Luca Niculescu și-a manifestat disponibilitatea de a primi în Guvern specialiștii din partide și a subliniat faptul că „sunt specialiști buni în toate partidele, care pot să ne ajute„.

„Am știut de la început că n-o să fie o sarcină foarte simplă. Sunt pozițiile pe care și le-au fundamentat, pe care le-au explicat, încercăm să lucrăm împreună pentru a găsi poziții. Scopul meu este, după cum am spus, crearea unui Guvern funcțional, competent, care să aibă o majoritate care să îi asigure nu numai trecerea în Parlament, ci și buna funcționare.

Citeste si Bolojan spune NU guvernării cu PSD: „L-am informat pe domnul Luca Niculescu că PNL nu intenționează să participe în acest Guvern”

Am încrederea că voi păstra ideile bune și voi încerca să îmbunătățesc ceea ce poate fi îmbunătățit. Evident că ideile bune nu au un singur genitor, pot veni din multe părți și sunt convins că toate partidele dau dovadă de deschidere pentru a încerca să găsească o soluție la această criză politică și economică.

Voi lucra cu toate partidele care vor să lucreze și cu specialiștii care vin din partide și vor să contribuie la asta. Sunt specialiști buni în toate partidele. Am văzut și cele trei programe de guvernare de până acum, le voi citi cu mare atenție. Există și acolo idei bune și mă bucur că sunt specialiști care pot să ne ajute„, a declarat premierul desemnat, Luca Niculescu, la finalul întrevederii cu reprezentanții celor trei partide parlamentare.

Citeste si Luca Niculescu, maraton de întâlniri cu partidele pentru voturi. Grindeanu, după discuţii: „PSD nu susţine un guvern tehnocrat”

„L-am informat pe domnul Luca Niculescu că PNL nu intenționează să participe în acest Guvern. Avem o decizie în baza experienței din ultimul an de a nu mai participa în actualul contextul politic la guvernări cu PSD. Dacă PSD va fi într-o guvernare, PNL va intra în opoziție.

Am discutat despre sprijinirea instalării acestui Guvern, l-am informat pe domnul Luca Niculescu că PNL este deschis să acorde un vot de instalare acestui Guvern, având în vedere situația în care se găsește România și necesitatea de a avea un Guvern cu puteri depline care să acționeze pentru a rezolva urgențele bugetare actuale, asigurarea bunei funcționări a serviciilor statului, luarea de măsuri pentru limitarea cheltuielilor și pregătirea bugetului pentru anul viitor în așa fel încât România să intre într-o perioadă de relansare economică și ceea ce am câștigat în acest an să nu fie pierdut.

Acestea sunt elementele principale ale discuției de astăzi. În funcție de programul pe care îl va definitiva, de componența pe care o va propune acestui Guvern, săptămâna viitoare vom convoca BPN, vom mai avea probabil o discuție cu Luca Niculescu și vom lua o decizie în ceea ce privește situația cestui Guvern și poziția PNL față de acest Guvern.”, a spus Bolojan.

Vezi și Luca Niculescu anunță ce a negociat cu PNL: „Nu a primit cu mare deschidere condiția PSD de a face parte împreună din guvern”

Liderul PNL, Ilie Bolojan, i-a transmis lui Luca Niculescu, înaintea întâlnirii de joi de la sediul partidului, ”urgențele” ce n-ar trebui să lipsească din programul de guvernare, prilej pentru premierul interimar să sublinieze, din nou, ”menținerea cumpătării în cheltuieli”. ”Cei care fac promisiuni fără acoperire își bat joc de oameni, generând frustrări care amplifică nemulțumirea”, arată, în acest context, Bolojan.

Într-o amplă postare pe Facebook, șeful PNL a punctat că România are nevoie, ”cât mai repede, de un guvern cu puteri depline, care să poată gestiona urgențele pentru care actualul executiv nu are instrumentele legale necesare”.

Urgențele sunt, potrivit premierului interimar, următoarele:

• să asigure funcționarea serviciilor publice în ultimele luni ale anului, inclusiv prin rectificarea bugetară
• să ia măsurile necesare pentru limitarea cheltuielilor și pentru încadrarea în țintele stabilite pentru acest an
• să pregătească bugetul pentru anul viitor.

UPDATE: Premierul desemnat Luca Niculescu a anunțat, după întâlnirea cu PNL, că liderii liberali ”nu au primit cu mare deschidere” propunerea PSD de a face parte împreună din noul guvern:

”Au ascultat propunerea care venise de la PSD și am discutat. Pe margine, aș spune că nu e vorba neapărat de condiții, dar nu mi s-a părut că este o propunere pe care o primesc cu cea mai mare deschidere.

Este începutul unor discuții, am dus destule negocieri și sunt pozițiile care sunt la început, vom continua să discutăm, von continua să lucrăm și sper ca până la finalul discuțiilor să ajungem la un compromis în interesul României.

Niciodată nu iau primul răspuns ca fiind ultimul răspuns, dar există în continuare toate variantele pe masă. Într-adevăr, nu a fost propunerea cu care să fie de acord, cel puțin astăzi.

Mai este până când vom ajunge la acest tip de discuții. Deocamdată am venit, am ascultat, am prezentat liniile programului de guvernare și voi continua să fac asta”.

Luca Niculescu anunță ce a negociat cu PNL: „Nu a primit cu mare deschidere condiția PSD de a face parte împreună din guvern” 

UPDATE Sorin Grindeanu: Fac apel la PNL și UDMR să fie parte asumată în guvern dacă se dorește intrarea PSD la guvernare, în caz contrar nu vom ezita să spunem NU

Am avut discuții productive cu premierul desemnat Luca Niculescu. Din perspectivă economică, l-am anunțat că ne dorim schimbarea direcției economice. E condiția PSD pentru orice sprijin politic. Ne dorim o reconfigurare macroeconomică majoră care să pună stop sărăcirii agresive a românilor. La discuțiile cu dl premier desemnat au fost prezenți o parte din specialiștii PSD, care au pregătit o parte din programul de guvernare pentru anii viitori. Am discutat despre relansarea economiei, astfel încât chinurile ajustărilor economice să nu mai fie suportate de pensionari, mame, copii și mai ales firmele românești. Dl Niculescu mi-a dat asigurări că idei esențiale din programul PSD se vor regăsi în programul său de guvernare. Ne-am arătat disponibilitatea ca parte din colegii care au lucrat la programul de guvernare să fie parte activă într-un dialog continuu. I-am spus că vrem o majoritate asumată și că nu ne interesează funcțiile. Fac apel la PNL și UDMR să pună umărul la o majoritate transparentă dacă se dorește intrarea PSD la guvernare. Dacă nu ne vom regăsi în acest proiect și nu vom avea o asumare clară de către celelalte partide, PSD nu va ezita să spună NU. În mod normal, PSD ar fi trebuit să primească mandatul de premier. Fac apel la PNL și UDMR să fie parte asumată în guvern”

„PSD își dorește să fie parte a unei soluții, dar nu oricum. Trebuie îndeplinite ambele cereri: schimbarea cursului economic și intrarea PNL și UDMR la guvernare. Nu susținem varianta de guvern tehnocrat. E un guvern slab care nu poate atinge țintele. Nu vom fi parte a unei soluții tehnocrate. E nevoie de o susținere politică a guvernului până în 2028”, a mai spus Grindeanu

Mai multe declaraţii aici:

Grindeanu, mesaj de pace către PNL și UDMR: ”Să pună umărul la construirea unei majorități transparente” / ”Nu ne interesează funcțiile”

UPDATE: Premierul desemnat Luca Niculescu a transmis, joi, după întâlnirea cu conducerea PSD, că priorităţile sale sunt rectificarea bugetară, un buget pe 2027 până la finalul acestui an şi respectarea angajamentelor privind traiectoria fiscală, o mai bună colectare. El a precizat că cifrele nu sunt un scop în sine, pentru că în spatele lor sunt oameni.

Luca Niculescu dezvăluie, după discuțiile de la PSD, ce fel de guvern își dorește. Ce plan are privind indexarea pensiilor și a salariilor

UPDATE: Luca Niculescu a ajuns la sediul PSD, fiind aşteptat de Radu Oprea şi Bogdan Ivan.

Niculescu are nevoie, la testul votului din parlament, de sprijinul a 233 din totalul celor 465 de senatori și deputați. Precedenții trei prim-miniștri desemnați n-au reușit să obțină acest suport; Adrian Veștea și Siegfried Mureșan au fost departe de ”plafonul” menționat, în timp ce Eugen Tomac nici măcar nu a ajuns la vot, anticipând cel mai probabil că ar face-o degeaba.

Desemnat luni premier, la a patra încercare a președintelui Nicușor Dan pentru depășire crizei politice, Luca Niculescu, se va întâlni, joi, cu trei dintre partidele parlamentare. Discuțiile vor avea loc la sediile partidelor, potrivit agerpres.

Agenda de joi arată astfel:

• ora 11:00 – PSD
• ora 13:00 – PNL
• ora 15:30 – UDMR

Calendarul întâlnirilor cu celelalte partide nu a fost anunțat deocamdată.

Premierul desemnat spunea, luni, că prima misiune a sa va fi construirea unei majorități care să voteze un guvern ce va fi ”profund ancorat” în direcția europeană și euroatlantică a României, iar pentru asta va avea discuții cu partidele parlamentare.

Luca Niculescu a subliniat, imediat după desemnare, că nu poate promite miracole, însă poate promite seriozitate în folosirea banului public, accelerarea investițiilor și a reformelor.

Ce condiții îi pun partidele lui Niculescu

Conducerea PSD a primit, marți, mandat de la Biroul Permanent Național pentru a începe discuțiile cu premierul desemnat. ”Toți colegii și-au exprimat revolta, dezamăgirea că președintele, în loc să încredințeze mandatul de premier PSD, a continuat să facă experimente politice. (…) Legat de Luca Niculescu pot să vă spun că nu am decât cuvinte apreciative, e o persoană decentă, profesionistă, care a demonstrat că poate gestiona dosare dificile. Doar că acest lucru nu este suficient pentru românii pe care PSD îi reprezintă. Ne dorim să vedem dacă există o dorință reală din partea premierului desemnat de a decupla România de la politice falimentare marca Bolojan. În acest sens, le-am cerut colegilor un mandat larg pentru a-l asculta pe domnul Luca Niculescu. (…) Este absolut necesar să vedem care este viziunea economică și socială și dacă este compatibilă cu programul de guvernare pregătit de PSD”, a declarat liderul social-democraților, Sorin Grindeanu.

Citește și PSD analizează trei scenarii înaintea negocierilor cu Luca Niculescu: „Dacă renunță la tăierile de-a valma și are propuneri echilibrate, o să fie foarte greu pentru noi să spunem că nu votăm” (surse)

Liberalii vor decide dacă va susține învestirea guvernului condus de Luca Niculescu după ce vor analiza propunerile acestuia pentru funcțiile de miniștri, a declarat marți purtător de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan. Acesta a reiterat că PNL nu va forma un guvern împreună cu PSD. ”Am anunțat încă dinainte de consultări că Partidul Național Liberal va lua decizii interne abia după desemnare și după ce vom consulta cabinetul de miniștri, propunerile pe care premierul desemnat le va face. Și, ulterior, sigur, în interiorul partidului vom discuta, în organele statutare ale partidului ce este de făcut și cum vom proceda. Dacă colegii vor decide, atunci vom vota învestirea Guvernului. Dacă nu, nu. Dar până atunci trebuie să vedem cu ce propuneri vine domnul Niculescu și, în funcție de asta, vom lua deciziile care se impun”, a spus Ionel Bogdan.

USR va analiza programul de guvernare al lui Niculescu și echipa de miniștri pe care o va propune acesta, urmând să ia apoi o decizie privind susținerea premierului desemnat. Președintele partidului, Dominic Fritz, a subliniat că USR nu va susține un guvern cu miniștri PSD sau ”controlat” de social-democrați.

”USR a luat act de desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru. Este un diplomat de carieră respectat, renumit pentru execuția profesionistă a misiunilor care i-au fost încredințate, de exemplu procesul de aderare a României la OCDE. USR va analiza programul, echipa de miniștri și majoritatea care îl susține. Vom discuta cu premierul desemnat despre cum vrea să se asigure că guvernul poate să livreze rezultate așa cum au livrat miniștrii USR”, a anunțat Fritz, pe Facebook.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, este de părere că partidele trebuie să ajungă la un compromis pentru ca guvernul Luca Niculescu să treacă testul votului din parlamentului, pentru că altfel ”țara intră într-un blocaj”. Kelemen a menționat că a avut o discuție telefonică cu premierul desemnat, însă n-a aflat cu acea ocazie dacă Niculescu va propune miniștri politici sau ”mai puțin politici”. ”Neavând guvern cu puteri depline, din luna mai acest guvern interimar nu are puterea de a da ordonanțe de urgență, de a iniția proiecte de legi, de a iniția politici publice și, încet, toată țara intră într-un blocaj’, a subliniat, marți, președintele UDMR.

Șeful AUR, George Simion, a lăsat de înțeles că o întâlnire cu Luca Niculescu ar fi inutilă, pentru că acesta nu va fi oricum sprijinit de principalul partid suveranist. ”Luca Niculescu e tot o marionetă. Zero voturi de la AUR! Libertate pentru Călin Georgescu’, a scris Simion, pe Facebook, după desemnarea lui Niculescu.

Citește și Victor Ponta traduce alegerile anticipate: „Va fi o catastrofă pentru cele patru partide. Ura pe ei este mult mai mare decât a fost pe Băsescu”

Datoria publică mondială continuă să crească accelerat, urmând să depășească 100% din produsul intern brut global, potrivit anunțului făcut de Fondul Monetar Internațional.

Creșterea costurilor cu dobânzile face situația și mai dificilă, iar FMI le transmite guvernelor că măsurile pentru refacerea spațiului fiscal nu mai pot fi amânate.

Avertismentul a fost lansat de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, la care urmează să participe miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre.

Georgieva a identificat nivelul record al datoriei publice drept una dintre cele trei mai mari forțe care influențează economia mondială, alături de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și prețurile persistent ridicate ale energiei.

Citește și: Schimbare importantă pentru contractele part-time. Taxe mai mici pentru tinerii sub 29 de ani, chiar dacă sunt elevi sau studenți

Situația fiscală reprezintă însă una dintre cele mai mari vulnerabilități. Conform șeferi FMI, datoria publică mondiaă se află aproape de cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial, urmând să depășească în curând echivalentul a 100% din PIB.

Economiile dezvoltate se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate ponderi ale datoriei brute. Statele emergente și țările cu venituri mici au, în general, procente mai reduse, dar capacitatea acestora de a-și finanța datoria este limitată și de veniturile bugetare mai mici.

Problema este accentuată de creșterea randamentelor obligațiunilor și, implicit, a costurilor suportate de guverne pentru finanțarea datoriei.

Randamentele titlurilor de stat pe zece ani din SUA, Germania și Japonia au ajuns la cele mai înalte niveluri înregistrate după 2007, 2009 și, respectiv, 1996, conform datelor prezentate de Georgieva.

În zona euro, presiunile sunt resimțite în special de statele puternic îndatorate. Diferențee dintre randamentele obligațiunilor acestora și cele ale Germaniei sunt în creștere, fenomen observat în Franța și Italia, dar, într-o măsură mai redusă, în Irlanda și Portugalia.

FMI a venit cu o avertizare și asupra ideii că o accelerare viitoare a economiei, inclusiv pe fondul inteligenței artificiale, ar putea rezolva de la sine problema datoriilor. Creșterea necesară pentru reducerea raportului dintre datoria publică și PIB fără eforturi fiscale suplimentare pare greu de atins pe termen scurt.

FMI solicită consolidare fiscală

FMI susține că guvernele statelor dezvoltate cu datorii mari trebuie să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, în unele cazuri fiind necesare măsuri bugetare încă de la începutul procesului. Presiunea este cu atât mai mare cu cât guvernele trebuie să achite dobânzi mai mari într-o perioadă în care bugetele sunt solicitate simultan de numeroase priorități, inclusiv de majorarea cheltuielilor pentru apărare.

Economiile emergente riscă, la rândul lor, să se confrunte cu finanțări mai scumpe și cu fluxuri de capital mai volatile. Pentru statele cu venituri reduse, consecințele pot fi și mai severe: constrângerile financiare și costurile ridicate ale dobânzilor le-ar putea obliga să reducă investiții esențiale pentru dezvoltare.

„Nu putem continua să amânăm măsurile de politică necesare”, a fost mesajul pe care șefa FMI, Kristalina Georgieva spune că îl va transmite responsabililor economici reuniți la întâlnirile anuale FMI-Banca Mondială.

Citește și: CURS BNR 8 octombrie 2026. Uşoară revenire pentru leu în ziua negocierilor pentru noul guvern

Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute, de asemenea, nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.

Decizia vine după o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea. Rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie.

BNR explică reducerea în principal prin epuizarea efectelor de bază generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor, măsuri care au influențat puternic inflația în aceeași perioadă a anului trecut.

Și inflația de bază, CORE2 ajustat, a înregistrat o scădere importantă, ajungând la 6,2% în august, față de 8,3% în iunie. Potrivit BNR, evoluția a fost susținută de efectele de bază asociate majorării impozitelor indirecte, dar și de scăderea cotațiilor unor produse agroalimentare și de slăbirea cererii de consum.

Pe partea economică, BNR constată o evoluție slabă. Activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru.

Față de aceeași perioadă din 2025, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, o evoluție totuși mai bună decât scăderea de 1,2% înregistrată în primele trei luni ale anului.

Consumul populației continuă să scadă, iar exportul net a redevenit un factor de contracție. În același timp, deficitul comercial și deficitul de cont curent au înregistrat creșteri în trimestrul al doilea, după mai multe trimestre în care se aflau pe o traiectorie descendentă.

Deși inflația a scăzut puternic în vară, banca centrală estimează că aceasta va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul lui 2026.

Principalele riscuri sunt reprezentate de prețurile combustibililor și energiei, creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv a produselor agroalimentare, seceta severă din acest an și evoluția cursului de schimb al leului.

BNR menționează, de asemenea, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică drept surse importante de incertitudine. Acestea pot afecta puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor, dar și costurile de finanțare ale României.

Pe termen mai lung, banca centrală vede însă presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate. Acestea sunt asociate cu consolidarea bugetară începută în 2025 și continuată în acest an.

Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.

Știrea inițială

Analiștii băncii austriece Erste, banca-mamă a BCR, estimează că banca centrală va menține rata dobânzii de referință neschimbată la 6,50% în cadrul ședinței din 8 octombrie. „Este puțin probabil ca comunicatul de presă să ofere prea multe indicii cu privire la raționamentul BNR, cu excepția sugestiei unei revizuiri în sens ascendent a profilului inflației pe termen scurt în următorul Raport privind inflația, care urmează să fie publicat după ședința din 12 noiembrie”, arată banca.

Analiștii Erste se așteaptă ca rata dobânzii de referință să rămână la 6,50% cel puțin până în mai 2027, potrivit Economedia.ro.

Citește și: Românii sunt îngenunchiați de prețurile tot mai mari ale alimentelor. O femeie plânge în fața rafturilor: ”Trebuie să renunț la multe, că nu pot să fac față”

Conform băncii, inflația de bază rămâne persistentă, fiind prevăzută să se încadreze în intervalul țintă al BNR abia în al patrulea trimestru al anului 2027.

Analiștii Erste consideră că sunt puțin probabile creșteri ale ratei dobânzii în România, într-o economie care funcționează cu un decalaj de producție profund negativ.

„Ratele pieței au crescut în septembrie, pe măsură ce surplusul de lichiditate a fost sterilizat prin intervenții valutare, deși condițiile monetare au rămas, în linii mari, neschimbate după deprecierea leului românesc”, explică banca.

Erste preconizează o inflație de 6,4% față de aceeași perioadă a anului trecut până la sfârșitul acestui an, deși deprecierea recentă a leului românesc și evoluțiile prețurilor materiilor prime înclină balanța riscurilor în sensul unei creșteri.

Citește și: Curs BNR 6 OCTOMBRIE 2026. Leul se prăbuşeşte după nominalizarea-surpriză a lui Nicuşor Dan. Euro a depăşit pragul psihologic de 3,5 lei

Este probabil ca acest lucru să ducă la o revizuire a prognozei la aproximativ 6,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, cu excepția cazului în care publicarea IPC din septembrie va aduce surprize semnificative față de estimarea noastră de 6,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Premiul Nobel pentru Literatură 2026 i-a fost atribuit scriitoarei canadiene Anne Carson.

Potrivit Academiei Suedeze, de-a lungul întregii sale cariere, Anne Carson a îmbinat poezia cu activitatea de traducătoare şi cu predarea la diverse universităţi. Aproape întreaga sa producţie literară s-a concentrat asupra punctului de intersecţie dintre obsesia filologului pentru cuvinte şi dorinţa poetului de a descoperi noi semnificaţii. Ea însăşi a identificat etimologia cuvintelor drept punctul de plecare al întregii sale opere.

Anne Carson, născută la 21 iunie 1950 în Toronto, este poetă, eseistă, traducătoare şi profesoară de literatură clasică.

Specializată în literatura clasică greacă şi literatura comparată, antropologie, istorie şi publicitate, Anne Carson este considerată cea mai importantă poetă de limbă engleză în viaţă.

Potrivit criticilor, este una dintre cele mai rafinate şi erudite scriitoare din literatura contemporană, cu o operă în care fuzionează stiluri, referinţe şi formate diferite. Pentru ea, traducerea şi creaţia sunt termeni sinonimi.

„Dacă ştiam ce este poezia nu aş avea nevoie să scriu”, a declarat ea într-unul dintre puţinele interviuri acordate. „Este ceva ce caut pe bâjbâite în întuneric”.

A debutat cu volumul „Eros”, în 1986. La vârsta de 42 de ani a publicat „Short Talks”, urmat de titluri ca „Plainwater” (1995), „The Glass Essay” (1995), „Autobiography of Red: A Novel in Verse” (1998), „If Not, Winter: Fragments of Sappho” (2002) şi „Float” (2016).

Între scriitorii ei preferaţi se numără Homer, Thomas Hardy şi britanica Stevie Smith, iar pe Virginia Woolf o consideră cea mai importantă figură din istoria literaturii.

De-a lungul carierei a primit numeroase premii, între care „T. S. Eliot” (Marea Britanie, 2001), PEN Award for Poetry in Translation (SUA, 2010) şi Griffin Poetry Prize (Canada, 2014). Anne Carson este doctor honoris causa la Universitatea din Toronto şi a obţinut burse Guggenheim (1998) şi MacArthur (2000). A fost distinsă cu Premiul Prinţesa de Asturias pentru Literatură în 2020.

Premiul Nobel pentru Literatură are mari șanse să fie acordat unei femei din afara Europei în 2026, în contextul eforturilor de diversificare a unui premiu care a ajuns cel mai adesea la scriitori europeni de sex masculin, au anticipat AFP și The Guardian.

Anul trecut, premiul i-a revenit scriitorului maghiar Laszlo Krasznahorkai, recompensat pentru „opera sa captivantă şi vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”, conform Academiei Suedeze.

Premiul din acest an are o valoare de 12 milioane de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 1,2 milioane de dolari.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Avertismentul unui laureat al Premiului Nobel dă fiori omenirii: ”Șansele de a mai trăi 50 de ani sunt foarte mici”

Nobelul pentru Literatură, la fel ca şi celelalte premii, va fi înmânat la Stockholm, în cadrul unei ceremonii speciale organizată la 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel.

La 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel şi-a semnat testamentul, alocând cea mai mare parte a averii sale unei serii de premii, Premiile Nobel. Conform prevederilor testamentului lui Nobel, o parte a fost dedicată „persoanei care va fi creat, în domeniul literaturii, cea mai remarcabilă operă într-o direcţie idealistă”, potrivit nobelprize.org.

Începând din 1901, au fost acordate 118 Premii Nobel pentru Literatură. Acest premiu nu a fost acordat în şapte ani, 1914, 1918, 1935, 1940, 1941, 1942 şi 1943. În statutul Fundaţiei Nobel se menţionează: „Dacă niciuna dintre operele luate în calcul nu este considerată a avea importanţa indicată în primul paragraf, suma premiului va fi rezervată până în anul următor. Dacă, chiar şi atunci, premiul nu poate fi acordat, suma va fi adăugată la fondurile restricţionate ale Fundaţiei”. În timpul celor două războaie mondiale au fost acordate mai puţine Premii Nobel.

Donald Trump, printre numele vehiculate pentru Premiul Nobel pentru Pace 2026. Aproape 300 de candidaturi sunt analizate

Un număr de 122 de persoane au primit Premiul Nobel pentru Literatură în perioada 1901-2025.

Premiul Nobel pentru Literatură a fost împărţit între doi laureaţi de doar de patru ori, în 1904, 1917, 1966 şi 1974. Împărţirea unui premiu este un fenomen mai frecvent în cadrul celorlalte categorii de nobeluri. „Probabil că acest lucru ţine de natura literaturii. Premiile ştiinţifice sunt adesea acordate în comun, deoarece realizarea este comună sau pentru realizări foarte apropiate una de alta”, după cum a declarat Peter Englund, secretar permanent al Academiei Suedeze între 2009 şi 2015.

Cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Literatură a fost Rudyard Kipling, 1907, la vârsta de 41 de ani, iar cel mai vârstnic laureat a fost romanciera Doris Lessing, premiată în 2007, la 87 de ani.

Un număr de 18 femei au primit Premiul Nobel pentru Literatură. Scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf (1858-1940) a fost prima femeie care a primit acest premiu, în 1909.

Două persoane au refuzat Premiul Nobel pentru Literatură. Boris Pasternak, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din 1958, a acceptat iniţial premiul, dar ulterior a fost obligat de autorităţile ţării sale, Uniunea Sovietică, să-l refuze. De asemenea, Jean Paul Sartre, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din 1964, a refuzat premiul deoarece a refuzat în mod constant toate distincţiile oficiale.

Un singur Nobel pentru Literatură a fost acordat postum, în 1931, autorului Erik Axel Karlfeldt. Începând din 1974, Statutul Fundaţiei Nobel prevede că un Premiu Nobel nu poate fi acordat postum, cu excepţia cazului în care decesul survine după anunţarea câştigătorului.

Nicio persoană nu a primit Premiul Nobel pentru Literatură de mai multe ori.

Academia Suedeză este responsabilă de alegerea laureaţilor Premiului Nobel pentru Literatură. Organul său de lucru este Comitetul Nobel, ales dintre membrii săi pentru un mandat de trei ani.

Comitetul Nobel pentru Literatură din 2026 este format din: profesorul Anders Olsson, preşedinte, scriitoarea Ellen Mattson, scriitorul Steve Sem-Sandberg, scriitoarea Anne Swärd, scriitoarea Anna-Karin Palm şi autoarea Ingrid Carlberg, secretar permanent.

Nominalizările şi opiniile redactate în fiecare an de membrii Comitetului Nobel pentru Literatură sunt păstrate secrete timp de 50 de ani.

„Calitatea literară” este principalul criteriu după care se ghidează membrii comitetului în alegerea câştigătorului. „Câştigătorul trebuie să fie cineva care scrie literatură de excepţie, cineva despre care simţi, când îi citeşti operele, că există un fel de forţă, o evoluţie care se menţine de-a lungul cărţilor, a tuturor cărţilor sale”, a declarat scriitoarea Ellen Mattson, membră a Academiei Suedeze şi a Comitetului Nobel, citată pe nobelprize.org.

Procesul de nominalizare funcţionează, în general, la fel ca la alte premii literare. „Începem cu o listă foarte lungă de (aproximativ) 220 de nume – acestea sunt numele care provin din întreaga lume. Apoi trebuie să ne orientăm prin această masă enormă de nume şi aici avem nevoie de ajutorul unor experţi din diferite părţi ale lumii. În cele din urmă, ajungem la o listă de aproximativ 20 de nume pe care vrem să le luăm în considerare pentru premiul din acest an şi le analizăm foarte amănunţit până când reuşim să alegem cinci nume care intră pe lista scurtă”, potrivit lui Ellen Mattson.

„Aici începe adevărata muncă pentru noi, membrii comitetului, şi pentru întreaga academie. Comitetul citeşte tot ce au scris aceşti cinci scriitori – citind, reflectând asupra a ceea ce citeşti, evaluând şi explicând foarte clar ce părere ai despre ei. Apoi începe etapa în care trebuie să ne îndreptăm atenţia către un singur candidat. Iar acest lucru se realizează atât prin discuţii, cât şi prin vot”, a precizat ea.

Câştigătorii celor şase premii Nobel din acest an – pentru medicină, fizică, chimie, literatură, pace şi economie – sunt anunţaţi în perioada 5-12 octombrie.