Premierul interimar Ilie Bolojan a clarificat miercuri, 6 mai, poziția sa și a Partidului Național Liberal în contextul blocajului politic actual. Deși PNL a anunțat oficial trecerea în opoziție, Bolojan lasă o portiță deschisă pentru stabilitatea țării, avertizând însă că responsabilitatea principală aparține celor care au dărâmat Guvernul.

Ilie Bolojan: „Dacă nu sunt în stare, trebuie să recunoască”

Întrebat dacă exclude total o revenire la guvernare într-o formulă care să permită reconstrucția încrederii între parteneri, Ilie Bolojan a pasat responsabilitatea către PSD, partidul care a inițiat moțiunea de cenzură.

„Am răspuns. Partidul Național Liberal a luat ieri o decizie (de trecere în Opoziție – n.r.) și este răspunderea Partidului Social Democrat să vină cu o propunere pentru criza pe care a creat-o. Dacă nu sunt în stare să vină cu o soluție, trebuie să recunoască asta, măcar e o chestiune de bun simț, să facă acest lucru. În această situație, avem o responsabilitate în guvernare și trebuie să vedem care vor fi soluțiile în această situație pentru a merge mai departe”, a declarat Ilie Bolojan la A1.

„Timp de nouă luni de zile nu am zis nimic, am încercat în discuții private să corectez lucrurile, am încercat să pun reflectoarele doar ca să meargă guvernarea. În această situație nu mai există o bază de încredere între PNL și PSD pentru o coaliție, aceasta este constatarea. Există o majoritate stabilă în PNL care crede asta.

Funcțiile care sunt numite politic probabil nu vor mai putea fi ocupate de acel partid. Nu este o decizie ușoară, dar asta este corect pentru România. Cea mai mare greșeală este ce s-a întâmplat în 2023 și 2025. Printr-o gândire de a închide jocul politic am adus cele două partide în guvernare.

România a progresat, pentru că atunci când ai deficite enorme se vede ceva, n-am stat pe loc, dar bolile bugetare s-au agravat foarte mult și oamenii nu au mai perceput o forță politică serioasă în opoziție și au votat anti-sistem.

Dacă ești într-o coaliție care băltește, mai bine îi lași pe cei care spun că va curge lapte și miere să arate ceea ce pot”, a mai spus Bolojan.

Condiția pusă de Bolojan pentru susținerea viitorului Guvern: „E bine să ai o majoritate”

Liderul PNL Ilie Bolojan, a declarat că România are nevoie de un guvern stabil și de o majoritate parlamentară pentru a putea adopta
reformele necesare, afirmând că fără susținere politică există riscul ca proiectele legislative să fie modificate radical în Par

Întrebat dacă exclude complet o revenire la guvernare într-o formulă care să permită refacerea încrederii între parteneri, Bolojan a reiterat decizia luată de conducerea liberală după moțiunea de cenzură.

„Partidul Național Liberal a luat ieri o decizie și este răspunderea Partidului Social Democrat să vină cu o propunere pentru criza pe care a creat-o”, a afirmat liderul liberal.

Acesta a susținut că PSD trebuie să își asume responsabilitatea pentru actuala situație politică. „Dacă nu sunt în stare să vină cu o soluție, trebuie să recunoască asta, măcar e o chestiune de bun simț să facă acest lucru”, a spus Bolojan.

Liderul PNL a avertizat că România nu își permite să rămână fără un executiv funcțional, indiferent de formula politică ce va fi găsită în perioada următoare.

„România nu poate să rămână fără un guvern funcțional, pentru că indiferent cine pleacă și cine ar veni, problemele grave rămân și nu pot fi rezolvate de pe zi pe alta”, a declarat acesta.

Întrebat dacă ar susține un guvern minoritar, Bolojan a afirmat că soluția optimă rămâne existența unei majorități parlamentare.

„Cred că pentru a fi eficient în guvernare, e bine să ai o majoritate. Dacă nu ai o majoritate care să te susțină să treacă legile, există riscul să intri cu o lege de un fel și să iasă total diferit”, a explicat liderul liberal.

Totuși, acesta a admis că România ar putea ajunge din nou în situația unui executiv minoritar.

„Țările și România au funcționat mulți ani de zile cu guverne minoritare. E posibil să fim în această situație în perioada următoare”, a spus Bolojan.lament.

Scăderea numărului de români cu drept de vot, în ultima lună, se explică prin faptul că, în această perioadă, au fost mai multe decese decât români care au împlinit vârsta de 18 ani.

Potrivit AEP, la data de 31 martie 2026, în Registrul electoral erau înscriși 19.028.813 de români cu drept de vot. La 30 aprilie, sunt 19.026.518, cu 2295 mai puțini. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia, potrivit AEP.

Instituția precizează că, în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026, primăriile au operat în Registrul electoral următoarele radieri: 20.390 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, iar 165 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție. Un număr de 80 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.

Citeste si Diana Buzoianu (USR) propune alegeri anticipate. „Ne putem întoarce oricând la votul oamenilor”

Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026 este de 17.713, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Datele importate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) relevă că au intrat în evidențe 467 de alegători noi.

Din totalul românilor cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, 17.974.239 au domiciliul în țară, iar 1.052.279 au domiciliul în străinătate și dețin pașaport CRDS.

Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară.

Citeste si Iulian Lorincz, deputat USR, în martie: „Nici dacă aruncă pe noi cu apă fiartă nu ieşim de la guvernare”/ Dominic Fritz, şeful USR, în aprilie: „Alegeri anticipate, guvern minoritar sau opoziție”

Cristian Tudor Popescu (CTP) a lansat noi atacuri dure la adresa clasei politice din România, adversarul său declarat fiind, în acest moment, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care se prefigura ca o nouă variantă de premier al Coaliției, în locul li Ilie Bolojan.

CTP, acid la adresa președintelui Nicușor Dan, PSD, AUR

CTP l-a criticat pe Nicușor Dan pentru că, prin exercitarea rolului de mediator, a adus țara în această situație.

„Președintele Dan ne spune să fim calmi-calmi, că păstrează el echilibrul, cum l-a tot păstrat. Asta îmi creează în minte o imagine: N. Dan, care ține în mâini cu dificultate o bară de echilibru pentru acrobați pe sârmă, mult mai mare și mai grea decât el, mergând cu pași lenți și târșiți pe o linie ca pișatul boului, trasă cu creta pe asfalt.”, transmite gazetarul.

Citește și : Nicușor Dan nu crede că se poate forma vreun guvern în perioada următoare. Ilie Bolojan ar putea să rămână în funcția de premier și în luna iunie (surse)

În privința moțiunii „suveraniste” de cenzură, acesta afirmă că ar fi însemnat prăbușirea economică a Românei, căderea țării în categoria Junk, apelul la FMI și, ulterior, Consiliul Monetar.

„Moțiunea suveranistă AUR-PSD pe persoană fizică, „Să-l dăm jos pe Bolojan!”, împinge România pe niște șine la vale. Traseul arată așa:

1) O „peroadă” de instabilitate politică și prăbușire economico-financiară sub medierea iscusită a președintelui Dan.

2) Cerșit de păsuiri către UE.

3) Căderea țării în categoria Junk pentru investitorii străini. Devenim gunoiul Europei.

4) „Trecem la euro” în mod spontan, căci leul în comă mai valorează cam cât plasticul din care e făcut. Nu rămâne decât apelul la FMI. Care ne ajută, dar în schimbul unor măsuri mai dure decât cele ale lui Bolojan. Om fi în stare să le luăm?

5) Dincolo de FMI, ne mai așteaptă doar Consiliul Monetar. Adică, România își pierde suveranitatea, nu mai are controlul monedei naționale și al operațiunilor economico-financiare, fiind condusă de un board european. Iată cum suveraniștii pot duce România la dependență – o Românie paraplegică, cum ar zice G. Simion.”, se arată în postarea sa de pe Facebook.

Cătălin Predoiu, un „gherlan gușat, policolor”

Mai apoi au început laudele lui CTP la adresa lui Ilie Bolojan și criticile care îl privesc pe Cătălin Predoiu. Ministrul este numit un „gherlan gușat”, care a fost catastrofal în singura instanță în care a trecut printr-un vot popular.

„Ilie Bolojan a aprins lumina în cămara cu șobolani roșii. Dar l-a lăsat în penumbră pe gherlanul gușat, policolor, pe care îl are în PNL. Acest Predoiu nu a trecut printr-un vot popular decât o dată în lunga sa carieră politică – în calitate de candidat PNL la Primăria Capitalei, în 2016, a fost eliminat din turul 1 cu un rușinos 11,18%.

În rest, s-a fost parașutat peste noapte ministru al Justiției în 2008, în guvernul Tăriceanu. Apoi, mai mereu cu proptele din afara PNL, a rezistat sub 6 premieri: Boc, Ungureanu, Orban, Ciucă, Ciolacu, Bolojan. De 3 ori, pentru câte 3 zile, a ocupat funcția de premier interimar. În guvernul Bolojan a fost vicepremier. Cum să nu vrea să fie, în fine, prim-ministru plin, susținut cu brațele deschise de PSD, chiar dacă astfel PNL ar fi pierdut aproape tot electoratul?”, a punctat CTP.

Citește și : Presa din Rusia îl laudă pe George Simion și îl numește pe Nicușor Dan „complet loial globaliștilor” după căderea guvernului Ilie Bolojan: „Uniunea Europeană îl urăște pe Simion, îl vor împiedica să devină prim-ministru”

Acesta a ținut și să facă un top al președinților de după 1989, în care Ion Iliescu este pus deasupra lui Klaus Iohannis și a lui Nicușor Dan.

„Trăim și în epoca Topurilor. Prin urmare, m-am gândit să fac și eu unul: Topul președinților postrevoluționari ai României. Criteriul: răul cel mai mic. Deci, pe locul 1 va fi președintele care a produs cel mai mic rău mai mic. Pe ultimul, cel mai mare rău mai mic. Ca să pornim evaluarea, vă propun topul sussemnatului:

1. Traian Băsescu
2. Emil Constantinescu
3. Ion Iliescu
4. Klaus Iohannis
5. Nicușor Dan

Aștept propunerile dumneavoastră.”, își încheie publicistul postarea.

Deși pensiile rămân înghețate în 2026, valoarea punctului de referință utilizat în calcul se menține la 81 de lei. În același timp, 842.773 de pensionari beneficiază de un sprijin suplimentar din partea statului pentru a ajunge la nivelul pensiei minime garantate, de 1.281 de lei. Este vorba despre persoane care au cel puțin 15 ani de muncă și au atins vârsta legală de pensionare, însă contribuțiile acumulate nu sunt suficiente pentru a atinge acest prag.

Citește și: EXCLUSIV Vin furtuni puternice. Elena Mateescu explică schimbarea bruscă a vremii și zonele unde lovesc ploile torențiale: „Instabilitatea va fi de interes”

În medie, statul completează pensiile acestor beneficiari cu aproximativ 537 de lei pe lună, însă valoarea sprijinului diferă de la un județ la altul. De exemplu, în Alba, 13.816 pensionari primesc, în medie, 545 de lei, în timp ce în Bihor, 23.627 de persoane beneficiază de un supliment mediu de 482 de lei.

Situații similare se regăsesc și în alte județe: în Buzău, 25.471 de pensionari primesc tot 545 de lei, iar în Maramureș, 28.631 de persoane beneficiază de cel mai mare sprijin mediu, de 626 de lei. În Dolj, 30.222 de pensionari primesc în medie 501 lei, în Suceava 35.745 de persoane beneficiază de 551 de lei, în Vaslui 21.562 de pensionari primesc 547 de lei, iar în Ilfov, 13.623 de persoane primesc aproximativ 500 de lei.

Diferențele generează nemulțumiri în rândul unor pensionari care au muncit peste 25 sau chiar 30 de ani și care consideră nedrept faptul că veniturile lor sunt doar cu câteva sute de lei peste nivelul pensiei minime garantate. Un exemplu este cel al unei pensionare care, după aproape trei decenii de muncă, încasează o pensie de 1.566 de lei, cu doar 300 de lei peste pragul minim.

Citește și: Motivul pentru care Eugenia Șerban a divorțat de soțul musulman: „M-am căsătorit foarte tânără”

În prezent, aproximativ 1,9 milioane de pensionari au venituri sub 2.000 de lei, iar mulți dintre ei consideră că diferența față de pensia minimă este prea mică în raport cu anii de muncă. În același timp, pensia medie pentru limită de vârstă a fost, în luna martie, de 3.166 de lei.

În ceea ce privește celelalte categorii, pensia medie de invaliditate s-a situat la 1.086 de lei, în ușoară scădere față de februarie, și a fost acordată pentru peste 392.000 de persoane. De asemenea, pensia medie de urmaș a ajuns la 1.523 de lei, în creștere cu doi lei față de luna precedentă, fiind primită de peste 453.000 de beneficiari.

Joi, 7 mai, vor fi temperaturi ridicate pentru această perioadă, cu valori cuprinse între 20 și 29 de grade la nivel național. În Capitală, maximele se vor situa între 24 și 26 de grade, menținând astfel tendința de vreme mai caldă decât în mod obișnuit, susține Elena Mateescu de la ANM.

Totuși, pe fondul acestei încălziri, își vor face apariția și fenomenele de instabilitate atmosferică. Acestea vor fi resimțite mai ales în a doua parte a zilei și în zonele montane, unde se vor înregistra averse însoțite de intensificări ale vântului. Cantitățile de apă pot ajunge local la 15–20 de litri pe metru pătrat, iar izolat nu sunt excluse căderile de grindină. În regiunile montane, rafalele de vânt vor depăși 50 km/h.

„Vremea rămâne în continuare mai caldă decât în mod obișnuit. Mâine contăm pe temperaturi cuprinse între 20 și 29 de grade, cu 24–26 de grade în Capitală.

Vezi și Prognoza meteo lunară. Vine vara, vreme de umbrelă de soare. Fenomenul care poate aduce caniculă, secetă și furtuni violente în România

Însă fenomene de instabilitate își vor face apariția începând de mâine, mai ales pe parcursul după-amiezii și în zona montană. Astfel, la nivel local, se vor înregistra cantități de apă de 15–20 l/metru pătrat. Instabilitatea se va manifesta prin averse însoțite de rafale de vânt și nu excludem, izolat, căderi de grindină. În zona montană, vântul poate depăși viteze de 50 km/h.

Instabilitatea va fi de interes, deoarece și vineri căldura acumulată va favoriza fenomene convective specifice perioadei în care ne aflăm. Prin tradiție, luna mai este considerată cea mai ploioasă, cu aproximativ 60 l/metru pătrat.

De mâine până duminică, contăm pe o vreme mai caldă, cu temperaturi între 23 și 32 de grade. Este posibil ca în vest, acolo unde fenomenele de instabilitate își vor face apariția încă de mâine, valorile termice să fie mai scăzute comparativ cu azi. În timp ce în sud, inclusiv în Capitală, maximele vor ajunge la 26–29 de grade.

Totuși, și în partea de sud este posibil ca intervalul termic să coboare spre valori cuprinse între 17 și 25 de grade până la finalul săptămânii”, a declarat Elena Mateescu la România TV.

Citește și Nu este AI, imagini incredibile pe Transalpina. Maşinile de intervenţie abia se văd din stratul de zăpadă

Eugenia Șerban consideră că divorțul pronunțat la o vârstă fragedă a fost un pas necesar, deoarece ea și soțul ei deveniseră persoane diferite. Chiar dacă, inițial, bărbatul nu a acceptat despărțirea, într-un final, a înțeles că nu mai este cale de întoarcere. Actrița a dezvăluit că s-au înțeles foarte bine în creșterea fiului lor, păstrând o legătură de respect reciproc.

„M-am căsătorit foarte tânără, am divorțat foarte tânără. Mulți spun că nu ne înțelegeam, alții spun că au fost diferențe de caracter sau mai știu eu ce. Cred că ne-am maturizat și am crescut diferit. A fost mai bine să ne despărțim prieteni decât să ajungem să ne urâm.

La început nu a fost de acord cu divorțul, dar până la urmă a înțeles. El nu mai trăiește, din păcate, a murit destul de tânăr, la 40 și ceva de ani, încă nu împlinise 50 când a plecat dintre noi. Lorans nu împlinise nici măcar 18 ani. Dar am rămas până în ultima clipă prieteni și ne-am crescut împreună copilul, ceea ce e foarte important”, a măruturisit Eugenia Șerban, în podcastul Gabrielei Cristea.

Citește și: Eugenia Șerban, supărată pe Dumnezeu după ce a fost diagnosticată cu cancer: „Am crezut că mi-a dat drumul la mâini”

Eugenia Șerban a povestit că, la un moment dat, și-a încuiat fiul, la cererea lui. Tânărul fura din casă, era client fidel al jocurilor de noroc, amenința și se autodistrugea pe zi ce trecea, sub privirile neputincioase ale mamei.

„Atunci când vor substanțele astea nenorocite, nu mai țin cont de nimic. Fură tot, distrug tot. Într-o perioadă l-am încuiat chiar la cererea lui, tocmai ca să nu iasă, să se întâlnească cu cei care puteau să-l influențeze”, 

am încuiat chiar la cererea lui, tocmai ca să nu iasă, să se întâlnească cu cei care puteau să-l influențeze”, a mărturisit  actrița la ’40 de întrebări cu Denise Rifai’. (Citește AICI mai multe detalii)