Președintele Nicușor Dan a reacționat după două incidente violente petrecute în școlile din România în decurs de câteva zile. Luni, o profesoară și un elev au fost răniți într-un atac cu cuțitul la o școală din Bistrița, iar joi, un adolescent de 15 ani a atacat doi colegi cu o macetă, într-un liceu din Pitești.

Șeful statului a atras atenția a atras atenția asupra bullyingului, a importanței intervenției timpurii și a siguranței copiilor atât în școli, cât și în mediul online.

„Două incidente grave în școli, în mai puțin de o săptămână. Două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm.

În ultimii ani, am progresat în înțelegerea și combaterea bullyingului. Dar regulile și legile, absolut necesare, nu sunt suficiente dacă nu se aplică în viața de zi cu zi. Este nevoie de mai multă atenție la ce se întâmplă între copii, de intervenție la primele semne și de preocupare pentru cauzele violenței, nu doar pentru consecințele care pot fi devastatoare.

Citește și : Elevul de 13 ani care a atacat cu un cuțit o profesoară și un coleg în Bistrița avea o listă cu alte patru victime. Procurorii spun că a acționat premeditat și nu a manifestat remușcări

Relația de încredere dintre profesori, părinți și copii contează enorm. Un dialog deschis, încrederea și disponibilitatea de a lua în serios ceea ce ne spun copiii pot face diferența înainte ca lucrurile să ajungă într-un punct fără întoarcere.

Diriginții, profesorii consilieri școlari și toate cadrele didactice au un rol esențial în recunoașterea și semnalarea acestor comportamente. La fel de important este ca elevii să știe că pot cere ajutor și că vor fi ascultați, fără teama de represalii sau de victimizare ulterioară.”, a punctat Nicușor Dan.

Șeful statului arată că, pentru mulți tineri, granița dintre lumea reală și cea virtuală nu mai există, iar în mediul online pot vedea violență mult mai ușor.

„Copiii noștri cresc astăzi între două lumi, cea reală și cea virtuală. Pentru mulți dintre ei, granița dintre ele aproape că nu mai există. Violența, hărțuirea și agresivitatea nu mai sunt doar în curtea școlii, ci și pe ecranele pe care le privesc zilnic.

Fiecare copil are dreptul să învețe într-un mediu sigur, să fie protejat de violență și să primească sprijin atunci când are nevoie. Aceste drepturi trebuie respectate atât în lumea reală, cât și în mediul online. Siguranța copiilor în mediul online trebuie să ne preocupe și e nevoie de soluții care să reiasă din dialogul autorităților, specialiștilor, profesorilor, părinților și elevilor.

Citește și : Val de violențe în școlile din România, un atac cu maceta la Piteşti. Elevul din Bistrița care și-a atacat profesoara cu un cuțit, lăudat de internet: ”Regele nostru iubit”

Avem nevoie de școli mai sigure, de profesori sprijiniți și pregătiți să intervină, de acces real la consiliere psihologică, dar și de măsuri pentru protecția minorilor în utilizarea spațiului online”, a specificat Nicușor Dan.

Reacția președintelui vine după ce, luni, 19 octombrie, un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară și un coleg la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița. Potrivit informațiilor disponibile public, acesta dorea să atace un coleg mai mic, cu o culoare diferită a pielii, pe care îl considera de origine indiană.

Cel de-al doilea incident a avut loc joi dimineață, 22 octombrie, la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești. Un elev de 15 ani ar fi atacat doi colegi cu o macetă în baia liceului, în timpul unei pauze. Unul dintre adolescenți a suferit o rană la antebraț și a fost transportat la spital, iar polițiștii au început cercetările.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că sâmbătă vor fi permise doar manifestațiile autorizate, organizate de sindicate, după ce protestele de weekendul trecut s-au transformat în violențe, jafuri și incendieri în mai multe orașe din Franța, potrivit BBC.

Autoritățile vor suplimenta efectivele forțelor de ordine cu 20% față de weekendul precedent, în încercarea de a preveni noi confruntări.

Emmanuel Macron a precizat că organizațiile sindicale vor putea primi trasee alternative pentru manifestații, astfel încât activitatea comercianților să fie protejată. În schimb, protestele organizate în afara structurilor sindicale vor fi interzise acolo unde acest lucru este posibil.

„Recomandarea generală este să nu aibă loc demonstrații. Cei care vor să continue să protesteze, atunci când este vorba despre organizații sindicale, vor primi trasee alternative propuse de prefecți. Când nu este vorba despre organizații sindicale, manifestațiile vor fi interzise oriunde va fi posibil”, a declarat președintele francez.

Citește și : Protestele din Franța, urmate de jafuri. Hoții au pus produsele la vânzare în mediul online. Ce măsuri au luat autoritățile

Liderul de la Élysée a criticat, de asemenea, ceea ce a descris drept „acțiuni politice și chiar insurecționale organizate de grupări de extremă stânga, care urmăresc să răstoarne Republica”.

Măsurile anunțate de Macron vin după ce protestele de sâmbăta trecută, organizate pe fondul creșterii costului vieții și al nemulțumirilor legate de condițiile din școli, au fost marcate de violențe și distrugeri.

În mai multe localități au fost impuse restricții, iar autoritățile au decis interzicerea completă a manifestațiilor în anumite zone. La Lyon, al treilea oraș ca mărime din Franța, prefectura Rhône a anunțat că nicio demonstrație nu va fi permisă sâmbătă.

„Având în vedere mobilizarea care se conturează și evenimentele din 17 octombrie, prefectul a decis să interzică prin decret orice manifestație în orașul Lyon în această sâmbătă”, a transmis prefectura Rhône.

Interdicții similare au fost anunțate la Toulon, în sudul țării, în centrul orașului Rouen, în nord-vest, și la Grenoble, în est. La Paris, autoritățile au interzis mai multe marșuri propuse de mișcarea „vestelor galbene”, implicată în protestele recente.

În paralel, mai multe orașe, printre care Marsilia, Bordeaux, Nisa și Lille, au introdus restricții parțiale de circulație pentru tineri și limitări privind adunările publice.

Autoritățile franceze au arestat cel puțin 2.500 de persoane de la izbucnirea tulburărilor. Macron s-a întâlnit joi cu reprezentanții serviciilor de informații și cu membri ai guvernului pentru a pregăti măsurile de securitate înaintea unei noi zile naționale de proteste.

Ministrul delegat pe lângă ministrul de Interne, Jean-Didier Berger, a anunțat că efectivele forțelor de ordine vor fi cu 20% mai mari decât în weekendul precedent, după ce premierul Sébastien Lecornu promisese o desfășurare „masivă” a polițiștilor.

Cu toate acestea, unii polițiști au declarat presei franceze că nu au pregătirea necesară pentru a gestiona mulțimi numeroase.

În timpul manifestațiilor din 17 octombrie, aproximativ 550.000 de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta față de scumpirea carburanților și creșterea costului vieții.

Deși marșurile organizate în mai multe orașe, inclusiv Paris, au fost în mare parte pașnice, acestea au fost umbrite de episoade de violență, jafuri și incendieri.

La Lyon, sediul biroului de turism, găzduit într-o clădire din secolul al XIX-lea, a fost incendiat. Primarul Grégory Doucet a descris incidentul drept „o tragedie”.

În Limoges, turnul cu ceas și o parte din acoperișul primăriei au fost cuprinse de flăcări, înainte ca structura să se prăbușească. Un al doilea suspect, în vârstă de 66 de ani, a fost arestat joi, după ce un bărbat de aproximativ 30 de ani fusese reținut sub suspiciunea de tentativă de omor asupra polițiștilor aflați în clădire în momentul izbucnirii incendiului.

În capitală, grupuri de persoane au vandalizat zona Place de la République. În urma violențelor, ministrul de Interne Laurent Nuñez și-a prezentat demisia, însă Macron a refuzat-o și i-a cerut să propună măsuri pentru creșterea siguranței pe străzi și aducerea celor responsabili în fața justiției.

Nuñez a precizat că autoritățile estimaseră inițial participarea a aproximativ 200.000 de manifestanți, mult sub cifra de 550.000 de persoane care au ieșit în stradă.

Citește și : Primele măsuri drastice impuse de guvernul francez după escaladarea violenţelor de stradă. Interdicţii parţiale de circulaţie în nordul Franţei, inclusiv în Lille

Noile restricții sunt anunțate în ultimele luni ale mandatului lui Emmanuel Macron, înaintea alegerilor prezidențiale programate pentru 18 aprilie și 1 mai anul viitor.

Rezoluția, adoptată cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă și 88 de abțineri, solicită consolidarea cooperării dintre statele membre ale UE și NATO, precum și alocarea unor fonduri suplimentare pentru protejarea transportului maritim. Parlamentarii europeni consideră că România și Bulgaria trebuie sprijinite în dezvoltarea capacităților de detectare și neutralizare a dronelor ostile, inclusiv prin utilizarea resurselor necheltuite din instrumentul european SAFE.

Potrivit comunicatului Parlamentului European, atacurile asupra navelor comerciale reprezintă o escaladare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, Moscova fiind considerată principalul factor responsabil pentru deteriorarea securității în vestul Mării Negre.

Eurodeputații au salutat intervențiile serviciilor de salvare maritimă din România și Bulgaria, ale poliției de frontieră și ale echipajelor navelor comerciale care au acordat asistență victimelor atacurilor.

Critici la adresa Bulgariei pentru reacția față de Rusia

Rezoluția conține și critici la adresa autorităților bulgare, pe care eurodeputații le acuză de o reacție diplomatică insuficientă în raport cu amenințările rusești.

Parlamentul European îi solicită premierului Bulgariei, Rumen Radev, să „coreleze cererile de solidaritate a aliaţilor cu acţiuni concrete”.

De asemenea, eurodeputații cer Sofiei să nu mai amâne participarea la inițiativa antidrone a NATO privind „capacităţile de apărare aeriană împotriva ameninţărilor aeriene de nivel inferior”.

Operațiune navală europeană și o posibilă inițiativă NATO la Marea Neagră

Parlamentul European consideră că libertatea navigației și securitatea transportului maritim sunt componente esențiale ale protejării flancului estic al NATO, inclusiv a regiunii Mării Negre și a Deltei Dunării.

În consecință, eurodeputații solicită analizarea posibilității unei operațiuni navale europene și îndeamnă NATO să examineze lansarea unei inițiative regionale, pornind de la discuțiile privind o posibilă „santinelă la Marea Neagră”.

Documentul subliniază importanța intensificării cooperării dintre România, Bulgaria și Turcia, state care au un rol esențial în asigurarea securității maritime regionale.

Fonduri europene pentru apărarea României și Bulgariei

O altă solicitare privește utilizarea fondurilor necheltuite din instrumentul SAFE pentru sprijinirea României și Bulgariei în combaterea amenințărilor reprezentate de dronele ostile.

Eurodeputații cer statelor membre, în cooperare cu NATO, să contribuie la dezvoltarea capacităților de detectare timpurie și urmărire a aparatelor fără pilot care amenință navele comerciale.

Totodată, Parlamentul European solicită operaționalizarea rapidă a centrului european de securitate maritimă în Marea Neagră, destinat protejării infrastructurii critice, siguranței navigației și mediului marin.

Rezoluția subliniază că viitorul buget multianual al Uniunii Europene trebuie să includă resurse suficiente pentru securitatea și apărarea regiunii.

În plus, eurodeputații cer consolidarea protecției infrastructurii submarine, inclusiv a cablurilor de telecomunicații, a conexiunilor pentru transportul energiei electrice și a cablurilor de date.

Aceste obiective ar urma să fie realizate prin intensificarea supravegherii maritime, îmbunătățirea cooperării regionale și dezvoltarea unor mecanisme de intervenție rapidă în cazul unor atacuri sau incidente de securitate.

Citește și: CCR a constatat existența unui conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern legat de Ordonanța SAFE. Victorie pentru Sorin Grindeanu, care a sesizat Curtea în timpul guvernării Ilie Bolojan (surse)

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi, 22 octombrie, cu majoritate de voturi, sesizarea depusă de USR și PNL împotriva hotărârii Camerei Deputaților privind alegerea vicepreședinților, secretarilor și chestorilor.

Cele două partide au contestat schimbările operate în componența Biroului Permanent, după ce reprezentanți ai lor au fost înlocuiți cu parlamentari de la AUR și SOS România.

În motivarea deciziei, judecătorii constituționali au arătat că negocierile dintre liderii grupurilor parlamentare privind împărțirea funcțiilor țin de raporturile politice din Legislativ, iar soluționarea neînțelegerilor nu intră în atribuțiile Curții.

Citește și : CCR a constatat existența unui conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern legat de Ordonanța SAFE. Victorie pentru Sorin Grindeanu, care a sesizat Curtea în timpul guvernării Ilie Bolojan (surse)

„Susţinerile autorilor sesizării vizează aspecte ce ţin de negocierea locurilor de vicepreşedinţi, secretari şi chestori de către liderii grupurilor parlamentare, negociere care se realizează cu respectarea principiului configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor.

Examinarea modului concret în care fiecare lider de grup parlamentar tratează cu ceilalţi lideri de grup parlamentar repartizarea locurilor de vicepreşedinţi, secretari şi chestori pe fiecare sesiune parlamentară în parte nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale”, a transmis CCR într-un comunicat.

Judecătorii CCR au explicat că repartizarea funcțiilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților trebuie analizată în funcție de mai multe elemente, printre care tipul posturilor negociate, sesiunile parlamentare pentru care se face împărțirea și configurația politică a Camerei Deputaților pe întreaga legislatură.

Potrivit CCR, neînțelegerile dintre liderii grupurilor parlamentare cu privire la distribuirea acestor poziții trebuie tranșate prin votul majorității deputaților, nu prin intermediul controlului de constituționalitate.

În acest context, nemulțumirile USR și PNL legate de repartizarea funcțiilor pentru sesiunea parlamentară septembrie-decembrie 2026 nu reprezintă, în sine, probleme de constituționalitate care să poată fi soluționate de Curte.

USR și PNL au sesizat CCR la începutul lui septembrie, după ce Camera Deputaților a modificat componența Biroului Permanent. În urma votului, doi reprezentanți ai celor două formațiuni au fost înlocuiți cu parlamentari de la AUR și SOS România.

Controversa a izbucnit la începutul primei ședințe de plen din noua sesiune parlamentară, când reprezentanții USR și PNL au contestat modul în care au fost distribuite funcțiile de conducere și au părăsit sala.

Lidera deputaților USR, Diana Stoica, a criticat atunci decizia politică și a acuzat PSD că a contribuit la consolidarea poziției partidelor extremiste în conducerea Camerei Deputaților.

„Astăzi s-a creat o majoritate toxică în Parlament: PSD și extremiștii. Nu mai vorbim despre declarații, speculații sau despre jocuri politice făcute în culise, ci despre un vot concret, dat la vedere, prin care PSD a ales să le ofere extremiștilor mai multă putere în conducerea Camerei Deputaților.

Citește și : Se strânge lațul! AUR-istul Tănasă, judecat după ce a instigat contra livratorilor străini care muncesc în România. AUR îl apără pe deputat: „Libertatea de exprimare nu e doar pentru opiniile aprobate de presă, de Guvern sau de procurori!”

Acesta este rezultatul politic al votului de astăzi și PSD trebuie să și-l asume. Dacă aceasta este noua majoritate pe care PSD vrea să construiască în Parlament, atunci așteptăm să vedem și noul guvern susținut de această majoritate. Iar dacă nu există o majoritate capabilă să guverneze România responsabil și să păstreze direcția europeană a țării, atunci soluția democratică este întoarcerea la votul românilor: alegeri anticipate”, a declarat Diana Stoica, citată în comunicatul transmis de USR.

Vlad Gherman și Oana Moșneagu sunt mai fericiți ca niciodată! Cei doi au muncit din greu pentru ceea ce își doresc, iar recent și-au anunțat fanii că și-au îndeplinit un vis, reușind să își cumpere o locuință.

Citește și:  Cine aduce mai mulți bani în casă dintre Vlad Gherman și Oana Moșneagu: „Noi ne-am asumat asta”

Vlad și Oana au distribuit pe rețelele de socializare un videoclip emoționant, în care împărtășesc vestea cu fanii. Actorul a precizat că acum nu le mai rămâne decât să înceapă amenajarea locuinței și să transforme acest loc în ”acasă”. Însă, cei doi mai au de așteptat câteva luni până când vor putea să se mute în noua locuință, urmând să se ocupe mai întâi renovări.

”Deschidem larg uşile către un nou capitol 🏠 După o lungă așteptare, se întâmplă, avem locul nostru, începem amenajarea și de-abia așteptăm să ne mutăm acolo unde în câteva luni va fi “acasă” ❤️”, a scris Vlad Gherman, pe rețelele de socializare.

În imaginile postate se poate observa că locuința urmează să fie amenajată, cei doi optând pentru un apartament spațios, cu lumină naturală și curte.

Citește și: Ce lecție a primit Vlad Gherman după despărțirea de Cristina Ciobănașu: „Poate am îndoieli despre cine sunt și cum sunt”

Actorul a transmis un mesaj și în urmă cu mai bine de o lună, care îi pusese pe gânduri pe fani. Vlad spusese că trece printr-o perioadă agitată, motiv pentru care a fost nevoit să fie mai absent pe rețelele de socializare. Acesta nu a dezvăluit însă despre ce schimbări era vorba, acum fanii înțelegând că se referea la mutare.

”Nu am mai fost foarte activi în online, dar în offline se întâmplă lucruri noi în viețile noastre. Lucruri pe care le vom împărtăși cu voi la momentul potrivit. Sunt etape noi. Etape care necesită mai mult timp, mai multă atenție, mai mult din toate. O nouă etapă de maturizare, de conștientizare, de asumare. Acest nou capitol vine cu lecții de învățat, cu ziduri de care să te lovești, cu bine și cu rele. Curând o să putem sta la povești pe acest subiect”, declarase Vlad Gherman, pe rețelele de socializare.

Partidul Național Liberal (PNL) a deschis un proces la Tribunalul Prahova, prin care cere anularea unei decizii a Tribunalului București privind desemnarea completurilor de judecată specializate în cauzele care vizează partidele politice.

Demersul vine în contextul conflictului intern din PNL, în care tabăra Bolojan și cea a puciștilor au ajuns să se confrunte în instanță.

Acțiunea a fost depusă pe 14 octombrie, iar dosarul nu a primit încă un prim termen de judecată. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a confirmat pentru G4Media.ro că partidul contestă hotărârea prin care au fost stabilite completurile respective.

Citește și : Se agită apele pe axa PNL-USR. Bolojan, criticat dur pentru votul ”de necesitate” dat cabinetului Niculescu. ”Au pus interesul de partid înainte de interesul țării”

PNL a solicitat instanței „să dispună anularea Deciziei Președintelui Tribunalului București prin care s-au aprobat completuri pentru dosarele care vizează persoane juridice (asociații, fundații, federații, confederații, sindicate, partide politice).”

Disputa juridică are loc pe fondul tensiunilor interne din partid, izbucnite după căderea, în luna mai, a Guvernului condus de Ilie Bolojan, printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR.

O facțiune din PNL a cerut reluarea negocierilor cu social-democrații pentru formarea unui nou Executiv, însă propunerea a fost respinsă de tabăra Ilie Bolojan, care a adoptat ulterior măsuri privind modificarea Statutului și sancționarea celor considerați că se îndepărtează de linia politică a formațiunii.

Tabăra contestatară, din care fac parte Hubert Thuma și Alina Gorghiu, a răspuns prin mai multe acțiuni în instanță. Unele dintre aceste dosare au fost soluționate favorabil reclamanților, iar modul în care s-au desfășurat procedurile a generat suspiciuni și controverse.

Primul proces a fost deschis la Tribunalul Ilfov și a fost judecat chiar în ziua înregistrării cererii, instanța admițând acțiunea. Ulterior, au fost introduse și alte dosare la Tribunalul București, în care solicitările taberei contestatare au fost, de asemenea, admise.

În paralel, cererile PNL de sesizare a Curții Constituționale, prin care partidul invoca o posibilă ingerință a instanței în activitatea sa internă, au fost respinse.

În centrul noului proces se află o hotărâre adoptată de conducerea Tribunalului București la 23 iunie 2026, la două zile după Congresul Extraordinar al PNL. Prin aceasta au fost constituite completuri specializate pentru judecarea cauzelor care privesc asociații, fundații, sindicate și partide politice.

PNL susține că desemnarea judecătorilor ridică probleme legate de modul de organizare a instanței și de procedura prin care au fost stabilite aceste completuri. Partidul a anunțat că va contesta hotărârea prin toate mijloacele legale.

În argumentația sa, formațiunea a atras atenția asupra faptului că doar șase judecători, dintr-un total de peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați să soluționeze astfel de dosare.

Liberalii au calificat măsura drept o „decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM”.

PNL a ridicat și problema imparțialității unuia dintre magistrații desemnați în completurile specializate, care a judecat ulterior un dosar introdus de tabăra contestatară din partid.

Formațiunea a susținut că judecătoarea ar fi avut o legătură profesională anterioară cu Alina Gorghiu, una dintre reclamantele din dosar. Potrivit argumentelor invocate de PNL, în perioada în care Gorghiu ocupa funcția de ministru al Justiției, aceasta ar fi solicitat detașarea magistratei în cadrul ministerului.

„În perioada în care doamna Gorghiu a fost ministrul Justiției, aceasta a solicitat detașarea doamnei judecător M.L. în cadrul ministerului, iar prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023, aceasta a fost detașată și a lucrat în Ministerul Justiției pe toată durata mandatului doamnei Gorghiu. Din acest motiv, PNL va solicita recuzarea acesteia”, afirmau liberalii.

Citește și : Băsescu râde de puciștii din PNL: „Niște neica-nimeni care nu trec testul stâlpului. Nu produc pagube prin plecare, dimpotrivă, se curăță partidul de oameni cu pretenții, dar fără valoare politică”

Cererea de recuzare a fost, însă, respinsă, iar PNL a anunțat că va continua demersurile legale împotriva hotărârii Tribunalului București privind constituirea completurilor specializate.

Instanța din Prahova nu a stabilit încă primul termen pentru judecarea cererii prin care liberalii solicită anularea deciziei contestate.