Andreea Popescu a făcut declarații emoționante despre despărțirea de Rareș Cojoc, bărbatul alături de care a trăit timp de 15 ani. Vedeta a explicat cine a luat decizia separării, cum au ajuns în acest punct și ce relație au acum, după încheierea poveștii lor de iubire.

După săptămâni întregi de speculații, Andreea Popescu a decis să vorbească deschis despre divorțul de Rareș Cojoc.

Invitată în emisiunea „Follow Us”, prezentată de Teo Trandafir și Ilinca Vandici, Andreea Popescu a explicat că a încercat mult timp să repare relația, însă la un moment dat a simțit că sentimentele s-au schimbat. Vedeta a spus că nu îi reproșează nimic fostului partener și că acesta și-a dorit să salveze relația, însă lucrurile nu au mai putut fi reparate.

Andreea Popescu dezvăluie motivele care au dus la divorț: „Am avut și eu partea mea de vină”

„Nici astăzi (n.r. nu e pregătită să spună ce s-a întâmplat de fapt). Într-adevăr erau lucruri care nu funcționau, erau niște probleme destul de mari. Probleme care apar într-o căsnicie, nu ții cont de ele, trec anii, ai impresia că nu le discuți, că merge așa. De-a lungul anilor mereu am vorbit în social media despre comunicarea într-o căsnicie.”, a spus ea.

Andreea Popescu a recunoscut că merge la terapie și încearcă să înțeleagă mai bine tiparele din relațiile sale. Vedeta a făcut chiar și un test care a ajutat-o să conștientizeze ce își dorește cu adevărat.

„Fac terapie și am făcut un test care îți arată cum alegem partenerii și ce alegem ca să fim fericite. Ca să fiu fericită am nevoie de anumite lucruri, să fiu văzută, apreciată, să mi se spună că sunt frumoasă, să fiu specială, să fiu pe locul I. Sunt bine, mă adaptez, pentru că, indiferent de cine și-a dorit această ruptură, clar este… pot să o numesc traumă. Nu este ușor, sunt 15 ani la mijloc în care am stat cu un om zi de zi și e greu pentru ambii”

Deși mulți s-au grăbit să caute vinovați, Andreea evită să arate cu degetul. Spune clar că responsabilitatea a fost împărțită.

„Nu vreau să dau vina pe el, pentru că într-o căsnicie sunt doi. Am avut și eu partea mea de vină și el. Chiar vreau să fim un exemplu de așa nu. Noi ne-am căsătorit din dragoste, copiii i-am făcut dintr-o mare dorință. E important să vă puneți la masă și să încercați să reparați.”

Citește și: Andreea Popescu a început să meargă la ședințe de terapie după divorț. Ce a luat-o prin surprindere: „M-a năucit, efectiv”

Vedeta a mai explicat că lipsa compatibilității și încercările repetate de a schimba lucruri esențiale au cântărit greu în timp.

„Poate nici eu nu am ținut cont de multe lucruri pe care și le-a exprimat, cum să fiu. Contează compatibilitatea. Noi nu am fost extraordinar de compatibili, am încercat să ne schimbăm de-a lungul căsătoriei. E foarte important să fiu autentică, să pot să fiu eu.”

Unul dintre cele mai circulate zvonuri a fost legat de situația financiară a Andreei după separare. Mulți au spus că fostul soț ar continua să o întrețină.

„Decizia am luat-o eu la început, apoi a fost de comun acord. Și-a dorit mult să repare, dar cumva era cam târziu. Eu sunt genul de persoană care trag, doar că am ajuns într-un punct în care nu mai puteam să fac mare lucru. La mine s-au consumat niște sentimente, nu zic că îmi e indiferent, noi vom fi împreună pentru acești copii. S-a consumat relația de bărbat femeie, dar nu relația noastră de prietenie.”

Andreea Popescu și Rareș Cojoc au semnat actele de divorț în luna aprilie și astfel au pus punct definitiv unei căsnicii de 10 ani. Cei doi au locuit împreună într-un penthouse spectaculos de 900 de metri pătrați, însă după separare, fosta dansatoare s-a mutat într-un apartament cu chirie. De asemenea, ea a trecut prin mai multe schimbări în viața personală. În ciuda încercărilor de care a avut parte, aceasta a mers mai departe cu încredere și optimism, concentrându-se asupra carierei și creșterii copiilor. Acum, vedeta a dezvăluit cine o întreține, de fapt. Iată declarațiile ei.

Vedeta s-a mutat, după divorț, într-un apartament cu chirie, ales astfel încât cei mici să nu simtă o diferență majoră față de stilul de viață cu care erau obișnuiți.

Andreea Popescu a explicat că fostul ei soț nu o întreține în urma divorțului, chiar dacă așa s-a scris inițial în presă. Rareș Cojoc îi oferă doar o sumă de bani pentru copii în fiecare lună. Vedeta a mai dezvăluit că a ales să se mute într-un apartament spațios, astfel încât micuții ei să aibă tot confortul și să nu simtă diferența, fiind obișnuiți să locuiască într-o casă mare.

„O altă chestie care s-a spus în presă, cum că Rareș mă întreține. Nu, nu este adevărat. Eu primesc niște bani lunar de la Rareș pentru copii, deci cum ar veni jumătate-jumătate. Copiii aveau nevoie, bineînțeles, plecând dintr-o casă atât de mare, fiind obișnuiți…la mine stăteau într-un fel, iar când mergeau la tatăl lor stăteau într-un palat. Nu mergea”, a explicat Andreea Popescu în cadrul emisiunii „Follow Us”.

Chiar dacă a trecut printr-o perioadă dificilă, Andreea nu exclude o nouă relație. Spune însă că, momentan, este într-o etapă de adaptare.

„Emoțional sunt în aer. Sunt în adaptare. Nu știu. Mă focusez pe copii, pe carieră și cam atât. M-am dus eu undeva și mă întreabă o persoană: «Tu ce îți dorești?». Să iubesc și să fiu iubită. Aș lăsa toți banii din lume. Eu cred că la un moment dat, da. Trebuie să mă gândesc bine.”, a mai spus ea.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, este de părere că, dacă la consultarea internă social-democraţii ar fi fost întrebaţi dacă mai vor alianţă cu USR, scorul ar fi fost mai mare decât 97,7%. Gridneanu nu exclude, totuşi, o coaliţie din care să facă parte şi USR, arătând că nu vrea să pună condiţii în acest moment.

”Probabil că dacă am fi pus şi a doua întrebare la acea consultare internă pe care noi am avut-o, şi legată de USR, eu aş paria acuma că procentul s-ar putea să fi fost mai mare decât 97,7”, a afirmat Sorin Grindeanu miercuri, într-un interviu pentru Euronews România.

El a susţinut că PSD nu pune condiţii pentru viitoarea guvernare.

”Evoluţiile politice sunt cele pe care le vedem. Eu nu vreau şi mandatul nostru nu e unul de îngrădire a opţiunilor. Din punctul nostru de vedere trebuie să găsim rapid o soluţie, din punctul nostru de vedere trebuie să existe un guvern. Nu noi suntem cei care punem condiţii în acest moment”, a adăugat Grindeanu.

Victor Ponta a răbufnit după căderea Guvernului: „Ne terorizează o minoritate de sado-masochiști. Bolojan ne operează pe toți, fără anestezie, cu plăcere”

El l-a criticat din nou pe Ilie Bolojan, spunând că acesta a fost ”premierul USR”.

”Asta cu reforme doar spuse, fără a fi făcute…vă rog să mă lăsaţi să fiu reticent. Pot să spun că un pol de dreapta, în acest moment, e ceva care ţine de planul lui Ilie Bolojan. Din perspectiva mea, dar e a mea, personală, în aceste 11 luni domnia sa a fost, de fapt, premierul USR, nu a fost premier PNL. Şi dacă ar fi fost premier PNL, şi atunci ar fi fost greşit, în mod normal domnia sa trebuia să fie premierul acestei coaliţii şi premierul României, dar dat de o coaliţie. Nu şi-a înţeles rolul, a fost premierul unei părţi din această coaliţie şi e unul din motivele pentru care moţiunea de cenzură a fost votată cu acest scor copleşitor”, a mai spus Grindeanu.

El este de părere că, la formarea noului guvern, ”orgoliile nu îşi au locul”.

Vezi și Bolojan recunoaște că a greșit ca premier: „Când guvernezi sub presiune, așa cum am luat decizii în toată această perioadă, când uneori ai copiloți care trag de volan, nu toate măsurile pe care le ai pot fi calculate”

Maria Zakharova a subliniat că personalul militar rus ar putea lansa atacuri de represalii împotriva „centrelor decizionale” din Kiev. „Nu acționăm dintr-o poziție de agresiune; acționăm dintr-o poziție de răspuns inevitabil la agresiune”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe într- un comunicat .

Maria Zaharova a subliniat faptul că avertizarea Ministerului Apărării din Rusia a fost făcută tocmai ca răspuns la declarațiile lui Zelenski.

Ministerul Afacerilor Externe subliniază inevitabilitatea unui atac de răspuns al forțelor armate ruse asupra Kievului, în cazul în care regimul pune în aplicare planurile sale teroriste.

Dacă Kiev pune în aplicare planuri criminale în zilele de sărbătoare a Marii Victorii, un atac va fi lansat inclusiv asupra centrelor de luare a deciziilor, a declarat Maria Zaharova.

Zakharova says that Russia has sent letters to diplomacy missions in Ukraine, saying they should evacuate their staff from Kyiv. If Ukraine launches a strike on Russia on May 9, then Russia will strike back at Kyiv.

Russia is very afraid.

Also, Russia doesn’t need a reason to… https://t.co/JNUMPLvJTS pic.twitter.com/uMjKlBP9Xj

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) May 6, 2026

Rubio spune că s-a încheiat operațiunea de luptă contra Iranului, fără a preciza dacă s-a sfârșit și războiul. ”Am prefera calea păcii”

Ministerul rus al Apărării a declarat armistițiu cu Ucraina în perioada 8-9 mai, în onoarea Zilei Victoriei. În cazul unor atacuri ale Forțelor Armate Ucrainene în timpul Paradei de Ziua Victoriei din Piața Roșie, trupele ruse vor „lansa un atac masiv cu rachete, ca represalii, asupra centrului Kievului”, a declarat ministerul. Ca răspuns, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat armistițiu pe front de la miezul nopții din 5 mai până la miezul nopții din 6 mai.

Zelenski acuză Moscova de respingerea armistiţiului propus de Kiev

Moscova îşi continua miercuri atacurile în Ucraina, un semn al unui ”refuz evident” al armistiţiului propus de Kiev, a acuzat preşedintele Volodimir Zelenski, la o zi după uciderea a aproape 30 de civili în atacuri ruseşti, relatează AFP.

Rusia nu a răspuns declaraţiei Kievului cu privire la un armistiţiu începând de miercuri de la ora 0.00, o contrapropunere formulată după ce Moscova a decretat în mod unilateral un armistiţiu la comemorările de la 9 Mai care marchează victoria sovietică împotriva Germaniei naziste în 1945.

”Este evident pentru orice persoanmă raţională că un război la scară mare şi uciderea zilnică a unor persoane constituie un moment foarte prost pentru «celebrări» publice”, a apreciat Zelenski, anunţând că Ucraina va răspunde reciproc acţiunilor Moscovei.

”Alegerea Rusiei este un refuz evident al unui armistiţiu şi salvării unor vieţi”, a denunat el pe reţele de socializare.

El a anunţat că ”până la ora (locală) 10.00 (şi ora României), armata rusă a comus 1.820 de încălcări ale regimului armistiţiului” prin ”bombardament, încercări de salt, atacuri aeriene şi folosirea dronelor”.

Ucraina şi Rusia, atacuri violente înainte armistiţiului de Ziua Victoriei

Potrivit ministrului ucrainean de Externe Andrii Sîbiga, ”108 drone şi trei rachete” au fost trase, în ”atacuri matinale la Kiev şi Zaporojie”, în nord-estul şi sudul Uceainei.

În regiunea Sumî (nord), o femeie a fost ucisă într-un atac rus cu dronă vizând un vehicul civil, iar alt atac împotriva unei grădiniţe s-a soldat cu doi morţi, potrivit autoritîăăţilor locale.

Un oficial ucrainean de pe front a declarat AFP, sub protecţia anonimatului, că luptele nu s-au oprit în sectorul Hramatosrsk, ultimul oraş important controlat de Kiev în regiunea Doneţk (est).

”Inamicul nu a acceptat condiţiile armistiţiului şi nu li s-a conformat. Prin urmare, conform ordinului preşedintelui ucrainean, unitatea noastră a răspuns în acelaşi fel”, a declarat el.

Alt militar a declarat AFP că noaptea ”a fost mai calmă decât de obicei pe linia frontului”, dar că ”intensitatea operaţiunilor de luptă rămâne la acelaşi nivel”.

”Inamicul nu respectă armistiţiul. Răspunsul forţelor armate ucrainene rămâne acelaşi. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”, a declarat el.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunţat că a doborât 53 de drone ucrainene deasupra teritoriului rus, de la ora locală 21.00 (şi ora României) şi până la ora locală 7.00 (şi ora României), un număr net inferior celor peste 200 înregistrate în opţile precedente.

Însă acest interval orar nu permite nici să se confirme şi nici să se infirme că Kievul şi-a încălcat propriul armistiţiu.

Marţi, cu câteva ore înaintea intrării în vigoare a acestui armistiţiu, un atac ucrainean cu dronă s-a soldat cu cinci morţi în Crimeea, potrivit ocupaţiei instalate de către Moscova în această peninsulă anexată de către Rusia în 2014.

Acest atac a avut loc în urma unui val de atacuri ruseşti sângeroase în numeroase regiuni ucrainene, soldate cu 28 de morţi în decurs de 24 de ore, potrivit unui bilanţ al autorităţilor locale actualizat miercuri.

Preşedintele ucrainean le-a cerut aliaţilor Kievului să condamne ferm aceste atacuri ”fără justificare militară”.

Moscova şi Kievul şi-au intensificat atacurile în ultimele săptămâni, iar Ucraina a desfăşurat atacuri în adâncime împotrriva unor infrastructuri ruseşti, mai ales petroliere, pe care le justifică prin atacuri ruseşti, menite să conducă la o secare a resuselor financiare ale Moscovei.

Marţi, un atac ucrainean s-a soldat cu doi morţi la Ceboksarî, un oraş rus pe Volga, departe de fornieră.

Ameninţarea dronelor ucrainene a determinat Moscova să-şi reducă comemorările de la 9 Mai. Marea defilare militară în Piaţa Roşie se va desfăşura fără material militar – pentruprima oară de aproape 20 de ani.

Autorităţile procedează de asemenea la tăieri ale Internetului, care perturbă pouternic viaţa cotidiană a ruşilor, iar la Moscova au loc tăieri intermitente, care urmează să dureze până sâmbătă.

Ucraina cere de mult timp un armistiţiu prelungit, care să favorizeze negocieri în vederea ajungerii la un acord în vederea unei opriri a războiului declanşat de invazia rusă la scară mare în februarie 2022, cel mai sângeros conflict armat în Europa după al Doilea Război Mondial.

Însă Războiul din Ucraina a fost eclipsat larg de Războiul din Iran pe agenda Statelor Unite, cvare intenţionează să joace un rol de mediator, iar negocierile sunt în prezent într-un punct mort.

Premierul interimar Ilie Bolojan a clarificat miercuri, 6 mai, poziția sa și a Partidului Național Liberal în contextul blocajului politic actual. Deși PNL a anunțat oficial trecerea în opoziție, Bolojan lasă o portiță deschisă pentru stabilitatea țării, avertizând însă că responsabilitatea principală aparține celor care au dărâmat Guvernul.

Ilie Bolojan: „Dacă nu sunt în stare, trebuie să recunoască”

Întrebat dacă exclude total o revenire la guvernare într-o formulă care să permită reconstrucția încrederii între parteneri, Ilie Bolojan a pasat responsabilitatea către PSD, partidul care a inițiat moțiunea de cenzură.

„Am răspuns. Partidul Național Liberal a luat ieri o decizie (de trecere în Opoziție – n.r.) și este răspunderea Partidului Social Democrat să vină cu o propunere pentru criza pe care a creat-o. Dacă nu sunt în stare să vină cu o soluție, trebuie să recunoască asta, măcar e o chestiune de bun simț, să facă acest lucru. În această situație, avem o responsabilitate în guvernare și trebuie să vedem care vor fi soluțiile în această situație pentru a merge mai departe”, a declarat Ilie Bolojan la A1.

„Timp de nouă luni de zile nu am zis nimic, am încercat în discuții private să corectez lucrurile, am încercat să pun reflectoarele doar ca să meargă guvernarea. În această situație nu mai există o bază de încredere între PNL și PSD pentru o coaliție, aceasta este constatarea. Există o majoritate stabilă în PNL care crede asta.

Funcțiile care sunt numite politic probabil nu vor mai putea fi ocupate de acel partid. Nu este o decizie ușoară, dar asta este corect pentru România. Cea mai mare greșeală este ce s-a întâmplat în 2023 și 2025. Printr-o gândire de a închide jocul politic am adus cele două partide în guvernare.

România a progresat, pentru că atunci când ai deficite enorme se vede ceva, n-am stat pe loc, dar bolile bugetare s-au agravat foarte mult și oamenii nu au mai perceput o forță politică serioasă în opoziție și au votat anti-sistem.

Dacă ești într-o coaliție care băltește, mai bine îi lași pe cei care spun că va curge lapte și miere să arate ceea ce pot”, a mai spus Bolojan.

Condiția pusă de Bolojan pentru susținerea viitorului Guvern: „E bine să ai o majoritate”

Liderul PNL Ilie Bolojan, a declarat că România are nevoie de un guvern stabil și de o majoritate parlamentară pentru a putea adopta
reformele necesare, afirmând că fără susținere politică există riscul ca proiectele legislative să fie modificate radical în Par

Întrebat dacă exclude complet o revenire la guvernare într-o formulă care să permită refacerea încrederii între parteneri, Bolojan a reiterat decizia luată de conducerea liberală după moțiunea de cenzură.

„Partidul Național Liberal a luat ieri o decizie și este răspunderea Partidului Social Democrat să vină cu o propunere pentru criza pe care a creat-o”, a afirmat liderul liberal.

Acesta a susținut că PSD trebuie să își asume responsabilitatea pentru actuala situație politică. „Dacă nu sunt în stare să vină cu o soluție, trebuie să recunoască asta, măcar e o chestiune de bun simț să facă acest lucru”, a spus Bolojan.

Liderul PNL a avertizat că România nu își permite să rămână fără un executiv funcțional, indiferent de formula politică ce va fi găsită în perioada următoare.

„România nu poate să rămână fără un guvern funcțional, pentru că indiferent cine pleacă și cine ar veni, problemele grave rămân și nu pot fi rezolvate de pe zi pe alta”, a declarat acesta.

Întrebat dacă ar susține un guvern minoritar, Bolojan a afirmat că soluția optimă rămâne existența unei majorități parlamentare.

„Cred că pentru a fi eficient în guvernare, e bine să ai o majoritate. Dacă nu ai o majoritate care să te susțină să treacă legile, există riscul să intri cu o lege de un fel și să iasă total diferit”, a explicat liderul liberal.

Totuși, acesta a admis că România ar putea ajunge din nou în situația unui executiv minoritar.

„Țările și România au funcționat mulți ani de zile cu guverne minoritare. E posibil să fim în această situație în perioada următoare”, a spus Bolojan.lament.

Scăderea numărului de români cu drept de vot, în ultima lună, se explică prin faptul că, în această perioadă, au fost mai multe decese decât români care au împlinit vârsta de 18 ani.

Potrivit AEP, la data de 31 martie 2026, în Registrul electoral erau înscriși 19.028.813 de români cu drept de vot. La 30 aprilie, sunt 19.026.518, cu 2295 mai puțini. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia, potrivit AEP.

Instituția precizează că, în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026, primăriile au operat în Registrul electoral următoarele radieri: 20.390 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, iar 165 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție. Un număr de 80 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Citeste si Diana Buzoianu (USR) propune alegeri anticipate. „Ne putem întoarce oricând la votul oamenilor”

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026 este de 17.713, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Datele importate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) relevă că au intrat în evidențe 467 de alegători noi.

Din totalul românilor cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, 17.974.239 au domiciliul în țară, iar 1.052.279 au domiciliul în străinătate și dețin pașaport CRDS.

Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară.

Citeste si Iulian Lorincz, deputat USR, în martie: „Nici dacă aruncă pe noi cu apă fiartă nu ieşim de la guvernare”/ Dominic Fritz, şeful USR, în aprilie: „Alegeri anticipate, guvern minoritar sau opoziție”

Cristian Tudor Popescu (CTP) a lansat noi atacuri dure la adresa clasei politice din România, adversarul său declarat fiind, în acest moment, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care se prefigura ca o nouă variantă de premier al Coaliției, în locul li Ilie Bolojan.

CTP, acid la adresa președintelui Nicușor Dan, PSD, AUR

CTP l-a criticat pe Nicușor Dan pentru că, prin exercitarea rolului de mediator, a adus țara în această situație.

„Președintele Dan ne spune să fim calmi-calmi, că păstrează el echilibrul, cum l-a tot păstrat. Asta îmi creează în minte o imagine: N. Dan, care ține în mâini cu dificultate o bară de echilibru pentru acrobați pe sârmă, mult mai mare și mai grea decât el, mergând cu pași lenți și târșiți pe o linie ca pișatul boului, trasă cu creta pe asfalt.”, transmite gazetarul.

Citește și : Nicușor Dan nu crede că se poate forma vreun guvern în perioada următoare. Ilie Bolojan ar putea să rămână în funcția de premier și în luna iunie (surse)

În privința moțiunii „suveraniste” de cenzură, acesta afirmă că ar fi însemnat prăbușirea economică a Românei, căderea țării în categoria Junk, apelul la FMI și, ulterior, Consiliul Monetar.

„Moțiunea suveranistă AUR-PSD pe persoană fizică, „Să-l dăm jos pe Bolojan!”, împinge România pe niște șine la vale. Traseul arată așa:

1) O „peroadă” de instabilitate politică și prăbușire economico-financiară sub medierea iscusită a președintelui Dan.

2) Cerșit de păsuiri către UE.

3) Căderea țării în categoria Junk pentru investitorii străini. Devenim gunoiul Europei.

4) „Trecem la euro” în mod spontan, căci leul în comă mai valorează cam cât plasticul din care e făcut. Nu rămâne decât apelul la FMI. Care ne ajută, dar în schimbul unor măsuri mai dure decât cele ale lui Bolojan. Om fi în stare să le luăm?

5) Dincolo de FMI, ne mai așteaptă doar Consiliul Monetar. Adică, România își pierde suveranitatea, nu mai are controlul monedei naționale și al operațiunilor economico-financiare, fiind condusă de un board european. Iată cum suveraniștii pot duce România la dependență – o Românie paraplegică, cum ar zice G. Simion.”, se arată în postarea sa de pe Facebook.

Cătălin Predoiu, un „gherlan gușat, policolor”

Mai apoi au început laudele lui CTP la adresa lui Ilie Bolojan și criticile care îl privesc pe Cătălin Predoiu. Ministrul este numit un „gherlan gușat”, care a fost catastrofal în singura instanță în care a trecut printr-un vot popular.

„Ilie Bolojan a aprins lumina în cămara cu șobolani roșii. Dar l-a lăsat în penumbră pe gherlanul gușat, policolor, pe care îl are în PNL. Acest Predoiu nu a trecut printr-un vot popular decât o dată în lunga sa carieră politică – în calitate de candidat PNL la Primăria Capitalei, în 2016, a fost eliminat din turul 1 cu un rușinos 11,18%.

În rest, s-a fost parașutat peste noapte ministru al Justiției în 2008, în guvernul Tăriceanu. Apoi, mai mereu cu proptele din afara PNL, a rezistat sub 6 premieri: Boc, Ungureanu, Orban, Ciucă, Ciolacu, Bolojan. De 3 ori, pentru câte 3 zile, a ocupat funcția de premier interimar. În guvernul Bolojan a fost vicepremier. Cum să nu vrea să fie, în fine, prim-ministru plin, susținut cu brațele deschise de PSD, chiar dacă astfel PNL ar fi pierdut aproape tot electoratul?”, a punctat CTP.

Citește și : Presa din Rusia îl laudă pe George Simion și îl numește pe Nicușor Dan „complet loial globaliștilor” după căderea guvernului Ilie Bolojan: „Uniunea Europeană îl urăște pe Simion, îl vor împiedica să devină prim-ministru”

Acesta a ținut și să facă un top al președinților de după 1989, în care Ion Iliescu este pus deasupra lui Klaus Iohannis și a lui Nicușor Dan.

„Trăim și în epoca Topurilor. Prin urmare, m-am gândit să fac și eu unul: Topul președinților postrevoluționari ai României. Criteriul: răul cel mai mic. Deci, pe locul 1 va fi președintele care a produs cel mai mic rău mai mic. Pe ultimul, cel mai mare rău mai mic. Ca să pornim evaluarea, vă propun topul sussemnatului:

1. Traian Băsescu
2. Emil Constantinescu
3. Ion Iliescu
4. Klaus Iohannis
5. Nicușor Dan

Aștept propunerile dumneavoastră.”, își încheie publicistul postarea.