Fostul candidat la alegerile prezidențiale Crin Antonescu a criticat nominalizarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru și a pus sub semnul întrebării capacitatea acestuia de a conduce Guvernul.

Crin Antonescu susține că Luca Niculescu, diplomat și fost ambasador al României în Franța, are o legătură redusă cu politica și cu mecanismele jocului politic, ceea ce ar putea reprezenta o dificultate în încercarea de a forma o majoritate parlamentară.

Citește și : Goana după voturi a început! Luca Niculescu se întâlneşte joi cu Sorin Grindeanu şi Kelemen Hunor. Programul consultărilor cu partidele parlamentare

Niculescu este în prezent secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonează procesul de aderare a României la OCDE.

„Din punct de vedere politic este irelevantă (n.r. desemnarea lui Luca Niculescu). Domnul Nicușor Dan a mai făcut o dată o încercare asemănătoare cu domnul Tomac. Acum cu domnul Luca Niculescu, care are și mai puțină legătură cu lumea politică, cu jocul politic, cu obiceiurile politice, decât Eugen Tomac.

Deci încă o decizie bizară și, după părerea mea, încă o dată nefericită a domnului președinte Nicușor Dan. Politica asta a fost dintotdeauna, cu oameni mai talentați, mai puțin talentați, mai educați, mai puțin educați, mai eficienți sau mai puțin eficienți (1:30). Dar politica asta este.

Noi discutăm de guvernare și nu are rost să plângem pe cine intră în acest joc (1:38). Are doar rost să ne întrebăm dacă e capabil sau nu să facă față acestor mize”, a declarat Crin Antonescu.

Fostul lider PNL a vorbit și despre scenariile care ar putea urma după desemnarea lui Niculescu. În opinia sa, dacă acesta reușește să obțină votul Parlamentului, România ar putea avea un Executiv vulnerabil și fără o autoritate politică puternică.

„Din două una. Ori guvernul lui Luca Niculescu trece, ceea ce sper și ceea ce sunt dispus să cred. Dar vom avea un guvern foarte fragil și fără un lider real. Fie guvernul cade, așa cum au căzut înainte toate celelalte tentative.

Atunci asigur că deja intrăm într-un joc prostesc. Un joc care nu se poate prelungi la nesfârșit, fără să intri în paradigma că dacă repeți de nu știu câte ori o mișcare care se vădește de fiecare dată a avea același rezultat, înseamnă că ai niște probleme de funcționare mentală”, a concluzionat Antonescu.

Citește și : PNL a decis: NU va intra în guvernul lui Luca Niculescu! Ce vor face liberalii la votul din parlament

Luca Niculescu a fost desemnat premier de Nicușor Dan pe 5 octombrie, după o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare. Este a patra nominalizare făcută de președinte pentru funcția de premier, după Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan.

Cabinetul propus anterior de Siegfried Mureșan nu a primit votul de învestitură al Parlamentului, obținând 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, în condițiile în care pentru învestire erau necesare 233 de voturi.

Studiul realizat de Ipsos pentru Hedepy a fost făcut în șase țări din Europa Centrală și de Est: România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria și Lituania. Cercetarea a analizat dificultățile care afectează viața de zi cu zi și starea emoțională, dar și utilizarea inteligenței artificială pentru sfaturi și discuții.

Potrivit sondajului, 46% dintre români au discutat cu AI despre problemele emoționale, solicitând sprijin, sfaturi legate de sănătatea mintală sau probleme personale.

Fenomenul este și mai accentuat în rândul Generației Z, 69% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani apelând la AI pentru sfaturi și sprijin emoțional.

„Faptul că atât de mulți români ajung să vorbească despre problemele lor cu un instrument AI spune, înainte de toate, ceva despre nevoia de a fi ascultați. Vedem deja că tehnologia își găsește un loc în modul în care oamenii caută sprijin și vorbesc despre ceea ce simt, iar AI poate avea un rol valoros atunci când este folosit responsabil și complementar terapiei. Procesul terapeutic presupune o relație umană, context și responsabilitate profesională, pe care tehnologia nu le poate înlocui. Tocmai de aceea, credem că rolul AI în sănătatea mintală ar trebui să fie acela de a susține procesul terapeutic, nu de a se substitui acestuia”, a declarat Mădălina Golgoțiu, Head of Community Hedepy.

78% dintre români, afectați de problemele personale

Datele arată că starea de bine a românilor este puternic influențată. 78% dintre respondenți au declarat că, în ultimele 12 luni, s-au confruntat cu probleme care le-au afectat viața de zi cu zi, printre acestea numărându-se munca, somnul sau relațiile.

În rândul Millennials (cei cu vârste cuprinse între 31 și 46 de ani), procentul este și mai ridicat, ajungând la 84%.

Stresul este cea mai frecventă problemă, precizată de 44% dintre respondenții români, urmată de grijile financiare, menționate de 42% dintre participanți. Totodată, incertitudinea politică și economică este indicată de 29% dintre respondenți. În ansamblu, 62% dintre români raportează dificultăți legate de starea emoțională și mentală.

România conduce clasamentul îngrijorărilor financiare

Potrivit datelor din studiu, țara noastră înregistrează cele mai ridicate niveluri ale grijilor financiare și ale preocupărilor legate de incertitudinea politică sau economică dintre cele șase țări analizate.

În ciuda problemelor cu care se confruntă, studiul scoate în față un contrast important: România are cea mai redusă pondere a persoanelor care resping terapia dintre cele șase țări analizate, dar și cea mai mică pondere a celor care au experiență efectivă cu terapia.

13% dintre respondenți au spus că nu ar lua niciodată în considerare terapia, comparativ cu aproape 15% dintre respondenții din Cheia, Slovacia și Ungaria. Totodată, doar 18% dintre români merg sau au mers în trecut la terapie, cel mai scăzut procent dintre piețele analizate.

Totuși, 31% dintre români cred că terapia i-ar putea ajuta și ar fi interesați să o încerce, costul fiind principalul factor care îi oprește, menționat de 41% dintre respondenți.

Citește și: Folosirea telefoanelor mobile de către elevi ar putea fi interzisă chiar și în pauze. Psiholog: „Această măsură va forța copilul să relaționeze cu cei din jur și să devină mai empatic”

În rândul celor care nu au fost niciodată la terapie, dar ar fi interesați să o încerce, bariera financiară devine și mai pronunțată: 51% indică banii drept unul dintre principalele obstacole.

„Românii știu că terapia poate ajuta. Provocarea e să transformăm această deschidere în acces. Când doar 13% resping terapia, dar numai 18% au ajuns efectiv la ea, vedem o distanță clară între intenție și comportament. Iar faptul că banii sunt principala barieră ne arată unde începe, de fapt, conversația despre accesul la sănătate mintală”, a spus Mădălina Golgoțiu, Head of Community Hedepy.

7 din 10 români nu vorbesc despre problemele cu care se confruntă

Studiul scoate la iveală și o diferență între nevoia de a vorbi despre probleme și capacitatea de a face acest lucru. 72% dintre respondenți au trecut în ultimul an prin cel puțin o situație în care și-ar fi dorit să vorbească despre emoțiile sau problemele lor, dar nu au făcut-o.

Cele mai des întâlnite motive sunt dificultatea de a pune sentimentele în cuvinte și lipsa unei persoane cu care să poată vorbi, ambele menționate de 23% dintre respondenți. Totodată, teama de reacția celorlalți este menționată de 18%, iar rușinea de 14%.

Citește și: Persoanele care nu își fac patul dimineața sunt mai eficiente la locul de muncă. Ce spun psihologii despre acest obicei

Potrivit fostului premier Victor Ponta, ura societății față de principalele partide de la guvernare este la un nivel mult mai mare decât în perioada când s-a votat în favoarea suspendării fostului președinte Traian Băsescu.

Ponta este convins că președintele Nicușor Dan va susține Guvernul Luca Niculescu pentru că nu-și dorește alegeri anticipate.

„Da, el vrea să treacă acest guvern. Nu vrea anticipate. Spre deosebire de Bolojan, Hunor, Fritz și chiar și Grindeanu, cred că Nicușor Dan, după cum mă duce pe mine mintea și instinctul, are datele corecte. Va fi o catastrofă pentru aceste patru partide, dacă ajungem la vot în situația actuală. Pe bună dreptate. Cred că toți oamenii vor spune, numai să le arăt la ăștia patru, mă duc și votez AUR”, a precizat Victor Ponta în emisiunea lui Ionuț Cristache.

Însă există o diferență fundamentală, susține Ponta: Traian Băsescu nu a fost atât de detestat de români pe cât sunt acum partidele PSD, PNL, USR și UDMR, care au fost la guvernare.

„Eu sunt foarte conștient, când am luat 60% cu USL, n-am luat doar pentru că eram frumoși Crin (Antonescu) și cu mine. Eram foarte frumoși și deștepți, dar era și ura pe Băsescu. Pentru că (n.r. – cele 4 partide amintite) nu are sens ce fac, la Băsescu înțelegeam. Bă, vrea el să îl pună pe Boc, să conducă. Înțelegeai și când îți făcea rău, când mi-a făcut aia cu plagiatul, m-am prins de ce mi-a făcut-o. La oamenii ăștia nu înțelegi, voi ce vreți, măi, de fapt? Ce vreți? Eu vreau să nu fie ălalalt, să murim toți ”, a afirmat fostul premier.

[embedded content]

Zece persoane au fost reținute miercuri în dosarul privind incidentele violente de la protestul fermierilor din 15 septembrie, din Piața Victoriei. Acestea sunt cercetate pentru ultraj și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Reținerile au avut loc după o amplă operațiune a anchetatorilor, care au efectuat percheziții în București și în 11 județe. În același timp, procurorii au pus în aplicare 21 de mandate de aducere pentru persoane cu vârste cuprinse între 22 și 58 de ani.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București, probele strânse până acum indică faptul că mai mulți participanți la manifestație ar fi recurs la violență împotriva jandarmilor aflați în dispozitivul de ordine publică.

„Din probele administrate a rezultat că, la data de 15 septembrie 2026, mai mulți participanți la protest au exercitat acte de violență fizică împotriva jandarmilor aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în dispozitivul de asigurare a ordinii publice.

Citește și : Vila lui Călin Georgescu rămâne sub sechestru. Decizia Tribunalului București este definitivă

Unele persoane au lovit jandarmi cu bâte, cu garduri metalice ori cu pietre și fragmente de pavaj stradal, iar altele au aruncat asemenea obiecte în direcția dispozitivului sau au împins cordonul format de aceștia”, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Anchetatorii susțin că incidentele au provocat o stare de temere în rândul persoanelor aflate în zonă și au perturbat ordinea și liniștea publică.

Perchezițiile au fost desfășurate în București și în județele Giurgiu, Călărași, Teleorman, Argeș, Brăila, Maramureș, Galați, Sălaj, Mureș, Brașov și Iași.

Protestul oierilor din 15 septembrie a degenerat după ce o parte dintre participanți au rupt gardurile de protecție și au aruncat cu pietre și alte obiecte către forțele de ordine. Jandarmii au intervenit pentru restabilirea ordinii, inclusiv cu gaze iritant-lacrimogene.

Citește și : CCR a dat verdictul: Guvernul Bolojan trebuie să plătească 4,8 miliarde de lei magistraţilor

Ancheta este continuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul București împreună cu polițiștii Serviciului Grupuri Infracționale Violente și ai Serviciului de Investigații Criminale Central, urmând să fie stabilite circumstanțele exacte și responsabilitatea fiecărei persoane cercetate.

Cosmin Tudoran, tânărul care în august 2025 a agresat și filmat un livrator din Bangladesh, a fost reținut miercuri de DIICOT pentru 24 de ore. Procurorii îl acuză că ar fi amenințat, pe rețelele sociale, mai multe persoane aparținând minorităților etnice și religioase, precum și cu distrugerea unui lăcaș de cult din București.

Potrivit anchetatorilor, începând din octombrie 2025 și până în prezent, tânărul ar fi transmis în mod repetat mesaje de amenințare motivate religios și ideologic. DIICOT susține că acestea vizau acțiuni violente îndreptate împotriva vieții, integrității corporale sau sănătății unor persoane aparținând unor minorități.

„De asemenea, acesta a amenințat și cu distrugerea unui lăcaș de cult din municipiul București, ce aparține unei minorități, cu scopul de a intimida un segment al populației prin producerea unui puternic impact psihologic”, a transmis DIICOT.

Citește și : Declarații dezgustătoare ale tânărului care a agresat un livrator bengalez în București: ”Nu pot respira același aer cu subumanii ăștia”

Procurorii urmează să sesizeze Curtea de Apel București cu propunerea de arestare preventivă a lui Tudoran pentru 30 de zile. Acțiunea DIICOT a beneficiat și de sprijinul informativ al Serviciului Român de Informații.

Tânărul a devenit cunoscut în august 2025, când l-a lovit cu pumnul în față pe un livrator din Bangladesh, în timp ce acesta aștepta la semafor în București.

Agresorul a filmat incidentul și i-a spus victimei, în limba engleză, că este „un invadator” și să se întoarcă în țara sa. Livratorul a avut nevoie de una până la două zile de îngrijiri medicale.

În septembrie 2026, Tudoran a fost condamnat în primă instanță de Judecătoria Sectorului 2 la un an și opt luni de închisoare cu suspendare, după contopirea pedepselor pentru lovire sau alte violențe și utilizarea în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.

Instanța a dispus și 120 de zile de muncă în folosul comunității, precum și plata unor daune morale de 3.000 de euro către livrator. Decizia nu este definitivă.

Citește și : Tânărul care l-a lovit pe livratorul din Bangladesh a fost adus la Parchet alături de „mama”. Ce a declarat în fața anchetatorilor: „Am fost manipulat de conținutul online terță-parte” VIDEO

Dosarul privind simbolurile extremiste viza, între altele, un material distribuit pe rețelele sociale în iunie 2025, în care apăreau simboluri ale Mișcării Legionare și o imagine cu Adolf Hitler în fața unor drapele cu svastica nazistă.

Judecătorii CCR au decis, cu majoritate de voturi, că este inadmisibilă cererea lui Bolojan privind un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce ÎCCJ a dat Guvernul în judecată și a câștigat în primă instanță procesul legat de restanțele salariale. Într-un comunicat de presă, CCR a explicat succint cum a interpretat speța.

Citește și: Votul de învestire a Guvernului Luca Niculescu, programat luni, 19 octombrie 2026 (surse)

„Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței sale constante, atribuția prevăzută de art.146 lit.e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești și nu poate transforma Curtea Constituțională într-o instanță de control judiciar”, conform sursei citate.

Așadar, CCR nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești. Argumentele prezentate de CCR sunt următoarele:

1. „Curtea a reținut că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce țin de activitatea instanței judecătorești – soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor incidente –, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate și pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională, consacrat de art.146 lit.e) din Constituție.
2. Curtea a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, așa cum a statuat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008).
3. În consecință, cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art.146 lit.e) din Constituție în scopul reformării unei soluții pronunțată de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale”.

Decizia este definitivă și general obligatorie, iar argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Citește și: Parlamentarii care riscă să rămână fără mandat dacă se ajunge la alegeri anticipate. Lista celor vulnerabili, de la Gigi Becali la aleșii „furați” din SOS și POT