Fourteen servicemen from the Joint Logistics Command are helping in the capital city to remove the water accumulated following heavy rains.

”The military uniform carries a huge responsibility, but the most valuable mission always remains the same: to be with the people. Today, 14 servicemen from the Joint Logistics Command are intervening in Bucharest, in support of the population and the crews of the General Inspectorate for Emergency Situations, to remove the water accumulated following the meteorological phenomena. Seven motor pumps and specific means of transport have been sent to the field. Four portable motor pumps are already operating in the area of the Piata Victoriei 2 metro station, and three other high-capacity motor pumps are to be put into operation to accelerate operations”, the Defense Ministry (MApN) reported on Wednesday on Facebook.

The military staff come from several structures of the Joint Logistic Command and work shoulder to shoulder with the firefighters, so that the interventions can be carried out as quickly as possible, the cited source informs.

The mission will continue during the night, by ensuring an operational shift, so that the water evacuation and the return to normal can be achieved in the shortest possible time.

”The Romanian Army is with the people not only in moments of preparation and defense, but also when communities go through trials. In such situations, solidarity and mutual support make the difference. We want the effects of these floods to be removed as quickly as possible, and those affected to be able to resume their lives in safety as soon as possible”, the MApN reports.

Ancheta în cazul familiei Pașca se extinde: alături de capul familiei, au fost reținuți soția și cei trei copii ai acestuia.

Miercuri seară, DIICOT a anunțat oficial reținerea a șase persoane, dintre care cinci sunt membri ai aceleiași familii. De asemenea, alte cinci persoane au fost plasate sub control judiciar.

Acuzațiile aduse de procurori sunt extrem de grave și vizează constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată. În paralel, avocatul bihoreanului susține ferm nevinovăția clientului său, punctând că centrele în care erau adăpostiți sute de vârstnici și bolnavi funcționau la vederea autorităților statului român de aproape două decenii.

„La datele de 30 iunie şi 1 iulie 2026, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus reţinerea a şase inculpaţi (cinci dintre aceştia membri ai aceleaşi familii) şi măsura controlului judiciar faţă de alţi cinci inculpaţi, cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi complicitate la trafic de persoane în formă continuată”, informează DIICOT.

Câți bani s-au găsit în casa lui Viorel Pașca

Potrivit sursei citate, în urma percheziţiilor de marţi, dintr-un seif aflat în locuinţa comună a trei dintre inculpaţi au fost ridicate 217 carduri emise de mai multe instituţii bancare, 19 carduri sociale şi şapte bonuri electronice pentru alimentarea mijloacelor de transport, toate având ca titulari persoane vătămate adăpostite în imobilele grupului infracţional organizat, sumele de 246.750 lei, 15.000 dolari americani, 7.880 euro, 4.920 dolari canadieni, 4.700 franci elveţieni şi 1.150 lire sterline, conform Libertatea.

Investigațiile au mai scos la iveală actele de identitate emise pe numele a celor 409 persoane găzduite în aceste spații, iar, dintr-un autoturism aflat în curtea imobilului, a fost ridicată suma de peste 11.000 de lei, mai multe prescripții medicale și 26 de carduri tichete sociale.

Totodată, procurorii au confiscat registre, bibliorafturi și evidențe detaliate privind activitatea desfășurată de-a lungul anilor, incluzând informații despre internări, externări și decese, precum și diverse note interne și însemnări.

„Într-un alt imobil, a fost identificată o încăpere amenajată ca «farmacie», care deservea locaţiile unde se aflau adăpostite persoanele, locaţie în care a fost găsită şi ridicată o cantitate importantă de medicamente, inclusiv din categoria celor cu regim special”, precizează aceeaşi sursă.

Citește și: Cea mai puternică furtună din ultimii 40 de ani! Apa Nova explică potopul care a inundat Capitala: „Au căzut 120 de litri de apă pe metru pătrat în 15 minute!”

Ce acuzații i se aduc lui Pașca

Cercetarea a scos la iveală faptul că, începând din 2020, Viorel Pașca, împreună cu alți trei suspecți, a constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care au aderat și pe care au sprijinit-o alți șapte membri, în scopul obținerii de foloase materiale, ca urmare a exploatării persoanelor vulnerabile.

„Astfel, sub aparenţa furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire şi protecţie, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociaţii umanitare şi de caritate, gruparea de criminalitate organizată a indus în eroare donatori, aparţinători şi alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obţine importante sume de bani”.

De asemena, din actele de urmărire penală a rezultat că, între 2020 şi iunie 2026, Viorel Pașca, cu sprijinul membrilor, a recrutat, primit şi adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilităţi psihice, care nu se puteau apăra şi nu îşi puteau exprima voinţa şi pe care le-au menţinut într-o stare de dependenţă şi aservire.

„Persoanele vătămate, aduse din multiple unităţi spitaliceşti şi direcţii de asistenţă socială din mai multe judeţe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni, sub aparenţa oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deţinea capacitatea legală, organizatorică şi profesională necesară pentru o astfel de activitate, aşa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială. Actul normativ prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii, precum şi faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privaţi, pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt licenţiate în condiţiile legii”, arată anchetatorii.

Pe parcursul întregii perioade, victimele erau ținute într-o stare de vulnerabilitate continuă, fără să le fie asigurate condiții minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice. Nu au beneficiat de îngrijire constantă, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecţiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicaţiilor medicale şi de către un personal necalificat şi insuficient.

De asemenea, investigaţiile efectuate au arătat că persoanele care au murit în spaţiile deţinute de către Paşca au fost înhumate pe un teren din apropierea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare.

Citește și: Cum justifică Donald Trump faptul că a câștigat peste 1,4 miliarde de dolari din criptomonede în ultimul an: „Eu profit pentru că am mulţi bani şi mult cash”

Procurorii DIICOT i-au reținut pe toți cei șase membri ai grupării care gestiona căminele în care erau ținuți sute de bătrâni în niște condiții cel puțin discutabile, iar mai departe judecătorii vor decide dacă membrii grupării, acuzați de grup infracțional organizat și trafic de persoane, vor fi arestați preventiv pentru următoarele 30 de zile.

Anchetatorii spun că suspecții ar fi deturnat 13 milioane de lei, bani obținuți pentru îngrijirea bolnavilor, și că aceste azile funcționau complet ilegal, fără nicio autorizație.

„Situatia cu Pașca și a oamenilor nevoiasi pe care i-a ajutat este de 20 de ani, erau adusi cu ambulanta de la Protectia Sociala, de la primării prin politie, nu era secret, era cunoscut acest lucru. Toata lumea stia de ele, toate autoritătile”, a spus avocatul Răzvan Doseanu.

„Rămân surprins pentru că autoritățile au știut. Erau multe cazuri în care veneau la mine, în special familiile, că erau aduși aici. Erau aduși de poliție, erau aduși cu salvarea, ai statului. Păi cum nu se știa asta? Se bucurau că are cineva grija de ei și se fac cele necesare pentru ei. Acum o lună a inaugurat o casă, a renovat o casă și a participat de la județ, doctori din Arad, doctori din Timișoara, din Oradea, reprezentanții statului și nimeni n-a zis nimic, s-au bucurat”, a declarat Terec Iulian, preotul din Dumbrava.

Vezi și Viorel Pașca și soția sa au fost reținuți de DIICOT în dosarul azilelor din Bihor. Peste 400 de persoane ar fi fost îngropați la marginea unui câmp

Din această cloacă însă fac parte mai multe personaje. Toate puteau face ceva pentru a opri batjocura la adresa persoanelor vulnerabile, însă nimeni n-a făcut nimic. În primul rând, Ilie Bolojan, fost președinte al Consiliului Județean Bihor și premier demis, susține că a aflat de la televizor despre azilele groazei.

„Ştiu ceea ce am văzut din informaţiile publice. Ştiu că DSU şi Ministerul Muncii au solicitat un ajutor de urgenţă pe care l-am aprobat în aşa fel încât persoanele care au fost ridicate de la această asociaţie să fie relocate către instituţii din judeţele limitrofe, în aşa fel încât aceşti oameni să îşi găsească un adăpost, pentru că fără alocarea acestui sprijin nu ar fi îndeplinit condiţiile pentru a fi cazaţi în centrele pe care le deţin instituţiile statului”, a explicat Bolojan la TVR1.

Niște afirmații care, cel mai probabil, sunt false, potrivit România TV. Într-un județ în care controla tot ce mișcă, e foarte greu de crezut că Bolojan nu cunoștea ce se întâmpla acolo, mai ales că a vizitat o comună în care erau ținuți vârstnicii și, mai mult de atât, i-a făcut campanie edilului la primăria căruia procurorii au făcut și percheziții.

E vorba despre Sandu Săsăran, primarul comunei Holod. Comuna în care erau ținute aproape 150 de persoane vulnerabile. Sandu Săsăran este foarte apropiat de Ilie Bolojan. Pe vremea când candida pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor, s-a dus personal la Holod și i-a îndrumat pe cetățenii localității să îl voteze pe acest primar, Ilie Bolojan garantând pentru el.

„Domnul Săsăran poate nu vă este foarte simpatic la toți. Poate nu e un om perfect. Niciunul nu suntem. Dar trebuie să fiți conștienți că este singurul care poate să câștige Primăria. Prin urmare, votul util, al celor care vor mai mult în Holod, nu este pentru nu știu care candidat. Ci există un singur vot util pentru modernizarea Holodului. Votul pentru Săsăran. Prin urmare, cei care aveți încredere în mine trebuie să fiți conștienți că președintele de consiliu județean are nevoie de un partener la primăria din Holod. Cine este acest partener? Este domnul Săsăran. Deci, cei care aveți încredere în mine și credeți că se poate face mai mult, atunci vă rog să-l susțineți pe dânsul la primărie. Și o să vedeți ce se poate face dacă lucrăm pentru oameni”, spunea primarul. din Holod.

Viorel Pașca, șeful grupării clandestine, este acuzat de trafic de persoane și exploatarea vulnerabililor. A îngropat peste 400 de bătrâni care au murit în azilele sale ilegale. A adus sute de oameni din spitale din toată țara doar ca să le ia pensiile, indemnizațiile și ajutoarele sociale. Sub aparența unei asociații umanitare, a creat un sistem al groazei.

Viorel Pașca / FOTO: foaiatransilvana

O altă persoană protejată de Ilie Bolojan, care ar fi sprijinit ce se întâmpla la azilele groazei, este șeful DGASPC Bihor, Călin Puia. El ocupă această funcție din 2012. Conform informațiilor jurnalistului Liviu Alexa, publicate pe Strict Secret, Puia este un protejat politic al lui Ilie Bolojan și apropiat de cercurile de influență din județ, inclusiv frații Micula. A fost suspendat din funcție în 2018 din cauza unor scandaluri în care a fost implicat, fiind acuzat inclusiv de deturnare de fonduri. A revenit însă pe funcția de director al instituției. Din această calitate ar fi plătit sume foarte mari de bani către aceste azile. Azile despre care știm că erau neautorizate, dar care primeau fonduri publice de la instituția subordonată Consiliului Județean Bihor. Un azil care funcționa ilegal, care își bătea joc de persoanele vulnerabile și, mai mult de atât, îi lăsa pe oameni și fără bani. Și vă prezentăm un exemplu.

Conform surselor România TV, un vârstnic a fost transportat într-o dimineață la spital pentru o intervenție. Din momentul în care s-a întors, nu și-a mai găsit buletinul și nu și-a mai primit nici pensia, pentru că banii erau încasați de rețeaua cercetată astăzi de DIICOT. Mai mult, persoanele decedate în centrele grupării ar fi fost îngropate pe un teren din apropierea unui cimitir greco-catolic, iar anchetatorii susțin că membrii rețelei ar fi încasat ajutoarele de înmormântare.

Citește și Ilie Bolojan susține că nu știa despre rețeaua „azilelor ilegale” din Bihor: „Știu ceea ce am văzut astăzi din informațiile publice. Am aprobat un ajutor de urgență în această seară”

Printre cei care ar fi trebuit să intervină, dar n-au făcut-o, se află Dumitru Țiplea – finul lui Bolojan. Prefect de Bihor din 2019 până în 2024, acum deputat PNL. Condamnat în tinerețe pentru falsificarea legitimațiilor de student ca să călătorească gratuit cu trenul. Ca prefect, avea puterea să verifice și să oprească abuzurile – n-a luat nicio măsură. A închis ochii la ce se întâmpla în județul său.

Iar din aceeași echipă de conducere a localității Holod face parte și nepotul lui Viorel Pașca – Emanuel Pașca, vizat și el de perchezițiile DIICOT. Un alt urmaș al brătienilor, apropiat de șeful partidului și implicat în această schemă este Vlad Mihai Popa, primar PNL la Tinca, o altă localitate cu un număr mic de locuitori, dar unde erau ținuți peste 100 de vârstnici. Tot din această cloacă mai face parte o liberală: Arina Moș, acum deputat de Bihor, fostă șefă a Direcției de Asistență Socială Oradea și veche colaboratoare a lui Ilie Bolojan. Și ea a tăcut în timp ce banii publici și vulnerabilii erau exploatați.

Toți acești oameni au legături directe sau indirecte cu premierul interimar Ilie Bolojan. Și, conform surselor România TV, toți vor da explicații în fața anchetatorilor. Chiar dacă, în acest moment, procurorii vizează oficial presupuse fapte din perioada 2020-2026, această anchetă s-ar putea extinde. Pentru că procurorii au cerut verificarea documentelor din anul 2010 și până în anul 2020. Există bănuiala că această schemă funcționa încă de 16 ani și că prejudiciul ar fi unul mult mai mare, nu doar 13 milioane de lei, cât estimează momentan procurorii DIICOT.

Aproximativ 300 de persoane s-au adunat miercuri seară, în Piața Unirii din Oradea, pentru a-și manifesta susținerea față de Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, reținut în dosarul DIICOT privind presupusa exploatare a unor persoane vulnerabile. Protestul a avut loc pașnic, fără incidente, iar participanții au afișat pancarte și au scandat mesaje precum „DIICOT, rușine”, „Presa mincinoasă”, „Binele nu trebuie pedepsit”, „Dumnezeu poartă de grijă” și „Am fost la Dumbrava, oamenii erau îngrijiți”, notează presa locală.

Miting cu rugăciuni, pancarte și mesaje împotriva DIICOT

Manifestația a fost organizată în aceeași zi în care Viorel Pașca și membri ai familiei sale au fost audiați la sediul central al DIICOT din București. Potrivit relatărilor locale, participanții au venit din Oradea și din alte localități ale județului Bihor și au susținut că Pașca ar fi ajutat, de-a lungul anilor, persoane fără adăpost, bolnavi și oameni fără familie, pe care statul nu ar fi avut unde să îi ducă.

Evenimentul s-a încheiat cu rugăciuni, inclusiv „Tatăl nostru”, și cu muzică religioasă.

Organizatorul mitingului, Dan Craznic, a acuzat un abuz al instituțiilor statului și a afirmat că Pașca „a făcut ceva din propria voință, să ajute oamenii săraci”. Unii participanți au declarat că au vizitat așezămintele și că persoanele găzduite acolo ar fi avut masă caldă, pat curat și condiții decente.

Un caz care împarte opinia publică

Cazul este însă mult mai complex. Pe de o parte, Viorel Pașca este perceput de o parte a comunității drept „Bunul Samaritean” care a preluat cazuri sociale abandonate de familie sau de instituții. Pe de altă parte, procurorii DIICOT susțin că, sub aparența unei activități umanitare, ar fi funcționat o grupare care a exploatat sute de persoane vulnerabile, inclusiv persoane cu dizabilități psihice, pentru obținerea de foloase materiale.

Viorel Pașca, soția sa Florica și cei trei fii ai lor (Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca) au fost reținuți de procurorii DIICOT. În dosar a fost reținută și Delia Păcală, iar alte cinci persoane au fost plasate sub control judiciar, potrivit informațiilor comunicate în cursul serii.

Acuzațiile procurorilor: trafic de persoane și grup infracțional organizat

Acuzațiile formulate de anchetatori vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată. Potrivit Poliției Române și DIICOT, gruparea ar fi acționat, începând cu anul 2020, sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, folosind ca paravan o asociație umanitară și de caritate.

Anchetatorii susțin că persoanele vulnerabile ar fi fost aduse din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și plasate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Potrivit autorităților, coordonatorul activității nu ar fi avut capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru furnizarea unor astfel de servicii, iar legea prevede că furnizorii de servicii sociale trebuie acreditați, iar serviciile sociale pot funcționa numai dacă sunt licențiate.

DIICOT susține că beneficiarii erau ținuți în dependență

DIICOT mai susține că persoanele găzduite ar fi fost menținute într-o stare de dependență și aservire și că nu ar fi beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale. Procurorii afirmă că tratamentul medicamentos ar fi fost administrat necorespunzător sau discontinuu, de personal necalificat ori insuficient, iar persoanele decedate în spațiile deținute de grupare ar fi fost înhumate pe un teren aflat în apropierea cimitirului greco-catolic, în timp ce ajutoarele de înmormântare ar fi fost încasate de grupare.

Prejudiciul estimat în dosar este de peste 13 milioane de lei. Potrivit autorităților, banii ar fi provenit din donații, sponsorizări, contribuții, pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare și alte venituri cuvenite persoanelor vulnerabile.

Carduri bancare, documente și medicamente ridicate la percheziții

După percheziții, DIICOT a anunțat că într-un seif ar fi fost găsite 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și 7 bonuri electronice pentru alimentarea mijloacelor de transport, toate având ca titulari persoane adăpostite în imobilele verificate. Anchetatorii au ridicat și sume de bani în lei și valută, acte de identitate, registre, documente privind internări, externări și decese, precum și medicamente, inclusiv din categoria celor cu regim special, dintr-o încăpere amenajată ca „farmacie”.

Viorel Pașca respinge acuzațiile

Viorel Pașca respinge acuzațiile. Avocatul său, Răzvan Doseanu, a declarat că acesta se consideră „categoric nevinovat” și că dosarul este la început. Apărarea susține că situația este cunoscută de autorități de aproximativ două decenii și că multe dintre persoanele găzduite în centrele lui Pașca ar fi fost trimise acolo chiar de instituții ale statului.

Și Pașca a afirmat, înainte de reținere, că oamenii provin „de la spitale, primării, poliție și alte instituții din țară” și că ar fi fost trimiși la el pentru că nu existau alte soluții de îngrijire după externare. El a spus că activitatea a fost susținută „din donații” și că nu se consideră vinovat.

Instituțiile știau de ani de zile de existența așezămintelor

Contextul arată că statul a știut de mult timp de existența așezămintelor lui Pașca. O anchetă Digi24 arăta anul trecut că persoane vulnerabile ajungeau la el cu ambulanțe sau mașini de poliție, iar unele instituții locale și centrale fuseseră sesizate în legătură cu situația. Aceeași anchetă nota că AJEPIS Bihor îl consilia din 2015 să intre în legalitate, DSP Bihor a făcut o sesizare la Poliție, DGASPC Bihor a susținut că nu are competențe, iar DSVSA a invocat faptul că imobilele sunt locuințe private.

Controverse mai vechi privind autorizarea centrelor

Există însă și episoade controversate în trecutul acestui caz. În 2024, Bihon relata că Pașca a dus trupul unui bărbat decedat în azil la Primăria Tinca, în contextul unui conflict privind impozitele pe clădirile folosite pentru adăpostirea persoanelor vulnerabile. Primarul comunei declara atunci că imobilele funcționează fără autorizații și că, din acest motiv, nu pot fi încadrate legal ca spații sociale.

Totodată, Pașca susținea încă de atunci că, în 18 ani, ar fi îngrijit aproximativ 3.000 de bolnavi și ar fi înmormântat 900, afirmând că a cerut autorităților să îi comunice oficial dacă activitatea este ilegală și că ar fi dispus să doneze casele unei instituții a statului care ar vrea să preia îngrijirea beneficiarilor.

Între acuzațiile penale și eșecul sistemului public

Cazul ridică, astfel, două probleme distincte. Prima ține de răspunderea penală, care va fi stabilită de anchetatori și, eventual, de instanță, cu respectarea prezumției de nevinovăție. A doua privește eșecul sistemului public de protecție socială, în condițiile în care sute de persoane vulnerabile par să fi ajuns, ani la rând, într-o rețea privată neautorizată sau insuficient reglementată, cu știința ori toleranța unor instituții ale statului.

Beneficiarii, relocați după intervenția DIICOT

În urma intervenției DIICOT, autoritățile au anunțat măsuri pentru relocarea persoanelor vulnerabile în centre de asistență și îngrijire capabile să asigure protecție, supraveghere și recuperare. Operațiunea a beneficiat de sprijinul DSU, al medicilor, psihologilor și specialiștilor în consilierea victimelor, fiind constituit inclusiv un spital mobil pentru evaluări și îngrijiri medicale de urgență.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat miercuri că va pleca în concediu pentru o săptămână lucrătoare, după ce instanța i-a permis să părăsească temporar România, deși se află sub control judiciar într-un dosar instrumentat de DNA.

Întrebat, la Antena 3 CNN, cine va conduce Primăria Municipiului București în perioada absenței sale, edilul a precizat că atribuțiile vor fi preluate, conform legii, de viceprimarul 1 al Capitalei, Stelian Bujduveanu.

„Evident, așa cum spune legea, viceprimarul unu, domnul Bujduveanu, preia atribuțiile primarului general”, a declarat Ciprian Ciucu.

Primarul general a afirmat că plecarea sa în vacanță este una firească, având în vedere programul încărcat de la Primăria Capitalei.

„Vă dați seama că este normal să mă duc și eu în concediu, că muncesc de dimineața până seara. Am nevoie și eu, ca oricine altcineva, de un concediu”, a spus Ciucu.

Edilul a precizat că va lipsi doar o săptămână lucrătoare și că plecarea va avea loc în weekend.

„E ceva normal. Nu voi lipsi decât o săptămână. O săptămână lucrătoare, pentru că voi pleca în weekend”, a mai spus primarul general.

Instanța i-a permis să plece în Portugalia

Ciprian Ciucu a primit permisiunea instanței de a părăsi temporar teritoriul României pentru a merge în Portugalia, în perioada 3-12 iulie, în scopul efectuării concediului de odihnă.

Potrivit deciziei instanței, a fost admisă plângerea formulată de Ciucu împotriva ordonanței emise de DNA în 29 iunie. Magistrații au desființat ordonanța atacată și i-au permis edilului să plece în Portugalia, în baza pachetului de servicii turistice achiziționat în 10 iunie.

„I s-a încuviințat inculpatului părăsirea temporară a teritoriului României pentru a se deplasa în Portugalia, în intervalul 03.07.2026-12.07.2026, în scopul efectuării concediului de odihnă, conform pachetului de servicii turistice achiziționat la data de 10 iunie 2026”, se arată în soluția instanței.

Decizia este definitivă.

Ciucu rămâne sub control judiciar

Primarul general al Capitalei se află sub control judiciar pentru 60 de zile, într-un dosar instrumentat de Direcția Națională Anticorupție.

Tribunalul București a respins, în 24 iunie, contestația formulată de Ciprian Ciucu împotriva măsurii controlului judiciar, precum și cererea subsidiară privind modificarea obligațiilor impuse prin această măsură.

Procurorii DNA îl acuză pe Ciprian Ciucu că, în timpul campaniei electorale din noiembrie-decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală. Potrivit anchetatorilor, acestea ar fi fost primite în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar.

Ancheta în cazul lui Ciprian Ciucu ar fi pornit de la un dosar de corupție de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, în urma căruia procurorii au extins cercetările.

Ciprian Ciucu a respins acuzațiile formulate împotriva sa și a afirmat anterior că este nevinovat.

Cerul din Caracas s-a colorat într-un roșu intens marți seara, la câteva zile după cutremurele care au devastat zone din Venezuela. Videoclipurile cu fenomenul s-au răspândit rapid pe rețelele sociale, iar mulți utilizatori au speculat o legătură cu activitatea seismică.

În seara zilei de 30 iunie, cerul de deasupra capitalei venezuelene a căpătat o nuanță neobișnuit de intensă de roșu-sângeriu.

Videoclipurile arată cartiere întregi scăldate în lumină roșie-sângerie, în timp ce Soarele apunea la orizont, conform Times of India.

Un clip distribuit pe larg a surprins scena în timp ce locuitorii priveau uimiți spectacolul. Momentul a venit la mai puțin de o săptămână după ce Venezuela a fost lovită de două cutremure la doar 39 de secunde distanță.

Nu există dovezi că fenomenul a fost cauzat de activitatea seismică, spun cercetătorii. Praful provenit de la clădirile prăbușite ar fi putut adăuga local particule fine în atmosferă. Cauza principală a fost însă un fenomen natural cunoscut în Venezuela sub numele de „candilazo”. Termenul descrie apusuri de soare de un roșu sau portocaliu excepțional de intens, frecvente în regiune.

Ce este fenomenul „candilazo”?

Pe măsură ce Soarele se apropie de orizont, lumina traversează o grosime mult mai mare a atmosferei. De-a lungul acestui traseu mai lung, lungimile de undă albastre și violete sunt împrăștiate prin fenomenul de împrăștiere Rayleigh.

Rămân astfel dominante lungimile de undă roșii și portocalii, care colorează cerul. Potrivit NASA, împrăștierea Rayleigh afectează în mod semnificativ propagarea luminii prin atmosferă, mai ales în zona ultravioletă. Efectul devine și mai puternic atunci când aerul conține particule suplimentare, precum praf, fum sau aerosoli.

Episoade de praf saharian

Nordul Americii de Sud se confruntă periodic cu episoade de praf saharian, transportat peste Atlantic de alizee. Aceste particule intensifică împrăștierea culorilor reci și accentuează nuanțele roșii-portocalii ale apusului. Potrivit NASA, praful saharian ajunge în mod regulat în Caraibe și în nordul Americii de Sud. Fenomenul influențează calitatea aerului, formarea norilor și aspectul apusurilor din întreaga regiune.

Explicația experților

Geofizicienii subliniază că seismele nu pot fi prezise pe baza culorilor cerului. Nu există dovezi științifice care să lege apusurile roșii obișnuite de activitatea seismică. Cercetătorii au investigat și fenomenul rar numit „lumini de cutremur”, asociat uneori cu evenimente seismice. Acestea ar implica descărcări electrice scurte, generate de tensiuni în anumite roci, și apar ca fulgere izolate lângă orizont, foarte diferite de cerul uniform roșu văzut la Caracas.

Venezuela a fost zguduită pe 24 iunie de un fenomen seismic extrem de rar. Două cutremure puternice, cu magnitudinile de 7,2 și 7,5, s-au produs la doar 39 de secunde distanță, în nordul țării.

Seismele au provocat pagube majore în mai multe orașe, inclusiv în Caracas și La Guaira, fiind urmate de peste 130 de replici.

Potrivit geologilor, un astfel de „dublu cutremur” este un fenomen rar, în care două seisme de magnitudine comparabilă se produc aproape simultan, amplificând efectele devastatoare.

Potrivit celui mai recent bilanț oficial disponibil, cel puțin 1.943 de persoane și-au pierdut viața.

Peste 10.500 de persoane au fost rănite.