Andreea Bălan a intrat pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru nuntă, care va avea loc chiar duminică, pe 10 mai. Totul este pus la punct până la cel mai mic detaliu, iar artista a bifat deja și ultima probă pentru rochia de mireasă. Deși fanii au reușit să surprindă câteva detalii legate de ținuta spectaculoasă, cântăreața promite surprize uriașe pentru marele eveniment.

Citește și: Andreea Bălan, dezvăluiri după cununia civilă cu Victor Cornea: „Abia aștept să îl împărtășesc cu voi”

Fanii au avut ocazia să tragă cu ochiul la pregătirile artistei, după ce aceasta a postat pe rețelele sociale imagini cu rochia sa. Chiar dacă nu a arătat tot, imaginile trădează o ținută grandioasă, cu o trenă lungă și elegantă.

„Am venit să iau rochia de mireasă. E mare și e frumoasă, mulțumesc din suflet. O să fie superbă! Trena ocupă tot portbagajul, este foarte lungă. Totul este pregătit pentru duminică, sunt cea mai fericită!„, a spus Andreea Bălan pe Instagram.

Andreea Bălan, nuntă cu 250 de invitați

Andreea Bălan se declară extrem de relaxată înainte de marele eveniment, având încredere deplină în persoana care s-a ocupat și de nunta lui Dorian Popa. Ziua de duminică promite un program plin pentru cei 250 de invitați, marcând fiecare etapă importantă — de la ceremonie la petrecere — cu o ținută diferită. Artista va purta trei rochii de mireasă.

„Voi avea 250 de invitați la nuntă. Avem program, avem artiștii stabiliți, cine o să cânte, cum o să cânte, am wedding planner. Sunt relaxată, pentru că am încredere în profesioniști și știu că o să fie foarte bine. O să am trei rochii de mireasă. Am o rochie la ceremonie, o rochie la vals și o rochie la tort. De la 3 designeri diferiți. Una de prințesă, una sirenă și una mai sexi. Toate trei o să fie albe”, a spus Andreea Bălan.

Daniel Tudor și-a amenințat actuala soție cu un cuțit, gest care a determinat-o pe femeie să ceară ajutorul autorităților. Astfel, bărbatul s-a ales cu brățară de monitorizare. Alungat din casă de soția Ramona, Tudor s-a reapropiat de fosta soție.

Pe 21 aprilie 2026, între Daniel Tudor și Ramona a izbucnit ditamai scandalul în mijlocul străzii, chiar în buricul târgului. Discuțiile despre un divorț iminent ar fi degenerat, culminând cu un moment de furie în care fostul șef ASF a scos cuțitul, amenințându-și soția.

De aici și până la a se trezi cu o brățară de monitorizară la picior nu a mai fost decât un pas.

Daniel Tudor, fost vicepreședinte al ASF, s-a întors la fosta soție după ce actuala soție a obținut ordin de protecție împotriva lui

Și atât de mult i-a mers la suflet reluarea legăturii cu ea, încât nu a mai vrut să plece din casă. Asta chiar dacă, sub același acoperiș, locuiau nu doar ei doi, ci și fiica lor, ginerele și cei doi copii ai lor, potrivit spynews.ro

Anca, fosta nevastă a lui Daniel Tudor, este senatoare. Ambii au fost trimiși în judecată, în 2016, pentru fapte de corupție, însă au scăpat ieftin, întrucât dosarul DNA a fost clasat.

Citeste si Fostul vicepreşedinte ASF Daniel Tudor şi fosta sa soţie, acuzaţi de DNA, achitaţi definitiv

Potrivit DNA, in perioada martie – mai 2013, in contextul efectuarii unui control la o societate de asigurari, Daniel Tudor, in calitate de presedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, ulterior vicepresedinte al ASF, a primit de la administratorul firmei respective, denuntator in cauza, prin intermediul lui Ovidiu Marian, suma de 300.000 euro pentru ca rezultatul verificarilor sa fie unul favorabil omului de afaceri.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea, începând cu data de 18 februarie 2016, a inculpatului:

TUDOR DANIEL GEORGE, la data faptei președinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ulterior vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, cu privire la săvârșirea infracțiunii de luare de mită,

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul:

MARIAN OVIDIU, la data faptei secretar general al Senatului României, cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență,

Totodată, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecta

TUDOR DOINA ANCA, senator în cadrul Senatului României, la data săvârșirii faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.

Din ordonanțele întocmite de procurori a rezultat că există probe și date ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada martie – mai 2013, în contextul efectuării unui control la o societate de asigurări, inculpatul Tudor Daniel George, în calitate de președinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, ulterior vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, a primit de la administratorul firmei respective (denunțător în cauză), prin intermediul inculpatului Marian Ovidiu, suma de 300.000 euro pentru ca rezultatul controlului să fie unul favorabil omului de afaceri.

Suma de bani amintită mai sus a fost remisă inculpatului Tudor Daniel George în trei tranșe de câte 100.000 euro, o primă tranșă, în mod direct, iar următoarele două tranșe, în mod indirect, prin intermediul soției sale Tudor Doina Anca, senator în Parlamentul României, persoană care cunoștea, la momentul intermedierii sumelor de bani, atât proveniența cât și scopul pentru care erau remise aceste sume de bani.

Citeste si Referat DNA: Daniel Tudor era numit „Doctor”, iar mita primită de acesta era denumită „tratament”

De precizat este faptul că inițial, inculpatul Tudor Daniel George a pretins de la omul de afaceri, prin același intermediar, suma de 3 milioane de euro.

În urma sumelor remise cu titlu de mită, la data de 26 aprilie 2013, inculpatul Tudor Daniel George a emis o decizie prin care s-au ignorat în totalitate constatările controlului respectiv (care atenționa asupra gradului de risc ridicat al societății) și a impus remedierea unor deficiențe minore și nesemnificative în raport cu situația financiară precară a societății.

Inculpaților și suspectei li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

La data de 19 februarie 2016, inculpatul Tudor Daniel George urmează să fie prezentat Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de luare a măsurii arestului preventiv pentru 30 de zile.

La aceeași dată, inculpatul Marian Ovidiu urmează să fie prezentat Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de luare a măsurii arestului la domiciliu pentru 30 de zile.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea SRI”, preciza DNA, la momentul respectiv.

Într-un final, foștii soți Tudor au fost achitați de Curtea de Apel București.

Instanța a menținut astfel decizia de achitare pronunțată de Tribunalul București în iunie 2018. Magistrații au ridicat şi sechestrul asupra sumelor de bani în lei şi valută, până la concurenţa sumei de 300.000 euro, din conturile lui Daniel George Tudor.

”În urma căderii unei drone, s-a declanșat un incendiu pe teritoriul rezervației Cernobîl” joi, a anunțat administrația acestui sit, care înconjoară locul fostei centrale distruse în accidentul nuclear pe o rază de 30 km. Incendiul se întinde pe o suprafață de 1.100 de hectare, rafalele de vânt și terenul dificil afectând activitatea pompierilor, a transmis Ucraina în mediul online.

Administrația rezervației a făcut publice imagini în care se văd coloane de fum negru și alb, ridicându-se deasupra arborilor, precum și mașini de pompieri și ambulanțe pe drumurile forestiere. Autoritățile nu au precizat dacă este vorba despre o dronă rusească sau ucraineană, în condițiile în care cele două țări se atacă aproape cotidian cu zeci, uneori chiar sute de drone, dintre care o parte traversează zona Cernobîl.

”Nivelul de radiație în zona incendiată rămâne în limitele normale”, a dat asigurări administrația rezervației.

Vezi și Prognoza meteo lunară. Un ciclon aduce furtuni violente în weekend, dar vara bate la uşă

Serviciile ucrainene au explicat că nicio creștere de radiație nu s-a înregistrat nicăieri în țară.

Zona de excludere de la Cernobîl a fost decretată după explozia din aprilie 1986 a unuia dintre reactoarele centralei, cea mai gravă catastrofă nucleară din istoria țării. Sute de mii de locuitori au fost evacuate din acest vast teritoriu, declarat rezervație naturală, din care o mare parte rămâne în continuare puternic contaminată.

Rusia a ocupat centrala de la Cernobîl în prima zi a invaziei la scară mare din Ucraina din februarie 2022, apoi s-a retras cu o lună mai târziu, după eșecul tentativei lor de a ocupa Kievul.

Cernobîl se află la circa 130 km de capitala ucraineană Kiev și la circa 20 de kilometri de Belarus.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a comunicat estimările meteorologice privind deplasarea norului de fum din zona Cernobîl în zilele de 8 și 9 mai.

„Având în vedere simulările modelelor numerice rulate în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie privind deplasarea norului de fum din zona Cernobîl, Ucraina, se apreciază că direcția dominantă a vântului va fi dinspre sud către nord până în seara zilei de vineri,8 mai, astfel că tendința de evoluție a norului de fum va fi de deplasare către Belarus. Ulterior, direcția dominantă a vântului va fi de la vest spre est și se va menține așa pe tot parcursul zilei de sâmbătă, 9 mai, astfel că tendința de deplasare a norului de fum va fi către nordul-nord-estul Ucrainei și sud-vestul Rusiei (zona de graniță cu Ucraina)”, a precizat ANM.

În exclusivitate pentru România TV, Florinela Georgescu, șefa ANM, a explicat cât de periculos este norul de fum de la Cernobîl, dacă vine spre România.

„Urmarim evolutia acestui eveniment cu ajutorul modelelor numerice, dar si cu ajutorul imaginilor satelitare si toate acestea arata ca norul nu se indreapta spre tara noastra, ci din contra are traiectorie spre Rusia, deci sud-vest către nord. Vestile sunt bune, sigur ca monitorizam evolutia acestui fenomen grav.”, a spus Georgescu.

Ce urmări ar fi fost pentru țara noastră?

„Sigur ca ar putea ajunge acea cenusa dinspre norul respectiv in situatia in care s-ar indrepta catre tara noastra si daca precipitaliile ar contribui la acest lucru, avem precipitatii in urmatoarele zile in partea de est a tarii, dar circulatia la scara mare nu favorizeaza apropierea acestui nor de fum.”, a punctat șefa ANM.

Citește și Ploi abundente și furtuni cu grindină în aproape toată țara. Avertizare meteo cod galben de la ANM pentru următoarele zile

„Acum sarcina președintelui este să găsească o soluție care să asigure o guvernare stabilă și să nu facă România vulnerabilă în fața forțelor extremiste. Sarcina partidelor din coaliţie este de a renunţa la consideraţiile lor tactice şi, în sfârşit, de a pune interesele ţării pe primul loc”, a declarat Kelemen Hunor pe Facebook.

„Mai sunt 116 zile rămase până la închiderea PNRR și dacă nu reușim să progresăm, vom pierde banii de la UE. Vorbim despre miliarde – bani care vor lipsi din bugetul și proiectele de dezvoltare ale României. Abordarea deficitului bugetar nu mai poate fi amânată. Încrederea multor investitori din România a fost zguduită și începem să simțim cu adevărat consecințele: finanțarea țării se scumpește din ce în ce mai mult și asta face toate deciziile din ce în ce mai restrânse”, a precizat preşedintele UDMR.

Vezi si Bolojan pe repeat? Controversă uriașă privind posibilitatea ca Nicușor Dan să-l desemneze premier tot pe șeful PNL. Ce spune Constituția

Acesta susţine că timpul rămas este foarte scurt şi că trebuie mai întâi testată o nouă coaliţie PSD, PNL, UDMR, USR, cu un prim-ministru care să nu fie perceput ca un rival de niciunul dintre liderii celor patru partide.

„În primul rând, trebuie să verificăm dacă majoritatea pro-europeană anterioară se va putea forma din nou: PSD, PNL, USR, UDMR și fracțiunea minoritară. Avem nevoie de un premier-candidat instruit profesional, credibil politic și capabil să facă față crizei politice, guvernamentale și bugetare în același timp, nicio figură politică nu vede un rival în el”, a explicat el.

Dacă nu se acceptă această variantă, președintele UDMR pune în discuţie varianta unui guvern minoritar pe termen scurt: „Deși, în general, un guvern minoritar nu este o soluție stabilă, este acceptabil în situația actuală. Dar putem accepta doar un guvern minoritar care nu este susţinut de AUR sau SOS. Nu ştiu dacă o sa dureze până în 2028, dar cert e că dacă nu reuşim sa gasim o solutie pe termen lung, va trebui să o luăm pas cu pas.

Alegerile anticipate nu sunt o soluție. Oricine încurajează alegerile anticipate crește incertitudinea și deschide ușa mai larg extremiștilor. Acum sarcina președintelui este să găsească o soluție care să asigure o guvernare stabilă și să nu facă România vulnerabilă în fața forțelor extremiste”.

Kelemen Hunor a avut, joi, 7 mai, o discuţie de peste o oră cu preşedintele Nicuşor Dan. Consultările de la Palatul Cotroceni vor continua după data de 13 mai.

Citește și PSD acuză că Guvernul Bolojan numește directori „pe pile” în instituțiile publice

Românii au talent 2026. Jurații- Andi Moisescu, Andra, Carmen Tănase și Mihai Bobonete- și prezentatorii- Pavel Bartoș și Smiley-  sunt pregătiți să dea startul primei semifinale LIVE, unde 12 talente se vor lupta pentru un loc în Marea Finală. De la magie și acrobații, la momente muzicale memorabile, scena va prinde viață sub pașii unor concurenți precum Luca Dogaru, Daria Ponomarenko sau Duo Paradise.

Citește și: Ce face și cum arată astăzi Rareș Prisăcariu, micuțul recitator care câștiga ”Românii au talent” în 2023. Super-ocupat la doar 10 ani!

Prima semifinală LIVE la Românii au talent 2026

Pentru cei 12 semifinaliști care urcă pe scenă în această seară, visul este mai aproape ca niciodată. Miza este un loc în ultimul act al show-ului și șansa de a câștiga premiul de 120.000 de euro. În această etapă, juriul doar comentează, publicul este cel care decide.

Liniile de vot se deschid doar la semnalul „START VOT!” dat în timpul emisiunii LIVE. Poți să-ți susții favoriții prin două metode:

• SMS la numărul 1444: Trimite codul atribuit concurentului tău preferat.
• Online pe voteaza.protv.ro: Poți vota gratuit de oriunde din lume, autentificându-te pe platformă.

Cei 12 concurenți care luptă pentru un loc în Marea Finală la Românii au talent 2026 sunt: Lucas Moroșan, Duo Paradise, Alexis Stan, Ștefania Iftime, David Tabacaru, Daria Ponomarenko, Miruna Fecioru, Claire și Antho, Adriana Babin, Luca Dogaru, Albert Oprea și Theo Focșăneanu.

Guvernul Bolojan a adoptat, vineri, 8 mai, OUG privind investiţiile din industria de apărare, deşi este interimar, în urma adoptătii moţiunii de cenzură şi a demiterii sale. Potrivit Constituţiei, Executivul nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului.

Ordonanţa pe apărare a fost aprobată la începutul săptămânii, până când a fost adoptată moţiunea, iar acum doar s-a luat act de un aviz negativ.

Guvernul transmite că, pe ordinea de zi a şedinţei de vineri a fost repusă ORDONANŢA DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative – adoptată de Guvern în şedinţa din 4 mai – pentru ca Executivul sa ia act de avizul negativ emis de Consiliul Legislativ pentru acest act normativ.

”Repunerea pe ordinea de zi a fost conform art. 43 alin 1 din HG 561/2009 coroborat cu art. 10 din Legea nr. 24/2000 şi nu are în vedere o adoptare/readoptare a actului normativ aprobat în data de 4 mai. Ordonanţă de Urgenţă are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investiţiile din industria de apărare, având în vedere oportunităţile create de accesarea programului SAFE, şi să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, potrivit Guvernului.

În şedinţa de Guvern din 4 mai au fost introduse în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă şi alte modificări pentru buna funcţionare a mai multor sectoare de activitate, respectiv: Pentru soluţionarea numărului mare de documente eliberate pentru dovedirea drepturilor persoanelor persecutate politic; Clarificarea unor aspecte privind decontarea sumelor aferente compensării preţului la energie; Clarificarea normelor privind securitatea la incendiu în cazul utilizării articolelor pirotehnice; Posibilitatea de utilizare a excedentului bugetar din anii precedenţi în cazul proiectelor publice; Clarificări privind autorizarea antrepozitelor fiscale şi a rambursărilor de TVA; Clarificări privind legislaţia aferentă derulării proiectelor de investiţii pentru modernizarea şi extinderea reţelei de transport şi distribuţie a gazelor naturale; Asigurarea resursei umane pentru o mai bună derulare a proiectelor finanţate din PNRR.

”Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de Urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poate emite Ordonanţe de Urgenţă pe perioada interimatului”, arată Guvernul.

Executivul mai spune că proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind modificarea şi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor care deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit şi Acvacultură, precum şi pentru modificarea unor acte normative nu va fi publicat în Montorul Oficial şi nu va intra deocamdată în vigoare, ca urmare a avizului negativ emis de Consiliul Legislativ după ce Guvernul fusese demis prin moţiune de cenzură de către Parlament.

Acesta trebuie repus pe agenda şedinţei Guvernului, atunci când Executivul va avea din nou competenţa de a adopta acest tip de acte normative.

”Acest proiect de Ordonanţă de Urgenţă a inclus modificări necesare pentru a crea premise mai bune de acces corect în sistemul energetic pentru investitori şi pentru a înlătura practicile speculative în obţinerea avizelor tehnice de racordare (ATR). Prin noile reglementări se instituia o garanţie de 30 de euro per kilowatt instalat, care ar fi trebuit constituită la momentul solicitării Autorizaţiei de Înfiinţare, drept o condiţie pentru obţinerea ei. Pentru Autorizaţiile de Înfiinţare care sunt deja emise în acest moment, garanţia de 30 de euro per kilowatt instalat ar fi trebuit constituită dacă beneficiarul nu finaliza investiţia în termenul de valabilitate şi solicita prelungirea Autorizaţiei de Înfiinţare. În acest sens, propunerile se refereau la completarea Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr.123/2012, cu modificările şi completările ulterioare”, menționează Guvernul.

O altă propunere de modificare viza OUG 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului UE 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ”Acţiune pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

”Completările aduse ordonanţei de urgentă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva executivului, acesta să nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului”, a mai transmis Guvernul.