Curtea Constituţională a româniei (CCR) decide astăzi dacă Guvernul trebuie să plătească restanțele salariale de 4,8 miliarde lei magistraților.

Curtea Constituţională ar urma să ia o decizie, miercuri, în cazul cererii depuse în 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în privinţa plăţii restanţelor salariale ale magistraţilor, care se ridică la aproape 5 miliarde de lei.

În aceeaşi zi, judecătorii constituţionali au de soluţionat şi sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, privind conflictul juridic Guvern – Parlament legat de ordonanţa care vizează programul SAFE, însă şi în acest caz pronunţarea a fost amânată pentru aceeaşi dată.

Judecătorii CCR au pe agenda şedinţei de miercuri cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cerere formulată de premierul Ilie Bolojan în 2 iulie, după sentinţa dată în 5 mai (ziua demiterii Guvernului său) de Curtea de Apel Bucureşti, care obliga Executivul să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.

CCR a amânat din nou decizia privind restanțele salariale ale magistraților. Sorin Grindeanu acuză Guvernul că a legiferat fără mandat democratic

Premierul Ilie Bolojan a explicat atunci că a iniţiat acest demers de sesizare a CCR afirmând că puterea judecătorească „nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică” de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.

El adăuga că, potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.

„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, afirma Ilie Bolojan.

Citește și : Decizie în unanimitate la CCR. Excluderea unor femei de la indemnizația de risc maternal, declarată neconstituțională

La sfârşitul lunii martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a anunţat că a formulat plângere prealabilă la adresa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite.

ÎCCJ preciza că, în caz de nesoluţionare favorabilă a plângerii prealabile, ar putea sesiza instanţa de contencios administrativ.

Ulterior, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Magistraţii CAB au admis cererea ÎCCJ în 5 mai, însă Guvernul şi Ministerul Finanţelor au făcut recurs la instanţa supremă, care a amânat de mai multe ori decizia, următorul termen stabilit fiind 8 octombrie 2026.

Pe de altă parte, miercuri, 30 septembrie, pe masa judecătorilor CCR se află şi cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi Parlament legat de ordonanţa care vizează programul SAFE.

Un cutremur cu magnitudinea 5,5 s-a produs marţi la Aleneva, în Alaska, a anunţat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS).

Cutremurul s-a produs la o adâncime de 87,3 kilometri, potrivit USGS, scrie Agerpres, preluând Agerpres.

USGS a raportat iniţial că seismul s-ar fi produs la Kokhanok.

Conform INFP, în ziua de 07 Octombrie 2026, la ora 04:38:43 (ora locală a României), s-a produs la est de Isulele Kurile un cutremur semnificativ cu magnitudinea mb 5.0, la adâncimea de doar 10.0 km.

Şi în România au avut loc mai multe seisme în octombrie, cel mai semnificativ fiind luni, cu magnitudine de 3.8, potrivit aceleiaşi surse.

Cutremur cu magnitudine aproape 4 în Vrancea. Mărmureanu: „Vor mai fi zgâlțâieli, de 2, 3 sau 4 grade”

Doar 17% dintre români declară că ar avea economii suficiente pentru a face față consecințelor financiare ale unui dezastru natural sau ale unui incident major care le-ar afecta locuința, potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES pentru Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).

Două cutremure s-au produs în Vrancea, la doar două ore distanță. Ce magnitudini au avut

În același timp, 29% spun că ar avea nevoie de sprijin financiar suplimentar, iar 15% s-ar baza pe ajutorul statului sau al primăriei, în creștere cu 3 puncte procentuale față de anul trecut.

‘Datele aduc în atenție o întrebare esențială pentru fiecare familie: cu ce bani ne-am putea reface locuința dacă aceasta ar fi grav afectată? Reparațiile, înlocuirea bunurilor distruse și celelalte cheltuieli generate de un asemenea eveniment pot pune o presiune semnificativă asupra bugetului, mai ales atunci când economiile disponibile sunt limitate’, se arată într-un comunicat al UNSAR.

Creșterea ponderii celor care s-ar baza pe sprijinul autorităților subliniază, printre altele, nevoia de informare despre soluțiile de protecție financiară pe care proprietarii le pot pregăti din timp. În cazul unei asigurări, riscurile acoperite, limitele și condițiile de acordare a despăgubirii sunt stabilite prin contract, oferind un reper concret pentru planificarea protecției financiare a familiei.

‘Când ne gândim la siguranța locuinței, este important să ne întrebăm și cum am putea suporta financiar o pagubă majoră. Faptul că doar 17% dintre români consideră că ar avea economii suficiente arată cât de necesară este pregătirea pentru astfel de situații. Asigurarea locuinței poate face ca o familie să nu fie nevoită să se bazeze exclusiv pe economii sau pe ajutorul autorităților’, a declarat președinte și director general al UNSAR, Alexandru Ciuncan.

În acest context, asigurarea facultativă a locuinței reprezintă o componentă importantă a protecției financiare a familiei. Aceasta completează polița obligatorie PAD și, în funcție de condițiile contractuale, poate acoperi clădirea și bunurile, inclusiv în caz de incendiu, furtună sau avarii ale instalațiilor de apă.

Potrivit sursei citate, alegerea poliței trebuie să pornească de la valoarea locuinței și a bunurilor, precum și de la nevoile proprietarului. O discuție cu distribuitorul de asigurări despre sumele asigurate, riscurile acoperite și excluderile ajută la înțelegerea sprijinului financiar disponibil și necesar în cazul unei daune.

‘Aceste date subliniază cât de important este să conștientizăm impactul financiar pe care îl poate avea un incendiu sau un cutremur și să luăm din timp măsuri de prevenție și de protecție financiară. A fi #sigurACASÂ în fiecare zi înseamnă să transformăm grija pentru locuință și familie în acțiuni concrete’, a precizat Alina Bărbulescu, coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR.

Protecția locuinței începe înainte de producerea unui dezastru, prin măsuri de prevenție și prin pregătirea resurselor necesare pentru refacere.

Înființată în 1994, UNSAR reprezintă 23 de companii de profil, care dețin o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări. Asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 7,5 milioane euro în fiecare zi calendaristică.

Cristela Georgescu a povestit că, în dimineața în care au avut loc perchezițiile, se afla în locuință împreună cu tatăl său și unul dintre copii. Potrivit relatării sale, a auzit zgomote la poartă, apoi voci și a observat lanterne pe scările casei.

„Eu eram cu tata de aproape 90 de ani și cu Petru. În timp ce domnul Călin Georgescu era săltat de la bazin, ei deschideau la noi. Deci la ora 6 și 2 secunde, au spart poarta. Eu am auzit un zgomot, poarta trântindu-se, dar am crezut că, așa din somn, doar plecaseră ei și au închis-o mai zgomotos. Apoi, am auzit voci așa pe scări și am văzut lanterne și am fost convinsă, pentru că nu vorbeau tare, că sunt hoții. Mi-am făcut așa o cruce și m-am rugat. Nu credeam că e viața mea, speram să fie un vis”, a declarat Cristela Georgescu, marți, în cadrul emisiunii „Marius Tucă Show”.

Cristela Georgescu, după șase ore de audieri la DIICOT: „Acuzațiile sunt nefondate. Umilitor și traumatizant, Călin a fost ridicat și încătușat în fața copiilor. S-a intrat brutal peste noi în casă, un copil a fost păzit la pat de un om înarmat”

Soția fostului candidat la Preşedinţie a povestit că panica s-a instalat când a observat oameni înarmați, amintindu-și de amenințările pe care le-a primit familia din partea unor grupări de mercenari.

„Și apoi, am văzut pe cineva cu o armă și m-am gândit… Știți că noi am mai primit niște amenințări de pe la grupări din astea, mă rog, să zicem, de mercenari. Și atât am strigat: vă rog, nu, că sunt copiii. Adică tot ce-mi doream era să mor eu prima, ca să nu văd mai departe ce se întâmplă”, a povestit Cristela Georgescu.

Ea a relatat și momentul în care Călin Georgescu ar fi fost ridicat din trafic, în timp ce mergea la înot cu unul din copiilor lor.

„În acea dimineață, ei au ajuns acolo, au intrat în incinta unde se parchează mașina. Chiar Pavel mi-a povestit, a zis: mamă, la un moment dat au trecut trei Dacii în viteză mare, apoi cinci dube, mamă, și niște mașini mici care nu se mai terminau. Călin i-a spus să stea liniștit, și-a dat seama imediat ce se întâmplă… Au venit și i-au spus că trebuie să-i urmeze. Călin i-a spus lui Pavel să meargă la antrenament și asta a fost. L-au luat și au venit cu el acasă”, relatează soția.

Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în 29 septembrie 2026, la o săptămâna după ce fusese plasat sub control judiciar. Acesta este vizat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu un prejudiciu de 1.1 milioane de euro.

Decizia a fost luată de Curtea de Apel București și este definitivă. Aceeași măsură a fost dispusă și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen, în dosarul în care cei doi sunt cercetați de DIICOT.

Cristela Georgescu, audiată la DIICOT în dosarul de înșelăciune. Călin Georgescu a fost scos în cătușe din Arestul Central

În acest doar au fost audiați și apropiați ai fostului candidat la prezidențiale, printre care Vasile Moldovanu, socrul său, și soția sa, Cristela Georgescu.

„Asistăm la o persecuție politică (…) Acuzațiile din dosar sunt nefondate, până la ora actuală nu am putut intra în posesia dosarului (…) informațiile confidențiale care nu au voie să fie publice au apărut în presă înainte să ajungă la judecător (…) Prezumția de nevinovăție nu este respectată”, a declarat Cristela Georgescu după audieri.

Calendar ortodox 8 octombrie 2026. Anual, credincioşii ortodocşi şi cei catolici de ambele rituri o prăznuiesc pe Sfânta Pelaghia în această zu. Aceasta a fost o femeie desfrânată, care profita de faptul că, datorită frumuseţii ei ieşite din comun, mulţi bărbaţi o curtau.

Ortodoxe
Sf. Cuv. Pelaghia și Taisia

Greco-catolice
Sf. cuv. Pelaghia

Romano-catolice
Ss. Ioan Calabria, pr.; Pelagia, fc. m.

Sfânta Cuvioasă Pelaghia este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 8 octombrie.

În Antiohia, Arhiepiscopul cetății a chemat, pentru oarecare trebuințe bisericești, opt episcopi, din cetățile din jur. Între aceștia se găsea și Sfântul Non, bărbat minunat și desăvârșit călugăr, ‘care pentru viața cea îmbunătățită fusese luat la episcopie, de la mănăstirea care se numește Tavenisiot’. (Viețile Sfinților)

Vremea se schimbă radical în România, temperaturile urcă până la 26 de grade. Climatolog Roxana Bojariu: „Încălzirea globală nu doar aduce recorduri, dar accentuează severitatea multora dintre fenomene”

Când s-au adunat episcopii în biserica Sfântului Mucenic Iulian au voit ca să audă de la Non cuvânt de învățătură și au șezut toți lângă ușile bisericii, iar Non a început a grăi învățându-i cele ce erau de folos pentru mântuire.

‘Și minunându-se toți de sfânta lui învățătură, iată că, pe lângă ușile bisericii, apăru o femeie din cele necredincioase, care era vestită în toată Antiohia pentru desfrâul ei’. (Viețile Sfinților)

‘Femeia era îmbrăcată cu haine de mare preț, împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare, iar împrejurul ei mergeau mulțime de fecioare și de tineri, îmbrăcați frumos și purtând brățări de aur. Și fața ei era atât de frumoasă, încât oamenii mireni nu se puteau sătura cu vederea frumuseții ei’. (Viețile Sfinților)

Aceasta era Margareta, numele pus ei de cetățenii Antiohiei ‘pentru podoabele mele cele frumoase și de mult preț cu care m-au înfrumusețat păcatele mele’, așa cum mărturisea ea mai târziu sfântului episcop. Iar de părinți, la naștere, primise numele Pelaghia.

Fericitul Non, privea cu tot dinadinsul spre dânsa, până ce a trecut din dreptul privirii lor.

‘Cu adevărat, eu am învățat mult de la dânsa’, spunea episcopul Non, ‘că pe această femeie Domnul o va pune la înfricoșata Sa judecată și o dată cu dânsa vom fi judecați și noi. Pentru că ce socotiți? Câte ceasuri a zăbovit acea femeie în cămara sa, spălându-se, îmbrăcându-se și îmbodobindu-se în multe feluri, uitându-se în oglindă și având toată grija ca să se arate mai frumoasă decât toate femeile înaintea ochilor vremelnicilor săi curtezani?! Iar noi, având în ceruri pe Mirele cel fără de moarte, nu ne îngrijim să ne împodobim sufletul nostru ticălos care este cu totul necurat, gol și plin de rușine, nu ne sârguim să-l spălăm cu lacrimile pocăinței și să-l îmbrăcăm cu podoaba faptelor bune, ca să se arate plăcut ochilor lui Dumnezeu și să nu fie rușinat și lepădat în vremea nunții Mirelui’. (Viețile Sfinților)

Trecând ziua în care s-a făcut văzută de episcopul Non, a doua zi, după Sfânta Liturghie, în timpul în care episcopul vorbea din nou mulțimii, Dumnezeu a făcut să intre în biserică și Margareta, ea care niciodată nu intrase în biserică și nici nu și-a adus vreodată aminte de păcatele sale.

Auzind cuvintele ierarhului, a început să verse pâraie de lacrimi, înțelegând frica de Dumnezeu și faptul că acela spune adevărul. A căzut la picioarele episcopului Non, rugându-l să o călăuzească spre mântuire.

A primit botezul creștin și după opt zile a plecat din Antiohia la Ierusalim, îmbrăcată cu o haină veche, după ce toate averile sale au fost împărțite săracilor, orfanilor și neputincioșilor. Pe toate slugile și slujnicele sale, le-a eliberat, dând fiecăruia destul aur și argint și le-a spus: ‘Eu, fiilor, vă eliberez din vremelnicele slujbe, iar voi să vă sârguiți să vă eliberați din robia acestei deșarte lumi plină de păcate. Ca, precum în lumea aceasta am petrecut împreună, așa să ne învrednicim a fi împreună și în viața cea fericită’. (Viețile Sfinților)

Calendar ortodox 8 octombrie 2026. Scurtă rugăciune făcătoare de minuni către Sfânta Pelaghia

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Pelaghia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuiește sufletele noastre. Amin!

De-a lungul anilor, Andreea Bănică a rămas o prezență constantă în lumina reflectoarelor, însă, fosta sa colegă din trupa Blody, Cristina Rus, a ales discreția, alegând să se retragă din lumea mondenă. Destrămarea trupei Blondy a avut loc în anul 2005, după aproximativ 4 ani de succes răsunător în industria muzicală.

Citește și: O turistă critică dur condițiile din hotelul pe care îl deține Andreea Bănică în Eforie Nord: „Nu există scuze pentru acești bani”

Ulterior, în 2009, Cristina Rus s-a căsătorit cu omul de afaceri  Dragoș Bîlteanu, alături de care are un băiat și două fete. În toți acești ani, fosta membră a trupei Blondy a renunțat la aparițiipe publice, dedicându-se în totalitate familiei. Cu toate că nu a mai urcat pe scenă, Cristina Rus a dezvăluit în trecut că muzica rămâne una dintre marile sale pasiuni pe care continuă să o manifeste ori de câte ori are ocazia, în intimitatea căminului său.

„Îmi place să mă ocup de casă, să aranjez, să cumpăr diverse lucruri, de exemplu, flori în casă, să cânt cu fetița mea. E foarte important ca latura asta muzicală să mi-o manifest și chiar fac lucrul acesta, dar în cadrul familiei”, a declarat fosta solistă.

Într-un carusel de imagini postat pe Instagram, Andreea Bănică a inclus o imagine și cu fosta sa colegă de trupă, Cristina Rus. În descriere, vedeta a venit cu o ghicitoare pentru fani, provocându-i să își dea seama cine se află alături de ea în poză.

„Vara rămâne aici. În poze și în amintiri iar daca recunoasteti personajul din a 4 a poza ….👏🏻🌸
Sa imi spuneti ❤️”, a scris aceasta.

În secțiunea de comentarii, cei mai mulți fani au ghicit despre cine este vorba, fiind surprinși să vadă cât de bine arată Cristina.

„Cristina Rus e superba !!..E neschimbata !!”, „Cristina Rus! Sunteți superbe amândouă, trupa mea preferata Blondy! ❤️❤️”, „Femeie la 48 de ani sa arate asa!? Fabulos! Superbă din toate punctele de vedere!”, „Cristinaa 😍 sper sa fie bine ☺️”, au fost câteva dintre comentariile lăsate de internauți.

Citește și: Cât a cheltuit Andreea Bănică pe manualele celor doi copii care învață în școli private: „Dacă îmi permit să țin copiii la școală privată, trebuie să-mi permit și manualele, și rechizitele”

La vârsta de 20 de ani, Luca Niculescu avea plete, purta blugi rupți și era departe de imaginea elegantă pe care tatăl său și-ar fi dorit-o. Acesta își amintește că stilul său vestimentar îl exaspera pe tatăl său, despre care spunea că era „foarte elegant”. Diferențele dintre cei doi erau atât de mari, încât părintele său ar fi preferat să nu fie văzuți împreună pe stradă.

„Poate că este sau nu o surpriză, dar la 20 de ani eram alt om. Eram un puşti cu blugii rupţi şi aveam plete. Acum chiar mă bucur că nu mi-am făcut vreun tatuaj, pentru că atunci îmi surâdea ideea! Mi-amintesc că tatăl meu, care era foarte elegant, era aproape disperat de stilul meu. Nici nu voia să meargă cu mine pe stradă. Sigur că, în timp, transformarea a fost firească, nu mai poţi fi acelaşi om la 43 de ani cu studentul din facultate. Dar, în tinereţe, am preferat moda anilor ’90 şi mai puţin pe cea moştenită de la părinţi”, a mărturisit Luca Niculescu.

Vezi și Ce avere are Luca Niculescu, premierul desemnat de Nicușor Dan. Câți bani are în conturi

Copilăria lui Luca Niculescu a fost între două lumi: cea în care crescuse familia lui și cartierul muncitoresc în care s-a mutat ulterior. Familia a locuit inițial în zona Cișmigiu, după care s-a mutat în Berceni, într-un bloc nou, unde trăiau familii de muncitori de la IMGB sau persoane din structurile Securității.

Potrivit acestuia, familia Niculescu era privită ca fiind „ciudată”, avea în casă mobilă veche și tablouri păstrate de părinți și bunici, provenite din casele naționalizate. Pentru copilul Luca de atunci, obiectele respective erau mai degrabă un motiv de jenă:

„Îmi era ruşine să-mi invit colegii acasă pentru că mobila noastră îmi părea demodată, urâtă şi neîncăpătoare pentru apartamentele comuniste. Odată m-am dus la bunicul meu, Luca, şi i-am spus: „De ce nu avem şi noi covor din acela pe perete? Am văzut eu la cineva ceva frumos, în care era o fată pe un cal…“. Noi aveam pe perete, în sufragerie, picturi de Nicolae Vermont, de Nicolae Grigorescu, şi mie nu-mi plăceau. Eu voiam „Răpirea din Serai”.”, scrie Adevărul.

Luca Niculescu si bunica lui

Luca Niculescu a mai dezvăluit că bunicul său era o prezență aparte în cartierul muncitoresc. Seniorul apărea îmbrăcat în costume de dinainte de război, cu pălărie și baston. Familia lui era apropiată de liberali, iar străbunicul său fusese senator și, pentru scurt timp, ministru al Comerțului într-un guvern Averescu.

„Toată familia era liberală, membri în partid. Străbunicul a fost senator toată viaţa lui şi chiar, pentru o perioadă scurtă, ministru al Comerţului, într-unul dintre guvernele Averescu din timpul Primului Război Mondial. Însă nu făceau prea multă politică. Ei erau oameni de afaceri care finanţau partidul şi erau apropiaţi de familia Brătianu. Îmi amintesc că am văzut într-un ziar de epocă un anunţ „Serată la Jean P. Niculescu“ şi erau „Brătienii“ şi alte familii bogate din acele vremuri invitate. Alexandru Paleologu mi-a spus chiar că mesele organizate de străbunicul meu, pe care a apucat să-l cunoască, erau cele mai bune din Bucureşti”, a precizat premierul desemnat.

Însă viața liniștită a familiei Niculescu a fost lovită puternic de regimul comunist. Conform relatărilor lui Luca Niculescu, bunicul său a fost închis, iar familia a considerat că a primit o pedeapsă mai ușoară datorită intervenției unui fost angajat al său, care ajunsese să lucreze în structurile Securității.

Bunicul a fost trimis la Canalul Dunăre-Marea Neagră, apoi la construirea unor sate în Bărăgan, în total opt ani la muncă forțată.

Și perioada liceului a fost intensă pentru adolescentul Luca. El a făcut parte dintr-o gașcă de rockeri, iar spre sfârșitul anului 1988, grupul s-a gândit să scrie manifeste împotriva regimului comunist și să le distribuie în cartiere. Însă planul a fost abandonat după ce unul dintre colegi le-a spus că un alt membru al grupului ar fi turnător și că ar putea avea probleme dacă mergeau mai departe.

„Mai târziu, în liceu, experimentam diverse forme de disidenţă. Eram într-o gaşcă mare de rockeri şi ţin minte că, pe la sfârşitul anului ’88, aveam un plan bine stabilit să scriem manifeste împotriva regimului. Plănuiam, de regulă, la mine acasă, şi ne gândeam cum să le scriem pe nişte şabloane şi să le împărţim prin cartierele vecine. Eram foarte hotărâţi şi pregătiţi până când un coleg ne-a spus despre un altul din aceeaşi gaşcă că e turnător şi că ar fi mai bine să renunţăm la acest plan ca să nu păţim ceva rău. În naivitatea noastră, presupuneam că n-o să ne urmărească nimeni şi că n-o să se afle, dar am renunţat până la urmă. N-am mai scris manifeste”, a afirmat Luca Niculescu.

Înainte de Revoluție, Niculescu nu se gândea la jurnalism ca la o posibilă carieră. A dat examen la Facultatea de Filologie, pentru secția latină și greacă, și era atras și de Facultatea de Istorie. Dar după 1989, situația s-a schimbat. Presa românească „a explodat”, iar tânărul Luca a ales jurnalismul. Ulterior, și-a construit o carieră de jurnalist și diplomat, iar în prezent a ajuns să fie desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan.

Citește și Luca Niculescu, flexibil privind programul de guvernare: ”Sunt deschis la discuții și respect ideile bune, indiferent de unde vin”