Reprezentanţii Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului distribuie, joi, imagini care surprind o pisică sălbatică alături de cei patru pui ai ei şi apreciază că prezenţa acestora în natură arată că măsurile de conservare funcţionează.

”Unul dintre cele mai importante obiective ale Parcului Naţional Semenic Cheile Caraşului este conservarea biodiversităţii şi menţinerea într-o stare favorabilă de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de interes comunitar. Parcul se suprapune cu siturile Natura 2000 ROSCI0226 «Semenic – Cheile Caraşului» şi ROSPA0086 «Munţii Semenic – Cheile Caraşului», precum şi cu numeroase rezervaţii naturale, alcătuind un mozaic de arii protejate de o valoare excepţională pentru patrimoniul natural al României”, au transmis, joi, pe Facebook, oficialii Parcului Naţional.

Aceştia distribuie imagini cu o femelă de pisică sălbatică însoţită de cei patru pui ai săi.

”Prezenţa şi reproducerea acestei specii reprezintă un indicator clar al unui habitat sănătos, liniştit şi bine conservat, capabil să ofere hrană, adăpost şi condiţii optime pentru dezvoltarea generaţiilor viitoare”, apreciază specialiştii.

Potrivit acestora, pisica sălbatică este un prădător discret, aflat în vârful lanţului trofic al micromamiferelor, iar existenţa ei confirmă faptul că ecosistemele forestiere îşi păstrează echilibrul natural.

”Atunci când speciile sălbatice se reproduc în mediul lor natural, avem una dintre cele mai puternice dovezi că măsurile de conservare dau rezultate şi că natura continuă să îşi urmeze cursul firesc. În Parcul Naţional Semenic–Cheile Caraşului, fiecare specie are un rol bine definit, iar echilibrul dintre habitate, plante şi animale demonstrează că lanţul trofic funcţionează, iar biodiversitatea rămâne cea mai de preţ resursă pe care avem datoria să o protejăm şi să o transmitem generaţiilor viitoare”, se mai arată în postare.

Cât costă o noapte de cazare în hotelurile deținute de Gică Hagi și Simona Halep pe litoral. Deși prețurile sunt destul de piperate, ”Regele” fotbalului românesc și campioana de tenis nu duc lipsă de turiști.

Cât costă o noapte de cazare la hotelurile lui Hagi și Halep. Prețurile au explodat pe litoral

Hotelul lui Gică Hagi este situat chiar în centrul stațiunii Mamaia. Cel mai ieftin weekend este 17-19 iulie, iar pentru două nopți turiștii plătesc 2.782 de lei pentru două persoane, cu mic-dejun inclus.

La hotelul de patru stele din Năvodari al Simonei Halep, prețurile pentru weekendul 17-19 iulie pornesc de la 1.820 de lei. Turiștii beneficiază de mic dejun inclus. Cei care aleg varianta all inclusive vor plăti 2.431 de lei, potrivit ziare.com. 

Citește și Marian Godină, uimit de prețurile de pe litoral. Cât a plătit pentru o „gustare pescărească”: „Am crezut că a încurcat meniul”

Prețurile în Mamaia Nord-Năvodari încep de la aproximativ 300 de lei pentru o noapte de cazare într-o cameră dublă.

În cazul hotelurilor de trei stele, prețurile pornesc de la 369 de lei pe noapte. La hotelurile de patru stele, tarifele pornesc de la 650 de lei pe noapte, iar majoritatea oferă și mic dejun.

Reducerea valorii tichetelor de vacanță are efecte grave asupra turismului din România. Patronatele se plâng că numărul turiștilor de pe litoral s-a înjumătățit.

”În doar un an de la reducerea cu 50% a valorii tichetelor de vacanță, efectele sunt deja grave și vizibile în turism. Numărul apartamentelor de închiriat autorizate de pe Litoral s-a înjumătățit, pentru că o mare parte dintre proprietari s-au întors în economia gri”, susține Martin, care este și secretar general-vicepreședinte al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).

Citește și Panică pe litoral! Culoarea ciudată a apei și mirosul înțepător au alertat turiștii. Ce au descoperit autoritățile

Se caută români care să lucreze în străinătate. Potrivit ANOFM, sunt disponibile 133 de locuri de muncă prin rețeaua Eures România.

Se caută români care să lucreze în străinătate. Ce joburi sunt disponibile

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă informează că cele mai multe posturi sunt disponibile în Norvegia (45, pentru lucrător în producție – prelucrarea somonului), Țările de Jos (31 de locuri de muncă pentru: mecanic de camioane; șofer de camion; șofer de autobuz; inspector veterinar; mecanic de asamblare), Suedia (20, pentru șofer autobuz) și Irlanda (14, pentru: îngrijitor persoane; muncitor în construcții).

Citește și Ce poți lucra fără diplomă de BAC? Domeniile cu angajări rapide și salarii bune

De asemenea, zece posturi vacante sunt disponibile în Germania (pentru lucrător ajutor in podgorie) și alte 13 în Danemarca (pentru: dulgher pentru utilaje de prelucrare a lemnului; dulgher și tâmplar montator; programator CNC/tâmplar mobilă; sudor TIG& asamblor mecanic; operator la prelucrarea materialelor compozite – laminator), scrie Agerpres.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă în Spațiul Economic European (SEE) pot consulta ofertele prin accesarea site-ului ANOFM, la secțiunea Eures.

Citește și CNAIR a renunțat la 500 de angajări. Secretar de stat: Cristian Pistol a venit cu un buget care sfida bunul simț și respectul pentru banul public

Microorganisme descoperite în apă contaminată cu uraniu au demonstrat o capacitate neașteptată de a transforma elementul radioactiv într-un compus stabil. Cercetătorii cred că descoperirea ar putea contribui, în viitor, la combaterea poluării radioactive, informează Mediafax.

Una dintre cele mai mari mine de uraniu din lume, Wismut GmbH Schlema-Alberoda din fosta Germanie de Est aflată sub control sovietic, a lăsat în urmă o moștenire toxică. Însă, în mediul contaminat care a inundat mina după închiderea acesteia, evoluția pare să fi pregătit deja o posibilă soluție.

Mina a fost închisă în 1990, odată cu reunificarea Germaniei, iar de atunci a fost supusă unor ample și costisitoare lucrări de remediere.

După închiderea minei, galeriile subterane s-au inundat, iar lichidul acumulat necesită tratament continuu, arată ScienceAlert.

Uraniul brut este puternic radioactiv, iar expunerea la acesta, de exemplu prin consumul de lichide contaminate, poate provoca efecte grave asupra oamenilor și altor organisme vii. Cu toate acestea, unele organisme prosperă în mediul încărcat cu uraniu. Mina găzduiește un întreg ecosistem de microbi.

Stabilizarea uranului

Iar, potrivit unei descoperiri recente, acești microbi pot stabiliza uraniul în anumite condiții.

Pentru experimente, cercetătorii au folosit probe prelevate de la instalația de tratare asociată fostei mine Wismut GmbH Schlema-Alberoda.

După incubarea bacteriilor cu glicerină, cercetătorii au observat că acestea au transformat uraniul într-o stare pentavalentă.

Ceea ce nu se știa până acum era că acest compus se poate forma în mod natural și că bacteriile joacă un rol în proces. După 130 de zile, doar aproximativ 5% din uraniul dizolvat a mai rămas în probe.

Contaminarea radioactivă, o problemă globală

Bacteriile nu doar că au încorporat uraniul în pereții celulari, dar o proporție neobișnuit de mare a acestuia a fost în forma pentavalentă. Astfel, s-a format mai ușor compusul, în special după uscarea probelor și expunerea lor la oxigen.

Contaminarea radioactivă cu uraniu reprezintă o problemă la nivel global.

În Statele Unite, India, Canada, Franța, Africa de Sud și Australia, nivelurile de uraniu din sursele de suprafață și din cele subterane au depășit uneori pragul recomandat de 0,03 miligrame pe litru.

Ar putea bacteriile să facă parte din soluție? Cercetătorii cred că aceste bacterii ar putea deveni aliați importanți în eforturile de curățare a contaminării nucleare, nu doar în Germania, ci și în alte regiuni ale lumii.

S-au lămurit lucrurile în controversa privind finanțarea de către primării a centralelor de apartament pe gaz. CCR a luat decizia care stabilește ce trebuie să se întâmple de-acum încolo.

Concret, judecătorii constituționali au respins miercuri, cu majoritate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan contra legii ce permite autorităților locale să acorde, pentru încă doi ani, stimulente financiare pentru instalarea centralelor individuale pe gaz în anumite imobile.

Prin această hotărâre, CCR permite menținerea unei excepții introduse de parlament la aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, act normativ care transpune Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor.

Conform actului normativ validate de judecătorii constituționali, timp de cel mult doi ani, autoritățile administrației publice locale pot acorda din fonduri proprii, iar autoritățile și instituțiile publice centrale din fonduri europene pot finanța instalarea de centrale autonome alimentate cu combustibili fosili sau alte sisteme individuale de încălzire în cazul imobilelor ori ansamblurilor de imobile racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali.

Sunt vizate de acest beneficiu blocurile mici și ansamblurile unde sistemele centralizate de încălzire funcționează deficitar sau nu mai reprezintă o soluție viabilă.

Citește și Comisia Europeană a deschis nouă proceduri de infringement împotriva României, într-o singură zi. Bucureștiul nu a transpus mai multe directive europene în legislația națională

Sesizarea depusă de Nicușor Dan nu a vizat ordonanța Executivului, ci amendamentul introdus ulterior de Camera Deputaților, care permite acest termen de maximum de doi ani.

Șeful statului a susținut că excepția contravine Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor, care prevede că, începând cu 1 ianuarie 2025, statele membre nu mai acordă, ca regulă generală, stimulente financiare pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili.

Nicușor Dan a avertizat, în sesizarea înaintată CCR, că prelungirea finanțării încurajează utilizarea unor tehnologii bazate pe combustibili fosili și poate expune România unor sancțiuni europene.

”Prin permiterea acordării, pentru încă o perioadă de doi ani, a stimulentelor financiare pentru instalarea de cazane autonome alimentate cu combustibili fosili, legiuitorul încurajează utilizarea unor tehnologii bazate pe arderea combustibililor fosili, cunoscute ca fiind o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră”, s-a arătat în sesizarea președintelui.

Nicușor Dan a invocat și existența unei proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva României privind transpunerea Directivei, susținând că noua excepție ar putea agrava situația.

CCR a decis însă că legea respectă Constituția și că România și-a îndeplinit obligația de transpunere a directivei europene.

Potrivit comunicatului CCR, judecătorii au reținut că legislația europeană stabilește obiectivul urmărit, însă statele membre dispun de o marjă de apreciere în alegerea modalităților concrete de transpunere.

”Legea criticată aprobă Ordonanța Guvernului nr. 16/2025, care a transpus art. 17 alin. (15) din Directivă, fiind astfel îndeplinită obligația de transpunere. Legiuitorul național dispune de o marjă de apreciere în privința alegerii formei și mijloacelor de transpunere a directivei”, au precizat reprezentanții CCR.

Judecătorii constituționali au concluzionat că derogarea limitată la anumite imobile și aplicabilă doar pentru o perioadă de maximum doi ani nu încalcă dispozițiile constituționale privind dreptul Uniunii Europene, protecția sănătății și obligația statului de a proteja mediul.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.

Citește și Amenzi uriașe pentru turiștii care hrănesc urșii pe Transfăgărășan. Sumele au depășit 100.000 de lei

Curtea Constituţională dezbate joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu ÎCCJ, în privinţa plăţii restanţelor salariale ale magistraţilor, informează News.ro.

Ilie Bolojan a sesizat CCR

Curtea Constituţională va avea pe agenda şedinţei de joi cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cerere formulată de premierul Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a anunţat la începutul lunii iulie că a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a explicat că puterea judecătorească nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.

El a adăugat că potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.

„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, a subliniat Ilie Bolojan.

Guvernul ar trebui să achite 4,8 miliarde lei, pentru restanțele salariale ale magistraților

ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe.

„Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate, Curtea de Apel Bucureşti a admis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie, deci în săptămâna următoare. Prima instanţă a stabilit, în afara acestei sume, şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi. Deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor şi altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern”, a explicat premierul Bolojan.

La sfârşitul lunii martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anunţat că a formulat plângere prealabilă la adresa Guvernului şi a Ministerului Finanţelor pentru refuzul de a asigura fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite.

ÎCCJ a precizat că, în caz de nesoluţionare favorabilă a plângerii prealabile, ar putea sesiza instanţa de contencios administrativ.