită încă din faza calificărilor.

Statistica este de-a dreptul grăitoare pentru valoarea tânărului argeșean: la competiția continentală din Franța, Theodor Proca a fost singurul înotător român care a prins o finală, exceptându-l pe fenomenalul David Popovici!

Produs al Școlii „Matei Basarab” din Pitești

Legătura lui Theodor cu orașul natal este una extrem de puternică. Proaspătul recordman a urmat cursurile Școlii Gimnaziale „Matei Basarab” din Pitești, o instituție de suflet pentru întreaga sa familie, ambii săi părinți fiind profesori apreciați în cadrul aceleiași școli. Cu toate acestea, viitorul său sportiv nu mai putea fi susținut în țară.

Tristețea din spatele plecării: „În România probele de fond sunt pe cale de dispariție!”

Decizia de a pleca peste Ocean a fost luată din lipsa condițiilor și a concurenței din bazinele românești. Theodor a explicat cu sinceritate motivele care l-au împins să facă acest pas decisiv:

„Pentru mine începe un nou capitol, săptămâna viitoare plec în America, la facultate. Voi schimba mediul, echipa, tot. Să vedem cum va fi. Sper că va fi alegerea bună și că vor veni rezultatele.

Da, cred că am simțit nevoia să schimb, în mare parte pentru că în România nu am partener de antrenament. Nici la Naționale competiția nu e așa ridicată la probele de fond. Din păcate, e pe cale de dispariție, nu prea se mai antrenează în România.”

Plecarea lui Theodor Proca este o victorie uriașă pentru el și o înfrângere usturătoare pentru sportul din România și din Argeș. Când un tânăr de 18 ani, care doboară bariere istorice și ajunge în finală europeană alături de David Popovici, îți spune verde-n față că probele de fond sunt „pe cale de dispariție” și că nu are cu cine să se antreneze acasă, înseamnă că sistemul e falimentar!

Îi urăm succes piteșteanului nostru în America, unde cu siguranță va avea condiții de nivel mondial. Iar șefilor din sportul românesc le transmitem un singur lucru: rămâneți cu bazinele goale și cu discursurile sterile, că valorile reale își fac valizele!

Un adolescent a încercat să intre în sediul Judecătoriei Medgidia cu un briceag și doi litru de benzină ascunse sub bluză. Când a fost descoperit de jandarmi, băiatul a invocat motive de autoapărare.

Adolescent de 14 ani, prins cu briceagul și doi litri de benzină sub bluză la intrarea în judecătorie

Incidentul a avut loc luni. Băiatul le-a spus jandarmilor că a încercat să intre cu briceagul și benzina în sălile de judecată deoarece tatăl său are mulți dușmani.

”Un tânăr în vârstă de 14 ani a fost oprit la accesul în clădire având asupra sa obiecte periculoase şi substanţe inflamabile. În timpul controlului de securitate efectuat la intrarea în instituţie, jandarmii au descoperit asupra adolescentului un briceag şi o sticlă de plastic, care conţinea aproximativ doi litri de benzină, pe care acesta o avea ascunsă sub bluză.

Fiind întrebat de către forţele de ordine cu privire la motivul prezenţei sale şi la natura obiectelor transportate, adolescentul a susţinut că le deţinea în scop de autoapărare, deoarece tatăl lui are mulţi duşman”, au transmis reprezentanţii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Constanţa, potrivit news.ro. 

Băiatul a fost dus la sediul Detaşamentului de Jandarmi Medgidia, iar cercetările în acest caz continuă.

Citește și Un bărbat și-a lovit soția, cu mașina, pe o trecere de pietoni din Galați. El a ajuns la poliţie, ea la spital

Fermierii și procesatorii din România au depus 1.177 de proiecte, în valoare totală de peste 400,8 milioane de euro, pentru construirea unor noi capacități de producere a energiei electrice din surse solare.

Sesiunea de finanțare prin Schema de Energie s-a încheiat vineri, 14 august 2026, la ora 23:59. Datele centralizate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale arată că interesul pentru energia regenerabilă a depășit așteptările, valoarea proiectelor înscrise fiind cu mult peste bugetul disponibil.

Cererile au sărit de 400 de milioane de euro

Pentru investițiile în capacități de cel mult 1 MW au fost depuse 1.107 cereri, cu o valoare totală de aproximativ 252 de milioane de euro. Bugetul disponibil pentru această categorie a fost de 145 de milioane de euro, astfel că gradul de depunere a ajuns la 174%.

Și proiectele de capacitate mai mare au depășit suma pusă la dispoziție. Pentru instalațiile de peste 1 MW au fost depuse 70 de proiecte, în valoare de aproximativ 149 de milioane de euro, față de o alocare de 120 de milioane de euro. Gradul de depunere a fost, în acest caz, de 124%.

În total, solicitările pentru finanțare nerambursabilă depășesc 282 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un grad de consum al alocării de 107%.

„Interesul fermierilor pentru energie verde se dovedește a fi unul foarte mare”, a declarat Adrian Chesnoiu.

Soarele, soluție pentru facturile din ferme

Schema de finanțare este destinată construirii unor capacități noi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, în principal pentru autoconsumul fermelor și unităților de procesare agroalimentară.

Bugetul total al sesiunii a fost de 265 de milioane de euro, împărțit astfel:

Prin aceste investiții, agricultorii și procesatorii urmăresc să își producă singuri o parte din energia necesară, reducând dependența de electricitatea cumpărată din rețea și, implicit, presiunea facturilor.

AFIR începe verificarea proiectelor

Odată încheiată sesiunea, AFIR trece la verificarea și evaluarea proiectelor depuse.

„Acum vom demara procedura de verificare și de evaluare a tuturor proiectelor depuse”, a transmis conducerea instituției.

După finalizarea evaluării și stabilirea eventualelor sume rămase disponibile, autoritățile vor analiza posibilitatea deschiderii unei noi sesiuni de finanțare.

Schema este finanțată prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul schemei de ajutor de stat este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AFIR.

Valoarea totală de peste 400,8 milioane de euro a proiectelor depuse, raportată la bugetul de 265 de milioane de euro, arată cât de puternică este cererea pentru investiții în energie solară în agricultura românească. Pentru ferme și procesatori, panourile fotovoltaice nu mai sunt doar o investiție „verde”, ci devin tot mai mult o strategie pentru reducerea costurilor și pentru controlul consumului de energie.

George Buhnici, rămas în memoria publică inclusiv prin controversatele declarații despre femeile cu celulită și vergeturi, și-a mutat acum discursul către criza energetică. Într-o intervenție la Digi24, el l-a atacat dur pe Ilie Bolojan pentru ideea „dispecerizării” bateriilor prosumatorilor, susținând că statul nu poate controla fără acord și fără o plată corespunzătoare echipamentele cumpărate din bani privați.

Intervenția televizată vine în aceeași zi în care Buhnici i-a adresat lui Bolojan o amplă scrisoare deschisă, în care susține că aproximativ 360.000 de familii riscă să devină „bateria de rezervă” a unui sistem energetic pe care îl descrie drept „depășit, incompetent și corupt”.

Miza scandalului o reprezintă declarațiile recente ale premierului privind introducerea bateriilor prosumatorilor într-o „formulă de dispecerizare”. Deocamdată, nu a fost prezentat public un mecanism juridic concret care să arate dacă participarea ar urma să fie voluntară sau obligatorie, cine ar controla echipamentele și cum ar fi remunerați proprietarii.

Buhnici: „Ne comportăm ca niște drumari luați prin surprindere de iarnă”

George Buhnici susține că actuala criză nu poate fi pusă exclusiv pe seama secetei, a debitului redus al Dunării sau a problemelor de la Centrala Nucleară Cernavodă. În opinia sa, autoritățile știau de ani întregi că cererea de energie va crește, dar nu au construit suficiente capacități noi de producție și stocare.

„Problema este veche și nu se va rezolva curând. Avem promisiuni pentru 2027, apropo, deci anul acesta cu siguranță nu scăpăm. Avem o cerere în creștere de energie, lucru pe care îl știm de ani de zile, iar această cerere va continua să crească”, a declarat Buhnici.

Acesta a comparat reacția autorităților cu cea a drumarilor surprinși în fiecare an de venirea iernii.

„Avem problemele de la Cernavodă și problemele de pe Dunăre, care, din nou, nu sunt noi. Ne comportăm ca niște drumari luați prin surprindere de iarnă. Iar acum, într-o situație aparentă de panică, luăm măsuri în pripă, care mai degrabă miros a socialism decât a liberalism”, a afirmat el.

Acuzația privind energia cumpărată de la Bulgaria

Buhnici susține că România exportă energie ieftină în timpul zilei, când producția fotovoltaică este ridicată, dar ajunge să o cumpere înapoi, mai scump, după apus.

„Nu merge Cernavodă, nu avem suficientă apă pe Dunăre, trebuie să luăm de undeva curentul acela. Chiar la ora la care vorbim, noi luăm curent. De unde? Din nou, de la bulgari”, a spus vloggerul.

Acesta a avansat un adaos de 77%, dar a precizat chiar el că informația depinde de corectitudinea cifrelor consultate înaintea emisiunii:

„Bulgarii de unde au curentul acela? De la noi. L-au luat la prânz și ni-l revând acum, dacă cifrele pe care le-am văzut puțin mai devreme sunt corecte, cu un adaos de 77%.”

„Să ne vândă castraveții noștri, pe care ni i-au luat la prânz, cu un adaos de 77% seara înseamnă că ne-au luat bulgarii la inteligență”, a continuat George Buhnici.

Afirmația trebuie însă citită cu precauție. Într-o piață regională interconectată nu poate fi urmărită fizic „aceeași energie” vândută și apoi răscumpărată. Este vorba, în realitate, despre diferențele dintre prețurile și fluxurile comerciale de la prânz și cele din orele de vârf.

Mai mult, procentul de 77% apărut în relatările despre succesul Bulgariei se referă la capacitatea sistemului său de stocare de a transfera energia solară către orele fără soare, nu dovedește automat existența unui adaos comercial de 77% aplicat României. Buhnici nu a indicat în emisiune intervalul, tranzacțiile sau datele OPCOM pe care și-a bazat calculul.

Dispecerizarea, acceptată numai dacă este voluntară și plătită

Buhnici nu respinge în totalitate ideea dispecerizării bateriilor private. El susține însă că un asemenea mecanism trebuie să fie voluntar și să le ofere proprietarilor o remunerație corespunzătoare.

„Dispecerizarea este o idee foarte bună. Întrebarea este cum o facem. O facem ca în secolul trecut sau o facem, poate, cum face deja Australia? De bunăvoie. Dacă vrei să-mi controlezi bateria, este în regulă, dar plătește-mă rezonabil pentru asta”, a explicat el.

Potrivit acestuia, statul nu poate decide unilateral când un prosumator are voie să producă sau să livreze energie:

„Prin dispecerizare ar însemna ca un domn, o doamnă, niște specialiști dintr-un birou să spună: «Tu acum ai voie să produci» sau «Tu nu ai voie să produci». Pe investiția mea, pe bateria mea, pe fotovoltaicele mele, pe munca mea.”

Vloggerul susține că există deja peste 350.000 de prosumatori în România și că aproximativ o treime dintre aceștia dețin și baterii. Cifra de 97% invocată de Buhnici pentru ponderea noilor prosumatori din 2026 care și-ar fi instalat stocare nu a fost însoțită în emisiune de documentele sau metodologia statistică folosită.

Scrisoare deschisă pentru Bolojan: „Ați găsit ce să rechiziționați”

Tonul folosit de Buhnici a fost însă chiar mai agresiv în scrisoarea publicată înaintea intervenției televizate.

„360.000 de familii și-au pus banii și pielea la bătaie, iar acum li se cere să predea cheile sistemelor. Prosumatorii nu sunt însă problema”, și-a început acesta mesajul.

Buhnici îl acuză pe Ilie Bolojan că, după ce a promis creșterea capacității de stocare, încearcă să folosească bateriile cumpărate de populație în locul unor investiții publice.

„În aprilie ați promis creșterea capacității de stocare a României. În august, stocarea pe care o vedeți este cea din garajele noastre. În patru luni de interimat nu ați construit nimic, dar ați găsit ce să rechiziționați”, a scris el.

În scrisoare, Buhnici formulează zece întrebări pentru premier, referitoare la investițiile începute, blocajele din stocare, informațiile primite de la Transelectrica și companiile din energie, situația centralelor pe cărbune și efectul concret al prosumatorilor asupra rețelei.

„Invertorul din garajul meu nu este infrastructură națională. Infrastructură națională este rețeaua aceea căpușată sub ochii binevoitori ai guvernanților”, afirmă acesta.

Atac direct la premier: patru explicații posibile

Buhnici îi atribuie lui Bolojan patru posibile explicații pentru poziția exprimată în privința prosumatorilor.

„Fie sunteți prost informat. Fie sunteți dezinformat. Fie sunteți manipulat de cei care vă au urechea. Fie, și aceasta ar fi varianta cea mai gravă, manipulați chiar dumneavoastră, cu intenție. Una dintre acestea patru este adevărată”, a scris el.

Separat, distribuind o postare a fostei deputate Cristina Prună despre întârzierea legislației privind stocarea, Buhnici a transmis un nou mesaj: „Nu subestimați mafia din energie care ține liderii politici în buzunar”.

Cristina Prună susține că un proiect care elimina dubla taxare a energiei stocate a fost blocat în Parlament de PNL și PSD la finalul anului 2023, iar o măsură similară a fost adoptată abia la sfârșitul anului 2024 prin ordonanță de urgență. Afirmația privind responsabilitatea partidelor îi aparține fostei parlamentare și trebuie tratată ca acuzație politică.

Ce a propus, de fapt, Bolojan

Ilie Bolojan a vorbit despre două direcții: obligativitatea instalării unor capacități de stocare pentru viitorii prosumatori și includerea bateriilor și invertoarelor existente într-o formulă de dispecerizare.

Premierul nu a prezentat însă un proiect de lege și nici nu a anunțat că statul va prelua pur și simplu controlul echipamentelor. Nu sunt cunoscute, în acest moment, condițiile de participare, modalitatea de comandă, responsabilitatea în cazul defecțiunilor sau sistemul de remunerare.

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie a respins ferm varianta unei intervenții obligatorii, avertizând că bateriile și invertoarele reprezintă proprietate privată.

Disputa apare într-un moment în care România produce excedent de energie fotovoltaică la prânz, dar poate reveni la importuri după apus. Această diferență arată problema reală din spatele scandalului: România are producție solară, dar nu deține suficiente capacități pentru a păstra energia până în orele de consum maxim.

De la scandalul celulitei la lecțiile despre Sistemul Energetic Național

Actuala ofensivă a lui George Buhnici vine după un scandal public care i-a afectat puternic imaginea. În 2022, acesta a făcut comentarii despre femeile cu celulită și vergeturi, declarații pentru care a fost sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

În 2023, Curtea de Apel București a menținut existența sancțiunii, dar a redus amenda de la 20.000 la 3.000 de lei. Hotărârea nu era definitivă la momentul pronunțării.

Acum, Buhnici se prezintă în primul rând în calitate de prosumator și jurnalist specializat în tehnologie și cere ca statul să negocieze cu proprietarii bateriilor, nu să decidă unilateral în locul lor.

„Prosumatorii pot fi parteneri cu drepturi egale. Dar nu sunt bateria de rezervă a unui sistem depășit, incompetent și corupt”, a transmis el.

Intervenția lui George Buhnici de la Digi24 s-a încheiat în același registru: „Nu ne faceți ca pe oi. Hai să facem aceste mecanisme sustenabile. Hai să le facem liberale. Hai să le facem moderne. Hai să le facem ca în 2026, nu ca în 1989.”

Formula de calcul a pensiei este una clară: partea contributivă se calculează pe baza punctajelor lunare/anuale la pensie. Se face o medie pe an, apoi se adună punctajele la pensie obținute anual.

Citește și: Cum poți cumpăra vechime la pensie în 2026. Cât costă un an de cotizare și cine poate beneficia de această facilitate

Totodată, mai există o componentă intitulată puncte de stabilitate sau bonus. Acestea se acordă după o formulă simplă pensionarilor care au muncit peste 25 de ani.

Puncte de stabilitate/bonus:

a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 de ani inclusiv

b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 de ani inclusiv

c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.

Pentru 35 de ani se acordă următoarele puncte de stabilitate/bonus:

5 X 0,5 + 5 X0,75 puncte = 6,25 puncte de stabilitate pentru 35 ani munciți.

Cum se calculează punctele de contributivitate la pensie

„Punctajul lunar (contributiv) se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv”,  menționează legea.

Câștigul salarial mediu brut folosit la calcul și fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 9.192 de lei pentru anul 2026. Punctajul anual se claculează luând în calcul salariul brut.

Salariul net de 4.000 de lei înseamnă salariu brut de 6.900 lei.

Punctaj anual: Salariu 6.900 lei împărțit la 9.192 lei = 0,75 puncte X 35 de ani = 26,2 puncte de contributivitate la pensie.

Total puncte: 6,25 puncte stabilitate + 26,2 puncte = 32,45 puncte. Punctul este 81 lei.

Pensie după 35 ani de muncă pe un salariu de 4.000 lei net = 2.635 lei.

În același timp, un salariu net de 5.000 de lei  înseamnă salariu brut de 8.600 lei.

Punctaj anual: Salariu 8.600 lei împărțit la 9.192 lei = 0,93 puncte X 35 de ani = 32,7 puncte de contributivitate la pensie.

Total puncte: 6,25 puncte stabilitate + 32,7 puncte = 39 puncte. Punctul este 81 lei.

Pensie după 35 ani la un salariu de 5.000 lei net = 3.160 lei.

Citește și: Ce pensie încasează pensionarul amorez care și-a desenat iubirea pe stâncile de pe Transfăgărășan. Mașina cu care o plimbă pe Anna ar fi luată în leasing, iar ratele, plătite de soția încornorată