Andreea Popescu a mărturisit în cadrul unui podcast că de aproape 10 ani trăiește cu teama că într-o zi va păți ceva din cauza unui bărbat obsedat de ea.

Andreea Popescu, urmărită și amenințată de un obsedat: ”Poliția nu face nimic”

Vedeta spune că bărbatul o urmărește pas cu pas și că știe de fiecare dată unde se află. Mai mult, acesta ar fi contactat-o și ar fi amenințat-o de mai multe ori pe internet. Deși spune că l-a blocat peste tot, influencerita spune că bărbatul își face mereu alte conturi. Aceasta acuză Poliția că nu ia măsuri.

Citește și Andreea Popescu și-a cumpărat penthouse. Cum arată noua locuință a vedetei: „Fiecare copil va avea dormitorul lui. Maica Domnului, îți mulțumesc!” FOTO

Deși a fost identificat de oamenii legii și dus la Obregia de nenumărate ori, bărbatul a fost mereu lăsat în libertate.

”În continuare e acolo. Își face o mie de conturi în fiecare zi, îmi scrie, îmi dă mailuri. Îmi spune: te iubesc, vreau să te omor, îți tai gâtul, te urmăresc. Poliția nu face nimic. Îl duce la Obregia când îl prinde și e în zona mea, după aceea îi dă drumul. Vine mama lui, îl externează… Iar după aceea mă urmărește, știe ce fac. Problema este că poate, într-o zi, o să facă o nefăcută, Te iubesc, te vreau lângă mine, nu mă vrei, te omor”, a spus  Andreea Popescu în cadrul podcast-ului Oprim Hate-ul din Online.

Citește și Andreea Popescu spune că de aproape 10 ani este terorizată de un bărbat care o urmărește peste tot și care o amenință cu moartea. 

După ce a lăsat de înțeles, în contextul promisiunii privind casele de 35.000 de euro, că în politică poți spune orice pentru a ține aproape de electorat, George Simion a apelat din nou, se pare, la ”marketingul electoral”.

Întrebat la TVR1 din ce trăiește Călin Georgescu, șeful AUR-iștilor s-a ferit la început să răspundă, alegând varianta de a divaga în zona PSD-Sorin Grindeanu: ”Vreți să vă spun că în dosarul cu acea cutie de bani, de la domnul Anton, de la RAR, jumate este cu negru. Negru, negru, negru, negru. Când scrie numai Sorin, Sorin, Sorin, Sorin”.

Presat de gazda emisiunii ”Dezacorduri de pace” să revină la subiectul întrebării, George Simion a spus că nu știe din ce trăiește Călin Georgescu, însă asta nu-l împiedică să-l susțină în continuare pe idolul suveraniștilor.

”Știți că sunt un om care răspunde direct, sincer, rapid. Dacă aș ști aceste lucruri, aș răspunde. (…)

Și acum nimeni nu mai știe pe Călin Georgescu. Și George Simion e singurul nebun care încă îl susține. Îl susțin pentru că l-au votat oamenii și o să-l susțin pentru că eu sunt un om demn”, a spus liderul AUR.

Citește și Victor Ponta susține că românii ar fi uitat de Călin Georgescu dacă „trăiau bine”. Declarațiile făcute de fostul premier

Sursele de venit ale lui Călin Georgescu au reprezentat un mister încă de la boom-ul acestuia odată cu prezidențialele din 2024. Idolul suveraniștilor spunea atunci că și-a făcut campanie electorală cu ”zero lei” și a evitat ulterior, în toate împrejurările, să spună din ce trăiește.

”Dumnezeu ne ține pe toți”, spunea de pildă, în 15 martie, idolul suveraniștilor, cu domiciliul într-o vilă din Mogoșoaia și păzit permanent de o armată de bodyguarzi.

Din 29 septembrie însă, Georgescu se află în spatele gratiilor, fiind arestat într-un dosar în care este acuzat că a înșelat un afacerist cu peste un milion de euro.

Citește și AUR va prezenta, săptămâna viitoare, raportul Comisiei de abuzuri privind anularea alegerilor. George Simion: „Nicușor Dan n-o să facă niciodată public niciun raport, că nu există. Alegerile s-au anulat pentru că n-a câștigat persoana care trebuie”

Preț carburanți 7 octombrie 2026. Prețul mediu național la pompă în România este benzină 10.15 lei/litru, motorină 10.95 lei/litru și GPL 4.71 lei/litru, conform pretcarburant.ro/statistici.

Cele mai mici prețuri de azi:

• Benzină standard: 10,09 lei/l — Socar, Arad
• Motorină standard: 10,88 lei/l — Socar, Arad
• GPL: 4,59 lei/l — Mol, Onesti (Bacau)

Citește și: Românii sunt îngenunchiați de prețurile tot mai mari ale alimentelor. O femeie plânge în fața rafturilor: ”Trebuie să renunț la multe, că nu pot să fac față”

Preț carburanți 7 octombrie 2026. Medii pe orașe mari:

Extreme pe județe: benzină — cea mai mică medie în Gorj (10,12 lei/l), cea mai mare în Galați (10,16 lei/l); motorină — cea mai mică medie în Sălaj (10,93 lei/l), cea mai mare în Ilfov (10,96 lei/l).

Petrol Brent: 101,02 USD/baril (cotația din 6 octombrie, contractul decembrie 2026)
0,70 USD în plus față de cotația precedentă · +45,5% față de 30 iunie (73,38 USD; procent pe seria contractului din față, înlănțuită peste schimbările de contract)

La Palatul Cotroceni a avut loc, marți, 6 octombrie, o nouă etapă a dialogului început la Washington de Mirabela Grădinaru cu repezentanții American Councils for International Education. Discuțiile au vizat teme importante pentru societatea românească, de la educație și sprijinirea tinerilor până la sănătate și prevenirea adicțiilor.

La întâlnire au participat Lisa Choate, președintele American Councils for International Education, și Carter Johnson, director regional al organizației.

Dialogul a urmărit identificarea unor direcții concrete de cooperare și valorificarea experienței internaționale în proiectele destinate copiilor și tinerilor.

Întâlnirea de la Cotroceni continuă discuțiile purtate la Washington și poate deschide noi oportunități pentru proiecte și parteneriate educaționale, academice, profesionale și culturale.

Mirabela Grădinaru revine la rochiile în nuanțe delicate

Dincolo de temele abordate la evenimentele oficiale, aparițiile recente ale Mirabelei Grădinaru au atras atenția și prin  alegerile vestimentare.

În ultima perioadă, partenera lui Nicușor Dan pare să fi revenit la stilul elegant, simplu și discret care a fost remarcat încă de la primele sale apariții în calitate de Primă Doamnă.

Citește și: Mirabela Grădinaru dezvăluie ”provocarea următorilor ani” pentru România: ”Să transformăm energia creativă într-un avantaj strategic”

După ce în timpul verii a optat pentru ținute în culori puternice, precum albastru, verde sau kaki, Mirabela Grădinaru a ales, pentru evenimentele recente de la Cotroceni, rochii în tonuri deschise, cu croieli elegante.

Una dintre ținute este o rochie într-o nuanță caldă de crem-ivoire, cu o croială simplă, bine structurată și ușor cambrată pe talie. Piesa se remarcă printr-un detaliu discret, dar sofisticat: nasturii de la spate, care imită perlele.

O altă alegere vestimentară a fost o rochie într-o nuanță delicată, apropiată de rozul pudrat și de tonurile de unt pe care Prima Doamnă le-a mai purtat și în alte ocazii.

Ambele rochii se potrivesc foarte bine unor întâlniri protocolare, conferințe și evenimente oficiale, acolo unde ținuta trebuie să transmită eleganță și seriozitate, dar și apropiere.

Curtea Constituţională a româniei (CCR) decide astăzi dacă Guvernul trebuie să plătească restanțele salariale de 4,8 miliarde lei magistraților.

Curtea Constituţională ar urma să ia o decizie, miercuri, în cazul cererii depuse în 2 iulie de premierul interimar Ilie Bolojan pentru soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în privinţa plăţii restanţelor salariale ale magistraţilor, care se ridică la aproape 5 miliarde de lei.

În aceeaşi zi, judecătorii constituţionali au de soluţionat şi sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, privind conflictul juridic Guvern – Parlament legat de ordonanţa care vizează programul SAFE, însă şi în acest caz pronunţarea a fost amânată pentru aceeaşi dată.

Judecătorii CCR au pe agenda şedinţei de miercuri cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cerere formulată de premierul Ilie Bolojan în 2 iulie, după sentinţa dată în 5 mai (ziua demiterii Guvernului său) de Curtea de Apel Bucureşti, care obliga Executivul să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară.

CCR a amânat din nou decizia privind restanțele salariale ale magistraților. Sorin Grindeanu acuză Guvernul că a legiferat fără mandat democratic

Premierul Ilie Bolojan a explicat atunci că a iniţiat acest demers de sesizare a CCR afirmând că puterea judecătorească „nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică” de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.

El adăuga că, potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.

„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, afirma Ilie Bolojan.

Citește și : Decizie în unanimitate la CCR. Excluderea unor femei de la indemnizația de risc maternal, declarată neconstituțională

La sfârşitul lunii martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a anunţat că a formulat plângere prealabilă la adresa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite.

ÎCCJ preciza că, în caz de nesoluţionare favorabilă a plângerii prealabile, ar putea sesiza instanţa de contencios administrativ.

Ulterior, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe. Magistraţii CAB au admis cererea ÎCCJ în 5 mai, însă Guvernul şi Ministerul Finanţelor au făcut recurs la instanţa supremă, care a amânat de mai multe ori decizia, următorul termen stabilit fiind 8 octombrie 2026.

Pe de altă parte, miercuri, 30 septembrie, pe masa judecătorilor CCR se află şi cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, privind conflictul juridic dintre Guvern şi Parlament legat de ordonanţa care vizează programul SAFE.

Un cutremur cu magnitudinea 5,5 s-a produs marţi la Aleneva, în Alaska, a anunţat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS).

Cutremurul s-a produs la o adâncime de 87,3 kilometri, potrivit USGS, scrie Agerpres, preluând Agerpres.

USGS a raportat iniţial că seismul s-ar fi produs la Kokhanok.

Conform INFP, în ziua de 07 Octombrie 2026, la ora 04:38:43 (ora locală a României), s-a produs la est de Isulele Kurile un cutremur semnificativ cu magnitudinea mb 5.0, la adâncimea de doar 10.0 km.

Şi în România au avut loc mai multe seisme în octombrie, cel mai semnificativ fiind luni, cu magnitudine de 3.8, potrivit aceleiaşi surse.

Cutremur cu magnitudine aproape 4 în Vrancea. Mărmureanu: „Vor mai fi zgâlțâieli, de 2, 3 sau 4 grade”

Doar 17% dintre români declară că ar avea economii suficiente pentru a face față consecințelor financiare ale unui dezastru natural sau ale unui incident major care le-ar afecta locuința, potrivit celei mai recente cercetări sociologice realizate de IRES pentru Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR).

Două cutremure s-au produs în Vrancea, la doar două ore distanță. Ce magnitudini au avut

În același timp, 29% spun că ar avea nevoie de sprijin financiar suplimentar, iar 15% s-ar baza pe ajutorul statului sau al primăriei, în creștere cu 3 puncte procentuale față de anul trecut.

‘Datele aduc în atenție o întrebare esențială pentru fiecare familie: cu ce bani ne-am putea reface locuința dacă aceasta ar fi grav afectată? Reparațiile, înlocuirea bunurilor distruse și celelalte cheltuieli generate de un asemenea eveniment pot pune o presiune semnificativă asupra bugetului, mai ales atunci când economiile disponibile sunt limitate’, se arată într-un comunicat al UNSAR.

Creșterea ponderii celor care s-ar baza pe sprijinul autorităților subliniază, printre altele, nevoia de informare despre soluțiile de protecție financiară pe care proprietarii le pot pregăti din timp. În cazul unei asigurări, riscurile acoperite, limitele și condițiile de acordare a despăgubirii sunt stabilite prin contract, oferind un reper concret pentru planificarea protecției financiare a familiei.

‘Când ne gândim la siguranța locuinței, este important să ne întrebăm și cum am putea suporta financiar o pagubă majoră. Faptul că doar 17% dintre români consideră că ar avea economii suficiente arată cât de necesară este pregătirea pentru astfel de situații. Asigurarea locuinței poate face ca o familie să nu fie nevoită să se bazeze exclusiv pe economii sau pe ajutorul autorităților’, a declarat președinte și director general al UNSAR, Alexandru Ciuncan.

În acest context, asigurarea facultativă a locuinței reprezintă o componentă importantă a protecției financiare a familiei. Aceasta completează polița obligatorie PAD și, în funcție de condițiile contractuale, poate acoperi clădirea și bunurile, inclusiv în caz de incendiu, furtună sau avarii ale instalațiilor de apă.

Potrivit sursei citate, alegerea poliței trebuie să pornească de la valoarea locuinței și a bunurilor, precum și de la nevoile proprietarului. O discuție cu distribuitorul de asigurări despre sumele asigurate, riscurile acoperite și excluderile ajută la înțelegerea sprijinului financiar disponibil și necesar în cazul unei daune.

‘Aceste date subliniază cât de important este să conștientizăm impactul financiar pe care îl poate avea un incendiu sau un cutremur și să luăm din timp măsuri de prevenție și de protecție financiară. A fi #sigurACASÂ în fiecare zi înseamnă să transformăm grija pentru locuință și familie în acțiuni concrete’, a precizat Alina Bărbulescu, coordonator Secțiuni Asigurări Generale în cadrul UNSAR.

Protecția locuinței începe înainte de producerea unui dezastru, prin măsuri de prevenție și prin pregătirea resurselor necesare pentru refacere.

Înființată în 1994, UNSAR reprezintă 23 de companii de profil, care dețin o pondere de peste 90% din piața locală de asigurări. Asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 7,5 milioane euro în fiecare zi calendaristică.