Prețul motorinei ar putea coborî sub pragul de 10 lei pe litru începând cu 16 august, după ce Ministerul Finanțelor a decis reducerea temporară a accizei cu 20%. Măsura vine în contextul creșterii puternice a cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă.

Ministerul Finanțelor anunță că va reduce temporar, în perioada 16-31 august 2026, acciza aplicată motorinei standard cu 20%, în încercarea de a limita efectele scumpirilor din ultima perioadă.

Reducerea este de 560,86 lei pentru 1.000 de litri, echivalentul a aproximativ 0,56 lei pentru fiecare litru de motorină.

Citește și : Preț carburanți 13 august 2026. Benzina și motorina s-au ieftinit în unele benzinării

Astfel, acciza pentru motorina standard va ajunge la 2.243,43 lei pentru 1.000 de litri, respectiv aproximativ 2,24 lei pe litru.

Decizia Ministerului Finanțelor vine după creșterea importantă a cotațiilor internaționale pentru motorină și a prețurilor de la stațiile de alimentare.

Pentru perioada 16-31 august, cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu 34,13%, în timp ce prețul mediu al motorinei standard la pompă a urcat cu 23,01%.

Autoritățile susțin că mecanismul de ajustare a accizei a fost introdus tocmai pentru a permite intervenții temporare atunci când evoluțiile de pe piață generează presiuni importante asupra consumatorilor.

Citește și : Mugur Isărescu avertizează: „Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”. Puterea de cumpărare a românilor își continuă declinul

„Am construit acest mecanism tocmai pentru ca statul să poată interveni rapid și țintit atunci când evoluțiile din piață o cer, fără măsuri fiscale fixe care să producă efecte bugetare indiferent de condițiile reale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Nivelul accizei va fi reevaluat o dată la două săptămâni, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă.

Joi, 13 august, se împlinesc 100 de zile de când România nu mai are un guvern cu puteri depline. Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis la data de 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură inițiată de AUR și PSD.

Ajunsă în Parlament, moțiunea de cenzură a primit 281 de voturi „pentru”, cu mult peste pragul necesar de 233 de voturi. Rezultatul votului a creat efecte imediate asupra Executivului, care a intrat automat în regim interimar până la instalarea unui nou cabinet.

Căderea Guvernului a deschis o procedură constituțională ce a implicat atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare. Potrivit Constituției României, situația este reglementată clar în articolul 110: „Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”.

Executivul demis rămâne interimar până la formarea noului Guvern. Urmează consultările politice organizate de președintele României, care are rolul de a desemna un candidat pentru funcția de premier. Acesta trebuie să formeze o majoritate și să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru a instala noul Executiv.

Vezi și Grindeanu pune tunurile pe Guvernul Bolojan: Un eșec. Nu ne mai permitem o secundă în plus ca Bolojan şi camarila sa useristă să rămână la Palatul Victoria

Însă, din 5 mai, Nicușor Dan și liderii politici au intrat într-un proces care pare interminabil, pentru formarea unui nou guvern. Șeful statului ar fi dorit refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități și a exclus un guvern din care să facă parte AUR. Pe de altă parte, PNL și USR au avertizat încă dinaintea moțiunii de cenzură că nu vor mai face pace cu PSD, dacă social-democrații doboară propriul guvern.

Ulterior, la o lună după ce Guvernul Bolojan a fost demis, președintele României a venit cu prima propunere de premier,, când l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac, liderul PMP, partid care nu a intrat în Parlament la alegeri.

”Am ales o persoană independentă, dar o persoană care are experiența politică necesară pentru a discuta cu partidele din Parlament. Este nevoie de consens și este nevoie de experiență politică. Aștept aceeași responsabilitate din partea partidelor politice. Eugen Tomac are atât experiența, cât și valorile care îl recomandă pentru poziția de prim-ministru.”, a spus atunci Nicușor Dan.

La acea vreme, Eugen Tomac a început negocierile pentru formarea noului Executiv și obținerea votului de învestitură în Parlament. Însă nu a apucat să ajungă la votul în Parlament, căci Nicușor Dan a făcut o mutare surprinzătoare: a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier: liberalul Adrian Veștea.

„Am ales o persoană cu experiență solidă în administrație, care cunoaște problemele concrete ale românilor și are capacitatea de a construi consens. Am încredere că domnul Adrian Veștea va forma un Guvern stabil și eficient.”, a precizat atunci președintele României.

Desemnarea lui Veștea a fost făcută fără consultări cu liderii politici. Ilie Bolojan, președintele PNL, partid din care făcea parte Adrian Veștea, a aflat abia când a anunțat Nicușor Dan. Acest fapt a creat noi tensiuni în interiorul partidului, între „aripa Bolojan” și cea „pro-PSD”.

Conducerea PNL a convocat urgent un Congres Extraordinar pentru 21 iunie. Miza a fost reorganizarea conducerii partidului și alegerea unei noi echipe în jurul lui Ilie Bolojan. Adrian Veștea a decis inițial să candideze la șefia partidului împotriva lui Ilie Bolojan, apoi s-a retras.

Ilie Bolojan a fost singurul candidat la președinția PNL, fiind reconfirmat cu 1.769 de voturi din 1.842 exprimate.

Pe 22 iunie, Guvernul Veștea a fost respins de Parlament. Ar fi avut nevoie de 233 de voturi ”pentru” ca să fi treacă.

După eșecul lui Adrian Veștea, Nicușor Dan a convocat din nou partidele la Cotroceni, pe 23 iunie, pentru găsirea unui premier care să poată strânge majoritatea, iar ulterior au mai existat discuții între președinte și liderii partidelor din fosta coaliție, dar fără să facă vreun progres.

PSD, prin Sorin Grindeanu, a anunțat că este pregătit să preia guvernarea, iar PNL l-a propus pe Siegfried Mureșan. De asemenea, a fost vehiculată și varianta unui „tehnocrat”, iar numele cel mai discutat a fost Alexandru Nazare, ministru al Finanțelor în Guvernul Bolojan.

Din cauză că nici Grindeanu, nici Mureșan nu au o majoritate clară în Parlament, a apărut blocajul care a dus la criza politică prelungită.

Însă, de când a picat la vot Guvernul Veștea, în urmă cu mai bine de o lună și jumătate, președintele Nicușor Dan încă nu a făcut o nouă nominalizare. Potrivit surselor politice, abia în septembrie ar putea propune un nou premier, după încheierea procesului politic pentru salvarea fondurilor rămase din PNRR.

În lipsa unui consens pentru formarea unei noi majorități, șeful statului are la dispoziție și opțiunea dizolvării Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, variantă respinsă până acum de Nicușor Dan.

Recent, Ilie Bolojan a spus că ar susţine un guvern tehnocrat, dacă acesta ar „păstra linia de a controla cheltuielile statului, de a reduce deficitele”.

„O formulă în care guvernul care vine are o susţinere parlamentară pe care trebuie să se poată baza cel puţin o perioadă definită de timp, vine cu un program de guvernare care păstrează linia de a controla cheltuielile statului, de a reduce deficitele va avea susţinerea PNL chiar dacă se pune problema să fie un guvern cu un profil tehnocrat”, a declarat Ilie Bolojan la RFI România. „Cu cât avem un guvern mai repede, cu atât lucrurile sunt mai bune pentru ţara asta şi avem o responsabilitate fiecare dintre noi să căutăm soluţii pentru acest lucru”, a punctat premierul demis.

Ce prevede articolul 89 din Constituție:

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

La 100 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, efectele crizei politice au început să fie resimțite în economie, unde lipsa unui Executiv cu puteri depline a întârziat reforme cheie, a complicat accesul la fondurile europene și a menținut presiunea asupra inflației și a costurilor de finanțare ale statului.

Specialiștii avertizează că cele 100 de zile de interimat guvernamental au venit într-un moment sensibil pentru România, când implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și consolidarea fiscală reprezentau condiții esențiale pentru stabilitatea economică.

Cea mai importantă consecință a blocajului politic este întârzierea implementării PNRR, principalul program prin care România poate atrage zeci de miliarde de euro pentru investiții și reforme.

În lipsa unui guvern cu puteri depline, multe dintre reformele asumate în relația cu Comisia Europeană au rămas blocate. Executivul interimar are atribuții limitate și nu poate adopta măsuri majore care presupun asumarea unor angajamente politice și legislative importante.

Printre proiectele afectate se numără reforma pensiilor speciale, reforma guvernanței companiilor de stat și măsurile de consolidare fiscală, toate considerate jaloane esențiale pentru deblocarea unor noi tranșe de finanțare europeană.

Instabilitatea politică a avut efecte și asupra perspectivelor economice generale. În condițiile în care investitorii și piețele financiare au rămas fără un semnal clar privind politica fiscală a României pentru a doua parte a anului, procesul de reducere a inflației a încetinit.

Anticipațiile privind eventuale dezechilibre bugetare și lipsa unor măsuri de consolidare fiscală au alimentat presiunile inflaționiste. Astfel, rata inflației s-a menținut peste nivelul dorit de autorități, în zona de 6,5-7%, departe de țintele care ar fi permis o relaxare mai rapidă a politicii monetare.

În acest context, Banca Națională a României nu a avut spațiu pentru relaxarea politicii monetare. Pe parcursul verii, Consiliul de Administrație al BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5% pe an, preferând o abordare prudentă pentru a proteja stabilitatea cursului de schimb și pentru a evita reaprinderea presiunilor inflaționiste.

Citește și Mugur Isărescu ceartă clasa politică: „Vorbele sunt mai tari decât faptele, atenţie la declaraţii, altfel o păţim. Păruiți-vă într-o cameră singuri”

Andrew și Tristan Tate vor rămâne în detenție în Miami, după ce instanța americană a amânat analizarea cererii lor de eliberare până la clarificarea procedurii de extrădare în Marea Britanie.

Frații Tate au solicitat instanței din Miami să dispună eliberarea lor din arest până când autoritățile americane vor lua o decizie privind cererea de extrădare formulată de Marea Britanie.

Judecătorii nu au luat deocamdată o decizie favorabilă celor doi, astfel că Andrew și Tristan Tate rămân în detenție în perioada următoare.

Citește și : Frații Tate reclamă condițiile dure din închisoarea în care se află în Miami: „Nu am reușit să dorm și era prea întuneric pentru a putea citi, așa că am numărat cărămizile de pe perete”

În cadrul procedurii din Statele Unite, autoritățile americane au solicitat informații atât de la autoritățile române, cât și de la procurorii britanici, pentru a evalua situația juridică a celor doi frați.

Potrivit informațiilor Digi24, DIICOT a transmis mai multe documente din dosarele instrumentate în România, iar acestea ar conține informații potrivit cărora frații Tate ar fi încercat să influențeze 19 victime pentru ca acestea să își modifice declarațiile.

Documentele furnizate de procurorii români ar putea ajuta, de asemenea, autoritățile americane la identificarea persoanelor care au formulat acuzații împotriva celor doi.

Andrew și Tristan Tate sunt vizați de anchete penale atât în România, cât și în Marea Britanie. În cazul britanic, procurorii au formulat 59 de capete de acuzare, printre care se numără violul, traficul de persoane, pornografia infantilă și spălarea de bani.

Citește și : Procurorii britanici cer ca Andrew și Tristan Tate să rămână în spatele gratiilor, invocând riscul de fugă și intimidarea martorilor

Cei doi sunt acuzați de fapte similare și în România, într-un dosar instrumentat de DIICOT.

Sărbători religioase 14 august 2026

Ortodoxe: Sfântul Proroc Miheia

Greco-catolice: Sf. pf. Micheia; [Sf. Maximilian Kolbe]

Romano-catolice: Sf. Maximilian Kolbe, pr. m.

Calendar ortodox 14 august 2026. Cine a fost Sfântul Proroc Miheia

Sfântul Proroc Miheia făcea parte din tribul lui Iuda. Acesta a prorocit timp de 84 de ani, începând cu anul 660 î.Hr., înainte de întruparea Mântuitorului. El și-a desfășurat misiunea profetică în timpul domniei a trei regi.

Miheia a reușit să-și atragă mânia regelui Ahav al Samariei după ce l-a mustrat pentru viața sa păcătoasă. Din cauza amenințărilor primite de la monarh, prorocul a fost nevoit să se retragă în munți, pentru a-și salva viața. El a prezis distrugerea atât a Samariei, cât și a Ierusalimului, însă cea mai cunoscută profeție a sa este cea referitoare la Betleem, ca loc al nașterii Domnului, scrie crestinortodox.ro

După moartea regelui Ahav, Miheia a fost ucis de fiul acestuia. În vremea împăratului Teodosie cel Mare, episcopul Zevin al Eleftheroposului a avut un vis în care i s-a revelat locul în care se află moaștele Prorocului Miheia.

Calendar ortodox 14 august 2026. Rugăciune către Sfântul Proroc Miheia pentru mântuire şi izbăvire de necazuri

A prorocului Tău Miheia pomenire, Doamne, prăznuind, printr-însul Te rugăm, mântuieşte sufletele noastre.

Ca o oglindă curată Dumnezeiască şi a celor Dumnezeieşti fiind, stai înaintea Făcătorului, fericite. Pe Acela roagă-L să izbăvească de primejdii pe cei ce te laudă pe tine cu credinţă.

Stih: Sfinte Prorocule Miheia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi.

Plin de duhovnicească ştiinţă şi de înţelepciune de la Dumnezeu fiind, Sfinte Prorocule Miheia, te-ai învăţat de la cele viitoare ca un curat la minte, preafericite.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Prorocind cu bună credinţă, ai zis că se va arăta Domnul din cer pe pământ, fericite, scriind arătarea Lui cea către noi.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Președintele Nicușor Dan este din ce în ce mai nemulțumit de faptul că PSD blochează mai multe acte normative esențiale pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, potrivit unor surse politice citate de G4Media.

Situația ar putea afecta credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și riscă să ducă la pierderea unor fonduri europene importante dacă legile nu sunt adoptate până la termenul-limită.

Potrivit surselor, șeful statului este în special preocupat de faptul că blocajele generate de PSD ar putea să afecteze inclusiv imaginea sa, după ce a susținut public că există un acord politic pentru adoptarea legislației privind PNRR.

Citește și : PSD îl sfidează pe Nicușor Dan și anunță că va vota iarăși legea pentru construirea de hidrocentrale în arii protejate: „Viața oamenilor înaintea vieții oricărui peștișor, răcușor sau moluscă”

PSD, împreună cu AUR, a blocat sau a modificat în Parlament mai multe proiecte considerate esențiale pentru accesarea fondurilor europene.

Unul dintre acestea este legea salarizării bugetarilor, reformă pentru care România riscă o penalizare de aproximativ 770 de milioane de euro dacă nu este îndeplinită.

Proiectul a fost gestionat în ultimii ani de miniștri PSD ai Muncii, însă social-democrații au evitat să promoveze o variantă care ar fi putut genera reacții negative din partea sindicatelor.

Negocierile pentru reforma legii salarizării au avut loc inclusiv la Palatul Cotroceni, unde nu s-a ajuns la un consens.

O altă problemă este reforma privind integritatea și incompatibilitățile în funcția publică. Deși proiectul a fost promovat în această vară pentru a evita întârzieri în plata fondurilor europene, PSD și AUR au introdus amendamente contestate de partea prezidențială.

Prevederile i-ar fi vizat pe Dominic Fritz, președintele USR, care și-ar fi pierdut mandatul dacă legea era promulgată, dar și pe Mirabela Grădinaru, partenera președintelui, care ar fi fost obligată să își publice declarațiile de avere și interese, ceea ce a și făcut înainte de adoptarea oricărei legi.

Un al treilea proiect important este modificarea Legii decarbonizării. Deși cadrul legislativ a fost adoptat pentru îndeplinirea unui jalon PNRR, PSD și AUR au susținut amendamente care permit menținerea în funcțiune a unor capacități energetice pe cărbune.

Prevederile ar putea ridica, în opinia lui Nicușor Dan, probleme la evaluarea Comisiei Europene, în condițiile în care România trebuie să respecte angajamentele asumate prin PNRR.

Termenul-limită pentru adoptarea și intrarea în vigoare a unor reforme este de 31 august, iar neîndeplinirea jaloanelor poate duce la pierderea unor sume importante din fondurile nerambursabile alocate României prin PNRR.

Președintele Nicușor Dan a susținut în repetate rânduri că PSD și celelalte partide care au făcut parte din fosta coaliție s-au angajat să adopte legislația necesară pentru îndeplinirea jaloanelor.

În trecut, șeful statului a minimalizat însă conflictele cu PSD și a catalogat opoziția social-democraților față de unele proiecte drept un instrument de negociere politică.

În prezent, acesta ar fi „extrem de iritat” de blocajele social-democraților, după cum descriu sursele politice citate de G4Medi.a

Tensiunile apar într-un moment în care președintele trebuie să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier. În prezent, pe masa sa se află două propuneri formale: Sorin Grindeanu, din partea PSD, și Siegfried Mureșan, susținut de PNL.

Citește și : PSD nu exclude o alianță cu AUR: „Știți cum e în politică, niciodată să nu spui niciodată”

Nicușor Dan a afirmat însă în repetate rânduri că va desemna un premier doar în momentul în care există o majoritate parlamentară capabilă să susțină viitorul Guvern.

În paralel, potrivit surselor politice citate de G4Media, Nicușor Dan a purtat discuții și cu membri ai grupării din PNL care s-a opus conducerii lui Ilie Bolojan.

„La data de 1 august, poliţişti din cadrul Secţiei 20 Poliţie au fost sesizaţi, prin apel 112, de către o femeie, cu privire la faptul că, în aceeaşi zi, în jurul orei 10:15, după ce a plecat de la domiciliul său din Sectorul 6, pentru o perioadă scurtă, fără a asigura uşa de acces, la revenirea în locuinţă l-a găsit în interiorul acesteia pe fostul concubin„, a informat, joi, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Potrivit sesizării, între cei doi a avut loc un conflict, în timpul căruia bărbatul ar fi ameninţat-o şi ar fi agresat-o fizic, ulterior părăsind locuinţa cu cheile apartamentului şi ale autoturismului persoanei vătămate. După depunerea plângerii, bărbatul s-a prezentat la sediul Secţiei 20 Poliţie, unde a predat cheile. Potrivit Agerpres, ar fi vorba despre nimeni altul decât fiul cel mare al lui Cristi Borcea.

„Având în vedere aspectele sesizate şi pentru prevenirea unor eventuale acte de violenţă, poliţiştii au emis un ordin de protecţie provizoriu, cu monitorizare electronică, faţă de bărbatul în cauză„, precizează Poliţia.

Citeste si Cum arată casa în care locuiesc Valentina Pelinel și Cristi Borcea. Imagini spectaculoase cu vila de lux în care trăiesc vedetele

Ulterior, Judecătoria Sectorului 6 a emis un ordin de protecţie, pentru o perioadă de 6 luni. Cercetările sunt continuate sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ameninţare, lovire sau alte violenţe şi furt calificat.

Patrick Borcea nu este la primul comportament violent. În toamna anului 2025, aflat la o petrecere care avea loc într-un club exclusivist din Herăstrău, Patrick Borcea a provocat un scandal monstru. Tânărul l-a lovit peste cap pe un cetățean italian aflat la o masă vecină. Reacția a fost pe măsură: italienii care-l însoțeau pe cel agresat s-au năpustit asupra lui și i-au spart capul.

Citeste si Valentina Pelinel, fotografie de familie alături de Cristi Borcea și opt dintre copiii afaceristului. „Vacanțele trec, amintirile rămân”