Banii de primă didactică au ajuns în aceste zile pe cardurile celor mai mulți profesori beneficiari. Ajutorul de 1.500 de lei net, care se acordă pentru a treia oară consecutiv din 2023, a generat însă mari nemulțumiri în rândul profesorilor.

Lista cursurilor din care pot alege să plătească partea de 975 de lei (actul normativ în baza căruia se acordă sprijinul prevede ca 65% din sumă să fie cheltuită pentru cursuri de formare) este intens contestată de cadrele didactice.

Profesorii și-ar dori să poată achita din acești bani taxele pentru cursurile de reconversie pe care din ce în ce mai mulți le fac de teama restrângerilor de catedră sau pentru a reuși mai repede titularizarea. Alții spun că lista cursurilor pe care le pot plăti nu răspunde aproape deloc nevoilor reale.

Citește și: O învățătoare din Sibiu a trecut de la nota 4,90 la 8,70 după contestația la titularizare: „Am început să tremur. Nu mă puteam opri. Eram ca o frunză în vânt”

Ultimii bani din programul de primă didactică

Cei 1.500 de lei acordați profesorilor cu titlu de sprijin pentru achiziția de cursuri profesionale și materiale didactice sunt ultimii de care vor mai beneficia, chiar dacă programul a fost anunțat inițial și pentru anul școlat 2026 – 2027

Prima de carieră didactică este finanțată din bani europeni, fonduri nerambursabile, prin Programul Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027. A fost instituită în 2023, când profesorilor li s-a și plătit, în octombrie 2023, pentru prima dată. Măsura a fost inițiată prin OUG nr. 58/2023, ulterior Legea nr. 249/2024 consfințind caracterul anual al primei. S-a acordat și în octombrie 2024, însă în 2025 profesorii au așteptat-o zadarnic. În acest an, prin OUG nr. 39/2026 (actul normativ care reglementează actuala tranșă), s-a stabilit și că va fi ultima tranșă din program, anul școlar 2026-2027, care apărea în actul normativ inițial, fiind eliminat.

Profesorii beneficiari ai primei, care vor continua să predea și în anul școlar 2026-2027, își pot cheltui cei 1.500 lei acordați acum până în 2027; cei care, în schimb, nu se vor mai afla din această toamnă la catedră ar trebui să se grăbească și să-și achite cursuri sau materiale didactice până la 31 august 2026.

Citește și: Prețul educației. Cât costă recuzitele de școală pentru un singur elev în 2026

Nemulțumirea profesorilor

Cu toate acestea, profesorii sunt nemulțumiți de restrângerea drastică a libertății de a folosi banii. Beneficiarii nu mai percep prima ca pe un sprijin pentru carieră sau pentru activitatea didactică, ci ca pe o sumă cu utilizare excesiv de restrictivă.

Un profesor a dezvăluit, pe rețelele sociale, că, în anii anteriori, banii puteau fi folosiți pentru lucruri de care avea efectiv nevoie la școală, inclusiv telefon, laptop, hârtie sau alte materiale.

„De ce se numește primă dacă nu te lasă să cumperi ce vrei tu?”, se arată revoltați profesorii.

„E făcut în așa fel încât banii să se întoarcă tot la ei. Pe seama timpului nostru.”; „O întreagă mașinărie și cu astea.”; „Cel mai corect ar fi să nu cheltuim niciun leu din această primă, să facă ei cursuri și să se spele pe cap cu ei. Toate cursurile de care am avut nevoie le-am făcut pe banii mei. Acum, după 25 de ani vechime, ce să fac, să le reiau de dragul de a justifica niște bani dați sub formă de momeală guvernamentală, pentru a nu ieși lumea în stradă?”; „Lucrez în învățământul special și nu mi se potrivesc în totalitate cursurile indicate de ei .Chiar își bat joc de noi”; „Nu voi folosi această pomana!” – mai spun profesorii.

Conform datelor publicate, numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. În anul 2025 au fost înregistrate 9.643 de persoane cu venituri anuale în valoare de peste un milionde lei. Numărul acestora este cu 1.624 mai mare decât în anul precedent, cel mai tânăr milionar având vârsta de 16 ani, iar cel mai bătrân, 88 de ani.

Citește și: Elon Musk avertizează că banii nu vor mai avea nicio valoare peste un deceniu: „La ce îți mai trebuie?”

Potrivit datelor SFS, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câştiguri de 32,8 miliarde de lei şi au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbaţii continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depăşind 6.600. Cei mai mulţi milionari au între 40 şi 49 de ani.

Circa 5.000 de persoane au obținut venituri cuprinse între 1 și 2 milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri în valoare de peste 10 milioane de dolari. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 de miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 de miliarde de lei.

În total, 211. 159 de persoane fizice care nu desfăşoară activităţi de întreprinzător au depus declaraţii de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetăţenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei.

Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând peste 73% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se clasează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai scoate la iveală faptul că cetățenii din Republica Moldova au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. Anul trecut, aproape 10.000 de oameni au beneficiat de deduceri fiscale,  economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private şi de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuinţe. Tot mai popular este şi mecanismul care permite direcţionarea a 2% din impozitul pe venit către organizaţii necomerciale sau culte religioase. Peste 53.000 de contribuabili au folosit această opţiune în 2025, transferând 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Citește și: Milionarul Murad, viziune sumbră pentru România: În septembrie vine criza adevărată! Va fi mai rău ca în Grecia

Temperaturile vor fi mai ridicate decât cele normale în cea mai mare parte a ţării în următoarele patru săptămâni, până la jumătatea lunii septembrie, cele mai mari abateri fiind aşteptate în vest şi centru. În prima săptămână, precipitaţiile vor fi deficitare în întreaga ţară, în special la munte, iar ulterior cantităţile de precipitaţii se vor situa, în general, în jurul celor normale, arată estimările meteorologice pentru perioada 17 august – 14 septembrie, anunţate vineri de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Citește și: EXCLUSIV Cum va fi vremea de Sfânta Maria. Elena Mateescu (ANM) a făcut anunțul: „Temperaturile sunt în scădere”. Când se întoarce cupola de foc

Cum va fi vremea în perioada 17 august  – 14 septembrie

În ultima parte a lunii august, vremea va rămâne mai caldă decât ar fi normal pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării. Cele mai ridicate temperaturi față de normal sunt așteptate în vestul și centrul României. În sud-est, valorile vor fi mai apropiate de cele obișnuite pentru această perioadă. ANM estimează că în perioada 17–24 august va ploua mai puțin decât în mod normal în aproape toată țara, iar deficitul va fi mai accentuat la munte.

Ultima săptămână din august continuă cu temperaturile ridicate. Meteorologii estimează că va fi mai cald decât în mod obișnuit în cea mai mare parte a țării, cu cele mai mari diferențe în vest și centru. Cantitățile de precipitații ar urma să fie apropiate de cele normale, iar la munte și în vest ar putea apărea chiar ceva mai multe ploi.

Prima săptămână de toamnă aduce temperaturi peste normal. Între 31 august și 7 septembrie, temperaturile vor fi ușor mai ridicate decât cele normale în vest, nord și centru. În celelalte regiuni, vremea ar urma să fie apropiată de ceea ce este normal pentru începutul toamnei. Ploile vor fi, în general, în limite normale pentru această perioadă.

Citește și: Alertă meteo de la ANM! Ploi torențiale, fulgere, grindină și vijelii cu rafale de până la 90 km/h. Codul portocaliu a făcut ravagii VIDEO

În a doua săptămână din septembrie temperaturile se mențin ușor peste normal în cea mai mare parte a țării. Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile intracarpatice. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru
acest interval, în toate regiunile.

Bobonete (46 de ani) este originar din Craiova, microbist de mic și fan al formației locale – campioană la zi în Superliga României și proaspăt calificată în play-off-ul pentru intrarea în grupele Europa League.

De joi, actorul este și acționar la Universitatea Craiova, după ce a semnat documentele necesare alături de principalul finanțator al echipei – afaceristul Mihai Rotaru.

Mândru de noul său statut, Mihai Bobonete a postat pe rețelele de socializarea fotografii de la semnarea actelor și un mesaj în care își explică intrarea în rândul acționarilor de la Universitatea Craiova.

”Astăzi e o zi mare, de meci important și pentru toată suflarea oltenească, iar pentru mine este Ziua Z pentru că de astăzi sunt Acționar la @universitateacraiovaofficial 🤍💙🤍💙🤍💙
Pentru că inima mea bate în ritmul tobelor de la peluză, pentru că sufletul îmi dansează de fiecare dată pe ritmul Olteniei Eterna Terra Nova și pentru că Jiul îmi curge prin vene în alb-albastru…pentru toate astea sunt, de azi, Noul Acționar al Universității Craiova”, a postat starul de la ProTV.

Citește și David Popovici s-a calificat în finala probei de 200 de metri liber la Europenele de la Paris cu cel mai bun timp din ambele semifinale. Prima reacție a înotătorului român: „Am fost în elementul meu acum și mi-am asigurat culoarul favorit pentru finală”

Postarea lui Bobonete s-a viralizat rapid, adunând peste 5.000 de aprecieri. Printre cei care au reacționat s-a numărat și Nicușor Bancu, căpitanul Universității Craiova și jucător de bază al naționalei.

”Bine ai venit lângă noi, Bobo!”, i-a transmis Bancu lui Bobonete.

Înaintea de cooptarea actorului, Universitatea Craiova avea 12 acționari, potrivit platformei termene.ro. Cinci dintre acționari sunt persoane fizice (Mihai Rotaru, Florin Enceanu, Ovidiu Costeșin, Bogdan Năstase și Adrian Racoviță), iar restul, persoane juridice ale căror identități nu apar în informațiile publice de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.

”Sunt persoane low-profile, preferă să nu se vorbească. Sunt cu sufletul alături de Universitatea Craiova și atunci vrem să o lăsăm așa. Trebuie să fac recensământul, pesemne că o să apară unii noi și atunci ne vom updata.

Cred că suntem 11 sau 12 acționari în momentul ăsta, dar chiar nu am stat să ne numărăm între noi. (n.r. Câți acționari ar urma să mai vină) Doi, trei, patru, cinci, unul, e greu de spus pentru că pot să spun că nu ne interesează doar banii unui acționar”, declara, în noiembrie, Mihai Rotaru, pentru fanatik.ro.

Citește și Doliu în fotbalul românesc. S-a stins un jucător de legendă! ”A fost mare, foarte mare! Cea mai bună extremă stânga”

BNR și-a revizuit, joi, prognoza privind inflația la finalul lui 2026, de la 5,5 la 6,1 la sută. Demersul este explicabil în contexul efectelor pe care le au seceta și canicula asupra producției de energie, dar și al presiunilor din acest sector. Ce ar urma să se întâmple cu prețurile? Pronosticurile nu sunt din optimiste, experții anticipând noi creșteri de prețuri.

Analistul economic Adrian Negrescu este de părere că revizuirea prognozei BNR oglindește presiunile exercitate asupra prețurilor de criza carburanților și de eventuale scumpiri ale energiei.

”Inflația e ca un cancer. Când se instalează în economie, e greu să scapi de ea. Așa arată și prognozele BNR, care vin să rescrie tendința inflației, în condițiile în care prețurile carburanților și potențialele creșteri ale prețurilor la energie pun, din păcate, presiune pe toate țintele superoptimiste ale guvernatorului Mugur Isărescu”, consideră Negrescu.

Același analist spune că rata inflației ar putea urca aproape de 7 la sută, în condițiile în care prețurile carburanților continuă să crească, iar energia electrică s-ar putea scumpi cu peste 15-20 la sută, în scenariile cele mai pesimiste.

”O inflație de aproape 7 la sută este probabil să devină realitate, în condițiile în care motorina și benzina continuă să se scumpească, iar prețurile energiei electrice ar putea înregistra creșteri de peste 15-20%, așa cum arată cele mai pesimiste estimări.

O inflație care să rămână la 6-7 la sută înseamnă încă o lovitură pentru economia românească, deja slăbită după o inflație record la nivel european”, a explicat, pentru adevarul, Adrian Negrescu.

În opinia analistului, prețurile ar trebui lăsate să se regleze prin mecanismele pieței și nu în urma unor intervenții ale statului.

”Ce putem face? Să lăsăm economia să se regleze. Orice intervenție a statului în zona prețurilor ar putea fi un seppuku pentru economia românească și ar genera multiple efecte negative.

Cred că, la fel cum s-a întâmplat în industria alimentară, ar trebui să lăsăm economia să-și caute echilibrul în materie de prețuri și cerere, așa cum arată și datele INS.

În luna iulie, față de luna iunie, prețurile produselor alimentare au scăzut, ceea ce demonstrează că puterea scăzută de cumpărare a românilor i-a determinat pe retaileri să găsească soluții pentru a vinde într-o perioadă extrem de tulbure pentru economia românească”, a argumentat Negrescu.

În același context, analistul economic anticipează că tendința de temperare a inflației, în ciuda, presiunilor actuale, va continua, însă evoluția prețurilor ar putea alterna între perioade de scumpiri și ieftiniri.

”Vestea bună este că tendința de temperare a inflației se va menține și în viitor, chiar dacă vom avea această evoluție în dinți de fierăstrău, cu scumpiri și ieftiniri”, a spus Negrescu, în opinia căruia inflația în 2027 va fi în jur de 4-4,5 la sută.

Citește și Mugur Isărescu avertizează: „Nu ne așteptăm la o revenire rapidă a creșterii economice”. Puterea de cumpărare a românilor își continuă declinul

Despre prognoza revizuită de către BNR a vorbit și Silviu Gresoi, expert în energie și analist de date, care consideră că demersul reprezintă o ajustare la condițiile actuale, marcate de secetă, caniculă și probleme în sectorul energetic, dar și de presiunile existente pe piața europeană.

”Creșterea pare mai degrabă o ajustare realistă la contextul actual: secetă, caniculă, probleme în energie și presiuni pe piața europeană. Dacă energia rămâne scumpă, inflația va coborî mai lent, chiar și cu o cerere internă mai slabă”, a explicat Gresoi.

Expertul subliniază totodată că energia are un rol important în evoluția inflației, deoarece modificarea costurilor din acest sector se poate reflecta ulterior în mai multe categorii de bunuri și servicii.

„Componenta de energie este esențială, pentru că nu afectează doar factura finală a consumatorului, ci se transmite în lanț: transport, producție, alimente, servicii și costuri operaționale pentru companii”, a spus el.

Potrivit lui Silviu Gresoi, presiunile asupra inflației provin în această perioadă în principal din costuri, cu energia în prim-plan, iar efectele modificărilor de prețuri se propagă în economie cu întârziere.

”Inflația este alimentată acum mai ales de costuri, în special de energie, iar efectele se transmit cu întârziere în economie.

Prognoza BNR de 6,1 la sută pare prudentă, nu exagerată. O scădere mai rapidă depinde de stabilizarea energiei și de reducerea presiunilor externe”, a spus Gresoi.

BNR anticipează că rata anuală a inflaţiei va fi 6,1 la sută la sfârşitul lui 2026, la 3,4 la sută la finele anului următor şi la 2,8 la sută la sfârşitul trimestrului II din 2028, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei, ediţia din august 2026.

Citește și Mugur Isărescu anunță că România nu este pregătită ca să treacă la euro: ”Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual”

Centrala nucleară de la Cernavodă, care asigura circa 20 la sută din producția totală de energie electrică a României, a fost oprită complet joi, prin închiderea celui de-al doilea reactor din pricina nivelului scăzut al Dunării. Măsura a fost dispusă după ce autoritățile au încercat soluții prin care să crească debitul apei necesare pentru răcirea reactoarelor centralei, însă fără succes. Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja nu a combătut soluțiile, fiind de părere că trebuia încercat ”orice” pentru a nu se ajunge la închiderea centralei.

În opinia lui Burduja, la situația actuală s-ar fi ajuns din pricina unui cumul al deciziilor ”proaste, neînţelepte”, luate în ultimii 30 de ani.

„România, din punctul meu de vedere, în situaţia în care a ajuns din cauza unor decizii proaste, neînţelepte – spuneţi-le cum vreţi – din ultimii 30 de ani, (…) trebuia să încerce orice. Dacă specialiştii de la Apele Române, dacă specialiştii din Dispeceratul Energetic Naţional, cei de la Nuclearelectrica au recomandat astfel de soluţii, chiar nu am calitatea să-mi dau cu părerea şi nu vreau să cad în păcatul atâtor politicieni care vorbesc vrute şi nevrute despre ceea ce nu cunosc”, a spus fostul ministru al Energiei.

Citește și EXCLUSIV Cu cât cresc facturile la curent după închiderea Centralei Cernavodă. Sumele pe care le vor plăti românii din toamnă, calcul pentru un apartament cu 2,3 și 4 camere

În același context, Sebastian Burduja a subliniat că „niciun român nu va rămâne fără energie electrică”, în ciuda scenariului de blackout ce a revenit în actualitate pe fondul crizei energetice.

Fostul ministru a ținut să sublinieze că și în mandatul său la Energie a fost vehiculat în repetate rânduri acest scenariu, care nu s-a întâmplat niciodată și, în opinia sa, nici nu ar urma să se întâmple.

„În mandatul meu, a venit blackout-ul pe burtierele televiziunilor de cel puţin şase-şapte ori; şi de Paşte, şi de Crăciun, şi în ger, şi în caniculă. N-a venit niciodată şi nici de data asta nu va veni”, a spus Burduja, la postul B1TV.

Citește și Mugur Isărescu, despre criza energetică: „Este clar că ar influența inflația”